Outline · [ Standard ] · Linear+ Secretele industriei cărnii, chimicalele din salamuri

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie. Slănină multă şi injecţii cu apă În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor. Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului. De cealaltă parte, produsele „premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă. Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul. E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare. Departe de „mâncatul sănătos” Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele „eco”, sunt pline de chimicale. Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: „Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici”. Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs. Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă. Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. „Românii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii”, spune Gheorghe Mencinicopschi. [attachmentid=1627562171] SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotletul Etichetele fără valoare Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: „Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate”. Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. „Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul”, explică Gheorghe Mencinicopschi. Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam. „Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi. AMENINŢĂRI Bolile care ne urmăresc Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza. „Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal”, spune Mencinicopschi. 44% CARNE Cârnaţi Cabanos Conţine: carne de porc inferoară - cu slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia - 40%. Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore. 60% CARNE Cârnaţi de porc Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural – carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică. 60% CARNE Cotlet de porc Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5–1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust. Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă. Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge. 62% CARNE Lebărwurst Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe – inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi. Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C. Un lebărwurst „tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile. Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului. 80% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI Parizer de porc Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, proteină vegetală, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin). După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje speciale. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase. 60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI Salam de vară Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară – adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile. În alte cazuri, se adaugă agent de afumare. 40% SARAMURĂ Pastramă Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate. Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust. Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid. Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate. 70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI Şuncă de porc Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant – carmin. Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare. Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid. Sursa: Evenimentul Zilei

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.

Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.

Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.

Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele „premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.

E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.

Departe de „mâncatul sănătos”

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele „eco”, sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: „Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici”.

Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.

Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.

Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. „Românii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii”, spune Gheorghe Mencinicopschi.

[attachmentid=1627562171]
SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotletul


Etichetele fără valoare

Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: „Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate”.

Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. „Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul”, explică Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.

„Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi.

AMENINŢĂRI

Bolile care ne urmăresc

Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi obezi.

Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza.

„Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.

44% CARNE

Cârnaţi Cabanos

Conţine: carne de porc inferoară - cu slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia - 40%. Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.

60% CARNE

Cârnaţi de porc

Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural – carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.

60% CARNE

Cotlet de porc

Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5–1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac.

Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust.

Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă.

Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.

62% CARNE

Lebărwurst

Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe – inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi.

Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.

Un lebărwurst „tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile.

Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Parizer de porc

Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, proteină vegetală, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).

După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate.

În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje speciale. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase.

60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Salam de vară

Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară – adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr.

Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile.

În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.


40% SARAMURĂ

Pastramă

Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate.

Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust.

Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Şuncă de porc

Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant – carmin.

Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori.

Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare.

Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.


Sursa: Evenimentul Zilei

Pai... in afara de mezelurile crud-uscate (alea de peste 50leikg) si carnea netratata (cea cu 2 zile termen de garantie) restul sunt pline de chimicale... nimic nou sub soare

Poate ca "nu e nimic nou sub soare" dar nu ma asteptam sa fie atat de grav!!!

Sa creada cine vrea ca alea crud-uscate or fi mult mai putin nocive ca restul, eu nu cred.

Pai n-am spus mezeluri crud-uscate de 10 lei/kg, ci alea de peste 50 de lei/kg, care sunt uscate natural (care sunt invelite in membrana comestibila, au stat cel putin doua luni la uscat in beciuri special amenajate si au mucegai natural pe ele) si sunt preparate dupa retete taranesti. Daca va uitati cu atentie la UNELE dintre ele, o sa vedeti ca nu vorbesc prostii... chestia e ca sunt mult prea rare prin magazine si te cam plictisesti cautand ceva de calitate. Spre exemplu, astazi cautam ceva pentru mic-dejun... n-am gasit decat la 120lei/kg (adica 4 felii transparente la 10 lei)... am renuntat sa ma mai agit cautand ceva natural, dar nici n-am cumparat nimic.

va astept la asa ceva, natural 100%, dar se gasesc doar aici.

Marea problema nu este injectarea cu apa sau ca baga slanina in salamuri, ci antibioticele si hormonii cu care animalele din crescatorii sunt indopate. Rezultatul in general este o carne uneori "falsa", cu putini nutrienti.

Uitasem de asta!

mai bine cresti un porc la tara, ii iei mau,.si mananci mult mai sanatos

Eh, daca toti am trai la tara, ne-am permite, dar asa...

De ceva vreme, cativa ani, in romania a inceput sa se discute despre mancat sanatos, mancare santoasa...etc.

