Outline · [ Standard ] · Linear+ Ce carti ati mai citit?, Ce carti recomandati?

Nebunia lui Ceausescu in privinta datoriei externe a fost sa achite tot, intr-un termen foarte scurt. Nici macar nu i-a pasat ca a trebuit sa achite si niste penalizari pentru asta. Partea a doua a venit asa cum zici matale, cand, dupa ce a terminat cu datoria externa, a inchis complet robinetul, si vroia (daca n-a si reusit, nu-mi mai amintesc) sa dea o lege prin care sa interzica importurile si creditele externe. Am citit ceva document in care se spunea ca unul dintre ministri i-a zis lui Ceausescu sa dea drumul industriei bunurilor de consum, dar el s-a opus, pe motivul constituirii de rezerve valutare "garantie a independentei Romaniei socialiste".

Nebunia lui Ceausescu in privinta datoriei externe a fost sa achite tot, intr-un termen foarte scurt. Nici macar nu i-a pasat ca a trebuit sa achite si niste penalizari pentru asta.

Partea a doua a venit asa cum zici matale, cand, dupa ce a terminat cu datoria externa, a inchis complet robinetul, si vroia (daca n-a si reusit, nu-mi mai amintesc) sa dea o lege prin care sa interzica importurile si creditele externe. Am citit ceva document in care se spunea ca unul dintre ministri i-a zis lui Ceausescu sa dea drumul industriei bunurilor de consum, dar el s-a opus, pe motivul constituirii de rezerve valutare "garantie a independentei Romaniei socialiste".

Nebunia n-a fost că a plătit datoria. Că doar trebuia s-o facă.
Nebunia a fost că nu s-a oprit după ce a plătit-o.

a platit-o in avans, cretinul.

si a cheltuit-o pe niste monstri absolut inutili. supracapacitati nebune, cu un plan de afaceri bazat pe bunavointa cine stie carui dictator canibal din africa.

Din aceeasi gama: Orizonturi rosii, de Ion Mihai Pacepa.

Fabricile si uzinele or fi fost performante la momentul respectiv, dar alte investitii nu s-au facut ulterior, fapt care a condus la declinul industriei, inrautatirea conditiilor de trai, la care adaugam nebunia lui Ceausescu de a plati datoria externa...

pare sa aiba o logica cu datoriile Romaniei, cartea:
http://www.emag.ro/confesiunile-unui-asasi...4/pd/ER2L50BBM/

This post has been edited by nasty: 12 Feb 2015, 10:43

"Luntrea lui Caron" de Lucian BLAGA, un roman biografic.
Un roman de sertar, ascuns până la publicarea lui în 1990.

https://www.scribd.com/book/253063563

Un citat:
"În veacuri de demult, neamul nostru mai avea la
răscruci o salvare: retragerea în preistorie. În condiţiile de azi,
nici retragerea aceasta subt frunză verde, în colibele plaiurilor şi
la amnar, nu mai e cu putinţă. Se distruge totul, cade totul.
Suntem transformaţi pur şi simplu în mase de robi, la dispoziţia unui nou Genghis care are însă la îndemână cea mai avansată
tehnică de distrugere. Noi, ca neam, am respirat două decenii în
libertate şi am început să arătăm ce-am putea. Acum se
urmăreşte distrugerea sistematică a spiritului care a luat trup
printre noi. Se urmăreşte desfiinţarea memoriei. Se retează
brutal şi cu fierăstrăul toate valorile, pentru ca urmaşii noştri să
nu mai găsească nici un sprijin spiritual şi nici un temei de
mândrie nicăiri şi în nimic. Mâne va fi totul la pământ sau ras ca
şi cum nici n-ar fi fost vreodată. Se macină conştiinţele. Se
cumpără cugetele"

This post has been edited by nasty: 26 Oct 2015, 22:55

Lenin "Opere complete" volumul 4

Atitea a scris? O citesti in original?

direkt manuscrisu'

И все ъыквы по порядку, без ашшибки называем.

În concordanță cu limba de mai sus, niște citate din "Luntrea lui Caron":

