aia cu faina zaharul , in special pulberi ( de asta morile la fabricile de piine peretii exteriori erau de sticla ) o stiu de pe vremea cind cineva ( un profesor) punea urmatoarea intrebare: Stefan cel Mare minca mamaliga ori ba? va las pe voi sa raspundeti

Nu manca, ca era fudul

Sa fie , de sufletul mortilor ...+

Nu se gasea la Mec mamaliga

This post has been edited by Shush: 7 Feb 2011, 00:00

La mec se gasea, dar nu trecuse mec-ul oceanul

Se gasea doar porumb fiert, mamaliga au "lansat-o" mai tarziu (asta pe alt continent ... la noi faceau BigMac-ul cu turte )

This post has been edited by Shush: 7 Feb 2011, 00:03

-------------- a - b - c - d -- e -- f - g
Faina porumb 400 260 6,7 420 30 0,06 74
Faina cereale 516 185 --- ---- 93 ---- 83
Faina soia -- 520 ---- 6,9 455 35 0,05 200

Legenda:
a: temperatura aprindere in suspensie (0C)
b: temperatura aprindere in strat (0C)
c: presiune maxima de explozie (kg / m2)
d: viteza maxima de crestere a presiunii (at/sec)
e: concentratia minima de explozie (g/m3)
f: granulometrie (µmm)
agent stingere: apa pulverizata, spuma, prafuri, gaz inert

Shush, nu cred ca asta asteptai, sunt doar niste cifre seci, nimic spectaculos la prima vedere. Speculatii mai interesant probabil gasesti cu google...

In orice caz, substantele de mai sus fac parte din categoria celor cu risc de explozie, iar cei care lucreaza cu ele, sunt obligati de lege sa respecte normele care reglementeaza acest domeniu.

This post has been edited by radian: 7 Feb 2011, 09:20

Revenind la tema topicului, o intrebare: In afara de analizoare portabile pe miner (spunea bygy ca poate nu le-au calibrat la aer proaspat), in abataj si pe galerii, nu exista analizoare de gaz metan fixe (amplasate la tavan), aparate care sa transmita concentratia de gaz existenta acolo, la un moment dat ?

7 Feb 2011, 11:28:






This post has been edited by rodi: 7 Feb 2011, 11:28

Amidon, celuloza, ambele sunt combustibile (deci pot arde). In mod obisnuit asta e tot ce fac, dar sub forma de pulberi fine, suprafata cumulata de materie expusa la aer e atat de mare incat arderea ia forma unei deflagratii. Asta se poate intampla cu orice material combustibil in forma de pulbere fina in suspensie in aer.

Daca in plus e in amestec si cu un gaz inflamabil (de ex. metan), combinatia poate creea chiar detonatie (unda de soc are viteza de propagare supersonica). Asta (plus instabilitatea extrema) face grizu atat de periculos.

Cum dracu nu mai Rodicule. In afara de detectoarele portabile de metan, exista sisteme automatizate, detectoare de metan amplasate in toate lucrarile miniere principale, care transmit semnalul la dispeceratul de la mina si in caz ca se depaseste nivelul critic asigura alarmarea generala. Mai exista si un dispecerat central. Acesta a fost si unul din motivevle pentru care imi vine greu sa cred ca in galeria principala putea avea loc o acumulare de metan. Luau foc monitoarele. In plus, pe galeria principala datorita aerajului, trage un curent de aer greu de imaginat. Si daca ar fi fost emantii de metan acolo, tot nu s-ar fi acumulat. Si nici cu ventilatia oprita nu prea tine. Exista sistemul principal de alimentare cu energie electrica de la statia electrica locala. Exista un sistem de alimentare de rezerva, cu alimentare directa de la suprafata, si mai exista un al doilea sistem de rezerva, actionat pneumatic.