Treaba e ca mai toate alimentele fac "rau", din simplul motiv ca omul nu e nemuritor. Raul ala nu-i chiar asa mare daca nu faci excese.

Dar multi cad in extrema cealalata, si incep sa manance paine sanatoasa( alba inegrita cu cacao) de ex...iaurt care e in mare parte gelatina.....si incep sa aibe probleme tocmai din cauza alimentatiei "sanatoase".

La fel si cu unii care descopera ca au nu stiu ce afectiuni, si se dau pe cate un regim care in timp le dauneaza mai rau.

Acuma, daca bagi in tine zilnic carnati de la magazinul de la parterul blocului, salam, sunca nu stiu de care nici nu aveai nevoie de informatiile astea sa-ti dai seama ca nu e o alimentatie sanatoasa.

Eu unul stiam de faptul ca un parizer contine carne foarte putina

Este pueril sa ne plangem acum ca nu mai putem manca nimic de pe piata. Si noi am crescut cu mezeluri, si inainte erau la fel preparate. Nu avem cum sa intoarcem roata, si nici sa nu mai mancam decat chestii "bio", "eco" sau produse in Vest. Si atunci vine dilema mea: din brandurile de pe piata, care produse le consumati voi, care NU le consumati nici mort?

Incep eu cu ce mananc:
- produse Angst, fie cumparate direct de la ei fie de la Carrefour
- produse Meda: muschi file, cotlet haiducesc, cremwursti de pui, sunca de Praga, kaiser, pastrama taraneasca. La inceput stiu ca dl. Netoiu producea foarte curat si bun, iar intre timp n-am simtit diferente de gust. N-or fi ele din gradina raiului, dar astea le cumpar in proportie de 80%
- de la producatorii din provincie si care desfac marfa in Bucuresti, prin pietele volante. Acum un an erau 2 din MM care vindeau sambata-duminica cate o furgoneta plina de produse foarte bune. Preturile cam cu 40-70% mai mari ca la Carrefour, calitate si gust jos palaria. De vreo 6 luni n-au mai venit, si nici alte locuri nu stiu.

Aveti alte surse, experiente directe?

This post has been edited by AlexC: 25 Oct 2009, 18:59

va astept la asa ceva, natural 100%, dar se gasesc doar aici.

Mai luam asa ceva de prin Sebes cand mai aveam delegatii la Deva, o bunatate !

E greu de precizat ce producatori sunt seriosi si care nu, ideea e ca eu am renuntat de vre-o 15-16-17 ani sa mai mananc (nici eu si nici familia mea) crenvusti, parizer, toba si alte ciudatenii de genul asta. Macar am renuntat la a mai manca piele, zgarci, grasime necomestibila (grasimea care se foloseste la fabricarea sapunului si care da aspectul gelatinos preparatelor) si a enorm de mult adaugatelor aditive pentru a da gust si a conserva preparatele ieftine... poate pe mai tarziu, daca o sa-mi permita buzunarul, o sa-mi fac ferma mea unde o sa-mi cresc animalele mele, dar problema va fi alta... de unde voi cumpara furaje naturale, fara a fi modificate genetic, fara adaos de pesticide, fara azotati si fosfati? Din ceva calcule, puerile, binenteles, pentru a aduce un purcel de la nivelul de grasun, la 100kg (greutatea ideala pentru sacrificare), cheltuiala "eco" s-ar ridica undeva in jurul sumei de 3000-3500 lei... Oare imi voi permite sa dau 87 de lei pe kg de carne (randamentul la porc se situeaza in jurul valorii de 40%)?

This post has been edited by alex: 27 Nov 2009, 08:58

Cu totii stim ce se afla prin supermarket-uri.Atata vreme cat nu faci exces cred ca e ok.E bine ca se mai sensibilizazeza populatia cu articole de genul asta.Pe mine ma infioara cati aditivi baga astia in produse,toate astea le consumam.Am avut o experienta neplacuta cu niste carnati preparati la un supermarket,frisoane,dureri de stomac si lucru nemaiintalnit pana atunci,imi ardeau talpile.

E dezastru corect.... De ani de zile nu mai ma mananc parizer sau cremvursti, decunosc ca mai imi scapa 100-200 de grame de muschi file sau sunca din cand in cand...

Am luat o data nu stiu ce sunca de porc care a fost 65 ron/kg... NU se poate compara cu ce vindea Meda la 20ron/kg, era total altceva, parca mancai sunca adevarata cu pasta colorata.

Voi elimina si ultimele "vestigii" are mezelurilor din dieta mea.

...Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic.

Sunt curios cum fac astia astfel de statistici in conditiile in care eu, orasean get-beget, am mancat zeci de porci si de vitei si sute de pasari de la crescatori care nu au nicio legatura cu sistemul fiscal sau statistic.

... De ani de zile nu mai ma mananc parizer sau cremvursti,...

Asta o sa fac si eu!

Daca va uitati in calendar mai mult de jumatate din zilele anului sunt zile de post. Detoxifierea organismului de chimicalele din carne si produsele din carne se face natural. In rest, merita investit mai mult in mancare sanatoasa. Chiar daca nu e profitabil, merita sa ai o gradina, sa o lucrezi, sa achizitionezi produse de carne de la producatori pe care ii cunosti si sti conditiile in care cresc animalele etc... din punctul de vedere crestinesc ingrijirea sanatatii e o datorie morala.

Datele acestea sunt foarte relevante. Stiam ca nu sunt bune dar nu stiam procentul de carne sau lipsa carnii mai exact............de bagat la cap.

Daca va uitati in calendar mai mult de jumatate din zilele anului sunt zile de post. Detoxifierea organismului de chimicalele din carne si produsele din carne se face natural. In rest, merita investit mai mult in mancare sanatoasa. Chiar daca nu e profitabil, merita sa ai o gradina, sa o lucrezi, sa achizitionezi produse de carne de la producatori pe care ii cunosti si sti conditiile in care cresc animalele etc... din punctul de vedere crestinesc ingrijirea sanatatii e o datorie morala.

Yeah... right!!...
Si in timpul postului trebe sa aducem jertfe (pui, miei, vitei si purcei de lapte) pe care trebe sa le oferim preotului... nu-i asa?

In tinerete, din '86 pana in '89 am lucrat ca macelar-mezelar-transator la COMTIM. Adica in aproape toate fazele de procesare, mai putin la preparare conserve si la afumatorie.
Si atunci se foloseau chimicale: aroma de piper pe suport solid, solutii de conservare si potentatori de gust injectati in carne, etc. Dar nu in halul de acum.
In schimb se foloseau si produse naturale: enibahar, piper, sare gema de cea mai buna calitate, etc.
Enibaharul si piperul erau importate din Austria. Periodic, unul din mezelari trebuia sa macine boabele. Dupa ce macinam enibahar, puteam sa fac 3 dusuri si tot miroseam si acasa inca o zi. Si miroase destul de bine.
Tot din Austria se importau si membranele artificiale pt. mezeluri.
Cremvurstii si polonezii se faceau cu mate naturale, de pasari si oi. Era o sectie speciala care doar asta facea: curata mate. Putini stiu ca la COMTIM exista si un abator de pasari, langa Timisoara, la Utvin.
Exista si un maistru, dl. Flokovitz, care avea diploma de maestru mezelar din Elvetia si care era director executiv, cu toate ca nu avea facultate. Toti sefii de sectii ii dadeau raportul dimineata. Nu l-am vazut zambind niciodata. Era maniac cu , curatenia. Daca nu-i placea cat e de curat intr-o sectie, oprea productia si toti muncitorii, inclusiv sefii, trebuiau sa faca curatenie pana era el multumit.
Nu stiu daca in ziua de azi se mai intampla asa ceva.

This post has been edited by Dodone: 25 Oct 2009, 21:05

Sp!ke, noi suntem crestini... Daca nu stiai, la noi se aduce jertfa doar prescura si vin. Daca vrei sa duci jertfa din ceea ce ai enumerat mai sus, adreseaza-te pls domnului rabin.
Observ oleaca de malitiozitatea? Postul meu te-a jignit? Daca da, imi cer scuze.

Nu m-ai jignit, numai ca am citit in randurile scrise de tine o tenta un pic asemanatoare cu cea a medicilor, si anume... "nu fuma, nu bea, nu manca, nu ..., dar adumi-le mie"...

LE
Sunt crestin, dar n-am nici in clin nici in maneca cu biserica, mi-e total indiferenta.

This post has been edited by Sp!ke: 25 Oct 2009, 21:25

Pai n-am spus mezeluri crud-uscate de 10 lei/kg, ci alea de peste 50 de lei/kg, care sunt uscate natural (care sunt invelite in membrana comestibila, au stat cel putin doua luni la uscat in beciuri special amenajate si au mucegai natural pe ele) si sunt preparate dupa retete taranesti. Daca va uitati cu atentie la UNELE dintre ele, o sa vedeti ca nu vorbesc prostii... chestia e ca sunt mult prea rare prin magazine si te cam plictisesti cautand ceva de calitate. Spre exemplu, astazi cautam ceva pentru mic-dejun... n-am gasit decat la 120lei/kg (adica 4 felii transparente la 10 lei)... am renuntat sa ma mai agit cautand ceva natural, dar nici n-am cumparat nimic.