"Câteva săptămâni a durat, spornică, ocuparea ţării. Şi în
răstimp ne veneau veşti din vale. Neliniştitoare. Derutante.
Aflam prin radio: comisia pentru semnarea Armistiţiului, care de
mult trebuia să fi ajuns la Moscova, era reţinută prin alte
localităţi. Şi tot prin radio luam cunoştinţă de comunicatele de
război ale armatelor ce ocupau ţara. Aveau toate acelaşi
stereotip refren: după crâncene lupte a fost ocupat oraşul cutare.
Un asemenea comunicat laconic, nu pentru a fi pe măsura
faptelor, ci din motive calculat-diplomatice, s-a dat şi după
ocuparea Sibiului, cu toate că oamenii care au fost de faţă
spuneau că nu s-a tras un glonte. Marea Minciună începea să-şi
desfăşoare ilara frazeologie cu ajutorul căreia se pregătea, subt
firma „eliberării”, reducerea unui popor la cea mai cruntă şi mai
tragică robie. După tergiversări cel puţin curioase ce aveau loc
în legătură cu primirea declaraţiei române trimise la Moscova să
iscălească Armistiţiul, se învedera că nu ni se îngăduia să
semnăm decât după ce ţara va fi ocupată în întregime, „după
crâncene bătălii”. Aceasta ca să nu se poată spune că armatele
noastre ar fi contribuit în vreun fel la „eliberare”. Contribuţia de
sânge ni se cerea cu prisosinţă, dar nu trebuia să se vorbească
despre ea.
Trupele germane în retragere n-au mai putut să organizeze
o rezistenţă mai serioasă decât în nordul Transilvaniei, ocupat de
unguri. Ieşirea României din frontul german a fost pentru unguri
un prilej cam disperat, dar binevenit pentru moment, de a
încerca să ocupe şi Transilvania de Sud. Şi într-adevăr, dinspre
Cluj trupe maghiare răzleţe au pătruns după un plan improvizat
şi fără nici o acoperire ce ar fi căzut mai serios pe cântar, prin
mai multe puncte de teritoriu, răvăşit de evenimentele politice şi
militare în curs, al Transilvaniei de Sud"
...
"În vale, chiar subt poalele Blidarului, se înteţeau urletele,
chiotele, pocnetele cu şuier prelungit, de puşcă, şi cele scurte, cu
repetiţie, ale armelor automate, şi sunetele de pitpalac metalic
ale mitralierelor. Toate păreau înceţoşate de-un fel de cântec ce
ieşea din mii de piepturi. Se auzea un gâlgâit ca de ape de potop,
copleşit de ţipete, de urlete, de tropotul cailor. Un iureş primitiv,
sălbatic umplea, nemailăsând loc ecourilor, toată valea. Parcă
s-ar fi înghesuit subt noi toată Asia. Barbaria mileniului se
înălţa de jos până la nivelul podişurilor, ca într-o uriaşă ecluză,
spre a împinge numai cu larmă munţii ce trebuiau răsturnaţi
peste şesuri. "
...
"Dezmoşteniţii pământului căutau să-şi facă loc
pretutindeni unde se putea. Poftele lor erau însă deocamdată
întru totul similare poftelor oamenilor de ieri, care încercau
acum să se obişnuiască cu gândul de a trece pe planul secund al
vieţii, opunând mâlului şi drojdiei ce se ridicau surâsuri şi ironii
în loc de rezistenţă morală. Prin oraş și pe la margini mişunau,
răzleţi sau în cete, soldaţi „eliberatori”. De obicei turmentaţi.
Eliberarea duhnea. Din clipa în care se lăsa noaptea peste oraş și
până dimineaţa nu se mai putea circula pe străzi, necum pe
aleele arinilor ce duc spre Dumbravă, fără riscul de a fi
buzunărit, dezbrăcat, mutilat sau ucis. Dumbrava, frumoasa
Dumbravă, seculară, pură şi idilică, s-a prefăcut în câteva
săptămâni într-un uriaş murdar atelier cu miros de duhot şi de
latrină, "
...
"La Sibiu îl găsii pe Simion Bardă. Scria acum articole de
orientări cardinale într-o situaţie confuză, într-o gazetă care
până nu demult fusese organ al dictaturii fasciste. Cotidianul
schimbase de culoare chiar din ziua capitulării. Simion Bardă
era acum „Ion cel Nou”, un pseudonim de vag iz teologic şi de
ciudat augur pe care, de curând, descătuşatul marxist şi-l lua cu
dezinvoltură. „Ion cel Nou” - acest pseudonim îmi anunţa nu
numai pe ţăranul proletar visat de Lenin, ci şi altceva: o anume
alură „bisericească” a regimului ce se va instaura pe meleagurile
noastre. Omul nou va seculariza multe din aspectele ecleziei.
Fără de-un anume „ritual” nu va putea să prindă fiinţă nici chiar
un regim eminamente ateist.
Puţine zile după sosirea mea la Sibiu, aflai că Ion cel Nou
se trezi, în ciuda entuziasmului propagandistic al articolelor sale
în favoarea marxismului şi a omului sovietic, invitat la
comandamentul rus al oraşului, unde primi avertismente în
legătură cu un articol ce-l publicase în pomenitul ziar. În acel
articol, Ion cel Nou făcea aluzii foarte străvezii la jafurile,
beţiile, violurile cărora li se dedau eliberatorii. Ion cel Nou căuta
să scuze comportamentul ostaşului sovietic ca un fenomen
general de război inerent înaintării oricărei armate. Încercarea de
a „scuza” a lui Ion cel Nou îşi avea stângăciile de redactare şi se
transforma involuntar în acuză. Comandamentul aflase însă din
vreme că Ion cel Nou a scăpat nu demult din închisoarea la care
l-a condamnat regimul fascist pentru acţiuni în favoarea
orânduirii sovietice. Ion s-a ales, spre norocul său, doar cu un
avertisment, sever în fond, domol în formă. I s-a atras
luarea-aminte că „despre armata eliberatoare sovietică nu se
poate scrie decât elogios sau nimic” şi că în nici un caz eroica
oaste roşie nu poate fi „scuzată” pentru fapte urâte de care de
altfel ea nu s-a făcut nicăiri şi niciodată vinovată, după cum o
dovedeşte entuziasmul de nedescris cu care este pretutindeni
primită din partea popoarelor „pe cale de a fi eliberate". "