Un calendar al exploziilor la minele Văii Jiului

1870 - 1873. Mina Petrila. Prima explozie consemnată din istoria mineritului Văii. Din păcate, nu este precizat exact anul producerii acesteia şi nici dacă au fost sau nu victime. În schimb, ni se comunică amănunte despre amplitudinea exploziei, din care reţinem: „s-au înregistrat erupţii atât de puternice, încât toate clădirile din apropiere s-au dărâmat”.
1912. Mina Sud Lupeni - 4 morţi.
1914. Mina Chorin (Vulcan) - 1 mort.
1915. Mina No. II Lonea - 2 morţi.
1917. 19 octombrie. Mina Elena (Lupeni) - 57 de morţi.
1918. Mina Chorin (Vulcan) - 1 mort.
1918. Octombrie. Mina Vest (Petroşani) - 13 morţi.
1919.15 iulie 1919. Mina Vulcan - 8 morţi; Mina Deak (Petrila) - 1 mort.
1920. 13 Ianuarie. Puţul Clara (Lupeni) - 3 morţi.
1922. Mina Ştefan (Lupeni) - 1 mort.
1922. 27 Aprilie. Catastrofa de la Lupeni. 82 de mineri au murit la minele Aurelia (Aranka). Cea mai tragedie din toate timpurile întâmplată vreodată la o mină din Valea Jiului.
1922. 24 Octombrie. Mina Ileana (Ilona). 7 morţi.
1923. 18 Aprilie. Explozie la mina Chorin din Vulcan. 1 mort. Spicuim dintr-o relatare a acestei exploziei un fragment valabil, din păcate, şi în zilele noastre: „Directorii şi şefii de mină, dacă s-ar ocupa mai puţin cu politica şi ar alimenta mai puţină ură faţă de muncitori, ar dispune de timp ca să se ocupe, mai mult şi mai atent, de mersul lucrărilor”.
1924. 17 Mai. Explozie din cauza fumatului. Puţul II. Minele din Lonea. 6 mineri suferă „arsuri groaznice”.
1924. 10 Octombrie. Un mort şi 5 arşi (dintre care şi un copil) - în explozia de praf de cărbune de la Mina Aninoasa.
1928. 5 Octombrie. Explozie în Valea Jiului de Sus, 3 răniţi grav.
1929. Mina Victoria Lupeni - 1 mort.
1929. 11 Iunie. Aprindere de metan la Victoria. Un miner suferă arsuri cumplite.
1930. 28 Iulie. 4 (răniţi) + 1 (mort) - dinamitaţi la mina Vest Vulcan.
1930. 4 Noiembrie. 13 (găuri) cu ghinion. Un miner mort şi 8 copii orfani.
1931. 15 Martie. Mina Ştefan. Un mort.
1931. 15 Octombrie. Mina Ştefan 2 mineri - gazaţi din lipsă de personal.
1931. 6 Decembrie. 6 morţi în groaznica explozie de la Mina No. III Jieţ Lonea. 6 văduve şi 15 orfani.
1936. 18 Martie. Mina Ştefan. Mort din cauza defectului de explodare.
1939. Ianuarie. 3 morţi - în explozia de la Mina No. III Jieţ Lonea.
1939. 14 Aprilie. Mina Petrila. Mort un artificier.
1940. 13 Decembrie. 51 de morţi în explozia de la mina Ileana.
1943. 4 aprilie. Mina Petrila - 18 morţi
1943. Mina Petrila - 2 morţi.
1944. 3 Mai. Mina Lupeni - 33 morţi.
1946. 5 Ianuarie. Mina Aninoasa - 21 morţi.
1953. Mina Lupeni - 3 morţi.
1955. Mina Lupeni - 9 morţi.
1956. Mina Lupeni - 12 morţi.
1956. Mina Lupeni - 9 morţi.
1972. 2 noiembrie. Mina Uricani - 46 de morţi.
1980. 16 ianuarie. Mina Petrila - 4 decedaţi.
1980. 29 noiembrie. Mina Livezeni: 53 de morţi.
1982. 18 februarie. Mina Petrila: 14 morţi.
1982. 9 septembrie. Mina Paroşeni: 15 decedaţi.
1986. 21 martie. Mina Vulcan: 17 morţi.
1986. 22 martie 1986. Mina Vulcan: 8 morţi.
1987. 20 iulie. Mina Lonea: 2 morţi.
1989. 18 septembrie. Mina Vulcan: 29 de morţi.
2001. 6 august. Mina Vulcan - 14 morţi.
2002. 15 mai. Mina Vulcan - 10 morţi.
2008. 15 noiembrie. Mina Petrila - 13 morţi.
2011. 5 Februarie. E.M. Uricani. 5 morţi...