La aproape 50 de lei kilu' sunt si alea de la Aldis "taranesti", o caserola are 80g si costa aproape 5 lei. Si sincer ma indoiesc ca-s foarte naturale.

"Foarte naturale"? Sa inteleg ca din punctul tau de vedere "foarte natural" inseamna 100% natural... cred ca n-o sa gasesti asa ceva, pentru ca toate produsele din carne comercializate au termene de valabilitate umflate cu ajutorul conservantilor, altfel n-ar rezista pe raft saptamani si luni de zile. Preparatele taranesti rezista luni de zile (de regula din iarna pana in primavara) pentru ca sunt afumate cu fum rece de lemn si pastrate in conditii naturale, unde nu sunt contaminate de chimicale imprumutate de la alte produse (mucegaiul alb, natural, fereste produsele de contaminare).

Din pacate, nu stiu ce tehnologii foloseste Aldis, dar, ma-ndoiesc ca ar fi 100% naturale, e suficient sa ne uitam la termenul de garantie. Daca e mai mare de 30 de zile (pentru produsele afumate) sau 5 zile pentru produsele proaspete sau semi-afumate, e clar ca au in compozitie chimicale (sau E-uri).

care vreti fum la sac de 25 kg si membrane de toate felurile , firma care distribuie e peste drum de mine

This post has been edited by bygy007: 25 Oct 2009, 22:08

Produse naturale facea COMTIM-ul. Carnea de vanat era fezandata , uscata si afumata, intr-o zona rurala de deal, din jud. TM sau AR. Nu mai stiu locatia. Erau produse doar pentru reteaua de magazine a PCR si pt. export.
Nu cunosc in comertul din super/hipermarket-uri produse cu adevarat naturale, din carne. Adica procesate cu tehici clasice.

Datele acestea sunt foarte relevante. Stiam ca nu sunt bune dar nu stiam procentul de carne sau lipsa carnii mai exact............de bagat la cap.

Cand citesc astfel de postari ma bucur ca am reusit sa deschid ochii macar unui singur om care poate nu ar fi vazut altfel acest articol!
Si eu stiam ca "ceva nu e in regula" dar m-am ingrozit cand am citit cat de "in neregula" sunt lucrurile!

In tinerete, din '86 pana in '89 am lucrat ca macelar-mezelar-transator la COMTIM. Adica in aproape toate fazele de procesare, mai putin la preparare conserve si la afumatorie.
Si atunci se foloseau chimicale: aroma de piper pe suport solid, solutii de conservare si potentatori de gust injectati in carne, etc. Dar nu in halul de acum.
In schimb  se foloseau si produse naturale: enibahar, piper, sare gema de cea mai buna calitate, etc.
Enibaharul si piperul erau importate din Austria. Periodic, unul din mezelari trebuia sa macine boabele. Dupa ce macinam enibahar, puteam sa fac 3 dusuri si tot miroseam si acasa inca o zi. Si miroase destul de bine.
Tot din Austria se importau si membranele artificiale pt. mezeluri.
Cremvurstii si polonezii se faceau cu mate naturale, de pasari si oi. Era o sectie speciala care doar asta facea: curata mate. Putini stiu ca la COMTIM exista si un abator de pasari, langa Timisoara, la Utvin.
Exista si un maistru, dl. Flokovitz, care avea diploma de maestru mezelar din Elvetia si care era director executiv, cu toate ca nu avea facultate. Toti sefii de sectii ii dadeau raportul dimineata. Nu l-am vazut zambind niciodata. Era maniac cu , curatenia. Daca nu-i placea cat e de curat intr-o sectie, oprea productia si toti muncitorii, inclusiv sefii, trebuiau sa faca curatenie pana era el multumit.
Nu stiu daca in ziua de azi se mai intampla asa ceva.

Din pacate "goana dupa profit" si cinismul producatorilor au facut sa se ajunga aici!
Spuneti NU produselor de carne prelucrate industrial pentru voi si pentru familiile voastre!

This post has been edited by MadHawk1: 26 Oct 2009, 00:34

@Dodone
In ziua de azi, 95% din condimente vin din China.
Numai Dumnezeu stie ce fac aia acolo.