This post has been edited by nasty: 27 Oct 2015, 11:41

Eu am citit la televizor "Aventurile baronului de Münchausen". Se pune?

Da!
Plus câteva fragmente din "Luntrea lui Caron" și așa se formează o pojghiță de cultura...

Deci:
"Marile puteri care ne
vânduseră (acesta era termenul adecvat pentru manoperele
scandaloase cărora la sfârşitul războiului le căzuseră jertfă atâtea
popoare) luau prin reprezentanţii lor autorizaţi atitudini ce se
rezolvau doar retoric, iar nu istoric. Expansiunea comunismului,
realizată impetuos şi brutal, va trezi oare puterile Occidentului
din expectativa comodă în care păreau să se complacă? Până în
clipa de faţă occidentalii au dormit pe laurii jalnici ai unor
clauze secrete ce pecetluiau în Europa soarta a una sută milioane
de oameni. Niciodată nu s-a comis în istorie o mai mare crimă
decât aceea decurgând din stipulaţiunile sinistrei înţelegeri de la
Ialta. Faţă de atâtea isprăvi fără scrupule datorită cărora
comunismul sporea instalând robia pe a treia parte a globului,
Occidentul, condus de spirite utopice sau de oameni de stat care
nu văd decât interesele de moment ale ţării lor, va rămâne mereu
cu braţele încrucişate? Occidentul cu o naivitate epică în care se
amesteca multă comoditate şi oareşicare ticăloşie s-a
transformat în unealtă a expansiunii comuniste. Va veni oare
ziua când se va hotărî în sfârşit, dacă nu să îndrepte cumplita
stricăciune, cel puţin să pună piciorul în prag pentru ca
pecinginea pământului să nu se mai întindă?"

Toate astea scrise pe vremea când erau duși oamenii la canal, să facă muncă " patriotică".

This post has been edited by nasty: 2 Nov 2015, 09:56

Terminat aseara Terapia - David Lodge
Am avut momente cind rideam ca timpitul de mult n-am mai patit asa ceva
In caz ca nu ... recomand

Am impresia ca pe scheletul acestei nuvele s-a facut si serialul Curb Your Enthusiasm desi n-am gasit nici o mentiune in acest sens.

Spor la citit !

Recomand e bunicica
Terapia.jpg ( Size: 146.03k ) Number of downloads: 392

Esti offtopic, fa-ti un topic de paramedici pentru cartea asta.

Pai si aia a lu Lodge e cu un junghi la un genunchi.
Io stiu de Seattle Lodge Lodge_Seattle.jpg ( Size: 484.01k ) Number of downloads: 351

Terapia.jpg ( Size: 146.03k ) Number of downloads: 392

asta-i pentru dislexici radian ne poate lamuri mai bine

Pelerinul rus.

pelerinul roman
http://www.librariasophia.ro/carti-Pelerin...ac-so-6219.html

Mana stanga a intunericului

pelerinul roman

dublu ca preț față de rus, nu prea rentează.

Mana stanga a intunericului

Citita acum prima oara, sau recitita?

Recitita in urma unei discutii cu un prieten, cand am realizat ca uitasem anumite amanunte.

Am citit 23 de posturi pe feisbuci.

Noi? Sau le-ai recitit?

Noi?

Nu cred, ci dumnealui.

Mă speriasem!

citii 'martianul'. mult mai densa si mai credibila decat filmul. recomand, daca va place stilul.

Mai credibil ca atunci când am vaz`t io martianu? In tufe, mic, verde cu maini lungi si ochi beliti.( era de fapt padurarul si se kk).

Doctorul - Noah Gordon un fel de Dox mai doct.

si filmul a fost interesant The Physician
ca tot vorbim de musulmanii astia barbari

Ehm, ai văzut până la final?
Când fix fanaticii i-au distrus clinica pentru "erezie"?
Era începutul sfârșitului pentru "Epoca de Aur" a Islamului.
Au fost la un moment dat mai avansati decât Europa Medievală dar au decăzut tocmai din cauza radicalismului religios