As face si un comentariu la lista de mai sus (preluata de la un amic, ziarist local). La explozia din 1980, de la Mina Livezeni, 53 de morti. Printre victime au fost si cateva zeci de militari in termen, pe care Partidul i-a obligat sa coboare in mina in actiunea "Tarii cat mai mult carbune", si bietii baieti erau la ultimul sut, a doua zi urmau sa se libereze.

Pentru victimile civile, Comitetul de partid s-a ocupat de tot. A existat inclusiv un comitet pentru redactarea anunturilor mortuare (o stiu de la un prieten, profesor, care a fost membru al acelui comitet). Aveau sarcina ca fiecarei familii indoliate sa le ofere mai multe variante de anunturi, tipizate, cu expresi de genu "eroi cazuti pe altarului minieritului", "cazut in lupta pentru carbune", etc, etc, etc, dar era strict interzis ca anuntul mortuar sa contina cuvinte subersive gen: explzie, accident de munca...

FMCC...

Referitor la mina in huila: Poate ca un rezervor natural de gaz a depresurizat brusc...

@rodi: O singura intrebare la tine: Ce competenta ai tu sa faci afirmatii atat de categorice mai pe toate topicurile? Cateodata e ok sa zici "nu stiu" si sa intrebi pe altii care chiar stiu. N-ai idee cat de agasant poate fi sa incerci sa extragi informatii dintr-un topic poluat cu "rodisme".

@radian: O intrebare si pt tine: cam cati mineri (aproximativ) mai lucreaza in subteran in Valea Jiului? Si ca o observatie, in lista ta sunt doua perioade extinse unde nu s-a raportat niciun accident (1946-1953 si 1956-1972), banuiesc ca au fost si niscaiva ordine de partid; mai ales daca luam in calcul fatidicul deceniu 1943-1953.

This post has been edited by namidee: 7 Feb 2011, 12:52

Aceasta fac ! Pun intrebari lui radian. Nu ai idee cat de agasant poate fi sa extragi informatii din atata offtopic, si in cazul tau, poluare cu dracuieli spuse de tine, de radian, sa ma ierte mortii si viii...

This post has been edited by rodi: 7 Feb 2011, 20:22

In 1990 in industria miniera, in Valea Jiului erau cam 45.000 - 50.000 angajati (cu servicii anexe, gen bucatarie - minerii inainte de intrarea in mina primesc o masa calda, spalatorie, paza, etc). Populatia totala a Vaii Jiului (3 municipii + 3 orase) era de circa 170.000 locuitori. In prezent, populatia a scazut pana aproape de 110 - 120.000 de locuitori, iar angajatii din minierit sunt sub 10.000. Serviciile anexe au fost externalizate, pe bani grei.

Dupa primul val de restructurare, din 19 exploatari miniere au ramas in functie 7, iar acum circula zvonul ca vor sa mai inchida inca 3. Culmea e ca, in paralel, circula zvonul si ca e foame mare pe piata de carbune energetic (huila de Valea Jiului).

Ar fi de luat in calcul si urmatoarele cifre: in Germania, tona de carbune extrasa are subventii de la stat de 135 euro, in timp ce in RO subventiile sunt sub 50 euro / tona. Indiferent cine ce ar spune pe la posturile TV, de huila este nevoie pe piata. Industria energetica din RO este dependenta de huila.

This post has been edited by radian: 7 Feb 2011, 21:06

radian, vezi ca a aparut azi o stire, poate o comentezi un pic.

Traumatisme si intoxicatii cu monoxid de carbon. Nu arsuri, nu corpuri sfartecate,

In cazul unei explozii intr-un spatiu inchis oxigenul se consuma rapid, si monoxidul de carbon este degajat la greu. Inclin tot mai mult sa cred ca acumularea de metan, implicit explozia, a avut loc intr-o zona din apropriere, posibil un abataj cu degajari de metan, si, nu-i exclus, cu focuri endogene. Praful de carbune, in contact cu oxigenul se autoaprinde.

Unda de soc a exploziei, mai ales in spatii inchise, spulbera tot pe lungimi mari.

Iar, in ceea ce priveste monoxidul de carbon, la o concentratie suficienta, o singura inhalatie e suficienta. Avantajul e ca nu doare. Victima adoarme instantaneu.

Interesant e totusi faptul ca difera cauzele deceselor: trei dintre ei - în urma traumatismelor grave, ceilalti doi - în urma intoxicatiei. Naiba stie ce s-a întamplat acolo. Banuiesc ca doi dintre ei au fost surprinsi în pozitii cumva ferite de suflul exploziei, dar n-au mai avut nicio sansa ulterior.

Toti au suferit intoxicatii cu monoxid de carbon, unii dintre ei au suferit si contuzii (suna cinic, dar probabil nu au inhalat din prima doza letala si s-au mai chinuit un pic) in schimb, conform articolului, nici unul nu a suferit leziunile specifice unei explozii / incendiu, adica arsuri, dezmembrari de membre.

This post has been edited by radian: 7 Feb 2011, 22:21

@radian: In primul rand multumiri pentru numerele prezentate. In al doilea rand, referitor la mineritul de carbune in Germania, da-mi voie nu sa te contrazic, ci mai degraba sa te completez. Germania isi va inchide catusi de curand toate minele de carbune (pana in 2018 daca nu ma insel), in parte tocmai datorita subventiei prea mari. Pus si simplu importatul de aiurea e mai ieftin. Chiar se plangea ghida de la un muzeu al mineritului ca statul a impus o gramada de masuri de siguranta si se platesc o gramada de bani ca sa fie asigurate masurile alea in timp ce prin alte parti mor oamenii cu zile in subteran pe motiv ca tehnologiile de securitate sunt prea scumpe si-ar iesi carbunele prea scump (cu referire directa la China). Oricum, avand in vedere ca tocmai au extins durata de functionare la centralele nucleara, legaturile stranse cu Rusia care le dau gaz plus Norvegia care nu-i prea departe (si au si aia gaz si petrol), securitatea energetica a tarii e oarecum asigurata. De fapt, zona Ruhr nu mai arata deloc a zona miniera, incearca sa se dezvolte pe hi-tech zilele astea. As zice ca nu-s departe zilele in care valea Jiului va trebui sa se reinventeze si sa se orienteze pe altceva.

This post has been edited by namidee: 8 Feb 2011, 11:50

Trebuia reinventata de prin 1998-1999.

Namidee, multumesc pentru aprecieri. Chestia cu 2018 este o decizie relativ recenta (anul curent) a UE de acceptare a acordarii subventiilor catre industria miniera pana in anul respectiv.

Industria miniera este o belea mare, de care toate tarile cu "dare de mana" incearca sa scape (costa mult, polueaza, genereaza multe accidente de munca si multe probleme sociale), dar putine au reusit pana in prezent. Gandind in perspectiva, da, corect, minieritul ar trebui sa devina o aminitire. Revenind la prezent, zilele trecute auzeam la stiri ca in Iasi exista riscul sa fie oprita furnizarea de caldura fiindca primaria nu are bani sa mai cumpere huila. Ghici cine e singurul furnizor de huila din RO?

Putem discuta mult si bine, eu personal as vota oricand pentru inchiderea minelor din Valea Jiului, intr-o grila de la 1 la 5 de clasificare in functie de gradul de periculozitate, unde 5 insemana cel mai rau, singurele mine aflate inca in exploataire de gradul 4 din Europa (cele de gradul 5 au fost de mult inchise) sunt cele din Valea Jiului si cele din Banat. Toti ceilalti le-au inchis pe considerentul ca e prea periculos (indiferent de costuri) sa fie tinute in exploatare. Dar, industria energetica din RO este inca dependenta de carbunele energetic.