Outline · [ Standard ] · Linear+ Expeditie cu Dacia 1310 in Siberia, Cluj - Vladivostok, Dacia 1310, 30 de zile

Chestia cu deformarea, cred ca nu ai dedus corect care a fost cauza. E imposibil, ca la 100 de grade, sa se deformeze (n-am citit decat cateva alineate)ca ceara. Nici la un incendiu, nu apuca sa se topeasca aliajul. Acel dop, are hexagon de 19, nu de 13 cum apui tu, deci se poate nici sa nu fi umblat p-acolo. Nu cred ca ai fi uitat ce cheie ai avut in mana. Cand ai strans dopul, ai fortat putin mai pe nesimtite, si ai crapat filetul, loc pe unde ai si vazut curgand "fir intins".In asemenea momente, nu mai era loc de reprosuri, ci amandoi trebuia sa va concentrati asupra solutiei de a pleca, inclusiv fara carburator. Inca o dovada ca, DACIA e SFANTA! Sa va fie de bine!

Chestia cu deformarea, cred ca nu ai dedus corect care a fost cauza. E imposibil, ca la 100 de grade, sa se deformeze (n-am citit decat cateva alineate)ca ceara. Nici la un incendiu, nu apuca sa se topeasca aliajul. Acel dop, are hexagon de 19, nu de 13 cum apui tu, deci se poate nici sa nu fi umblat p-acolo. Nu cred ca ai fi uitat ce cheie ai avut in mana. Cand ai strans dopul, ai fortat putin mai pe nesimtite, si ai crapat filetul, loc pe unde ai si vazut curgand "fir intins".In asemenea momente, nu mai era loc de reprosuri, ci amandoi trebuia sa va concentrati asupra solutiei de a pleca, inclusiv fara carburator. Inca o dovada ca, DACIA e SFANTA! Sa va fie de bine!

Am citit tot blogul, chiar m-a prins. Dar nu am ras deloc
Probabil o sa comand si cartea.

Am totusi 2 intrebari:
1. Cum te uitai la poze cu Traian in camera din pensiunea din Vladivostok, cand tocmai fusese furat aparatul?
2.De unde ai poza din josul blogului, cu stalpii cu carpe si Dacia in dreapta?

This post has been edited by ageana: 14 Oct 2010, 23:04

1.Mi-a mai semnalat cineva cum ca apare in text mentiunea ca ne uitam la fotografii la pensiune. Am citit postarile si eu nu o gasesc. Oricum, nu aveam cum sa ne uitam la fotografiile mele pentru ca aparatul si Cd-urile cu fotografiile descarcate (de fiecare data cand se umplea moria, cautam un internet cafe si copoiam pozele pe Cd-uri) AU FOST FURATE. In fine, in text cred ca e o scapare, dar daca imi spui exact in ce fragment, ma uit si o sa vad ce vroiam sa spun. Cred ca isi da toata lumea seama ca daca aveam fotografii, le puneam, ar fi fost mult mai interesant blogul... M-am gandit sa cer niste fotografii de pe traseul nostru de la Mihai Barbu, care a fost anul trecut in Mongolia cu motocicleta si pana la Baikal a mers pe aproximativ acelasi traseu.

2. Imaginea cu Dacia langa monumentul mongol de lanaga Ulan-Ude o am de la Traian, care mi-a trimis 5 capturi, adica 5 imagini, pe cand ma intorsesem din Rusia si eram la Cluj. Cred ca a fost un teaser, pentru ca la o saptamana ne-am intalnit la Bucuresti si mi-a zis ca sunt un mare gunoi, dar fiindca devenisem (in opinia lui) "vedeta" (ma haituia presa, dar eu refuzam sa dau interviuri pentru ca imi era mai important sa ma lamuresc daca imi pierdusem mintile definitiv sau nu), deci in acest context Traian mi-a zis "Ori imi dai 3000 de euro. ori nu-;i vezi casetele! te-am asteptat 8 luni...". De parca eu intentionat am evitat sa ajung acasa... cu alte cuvinte, ca si cum nu veneam din inchisoare, ci de la Monte Carlo, unde ma distrasem de minune si uitasem sa vin acasa...

Mi-a spus ca ma considera un gunoi, fiindca ajunsese in presa, din articolele incropite pe vremea cand eram inchis, ca eu as fi spus ca el m-a abandonat pe aeroprtul din Moscova. I-am spus ca ceea ce am spus eu exact, si pot sa jur pentru asta, este ca tovarasul meu de calatorie a plecat sa se imbarce in avion fara sa ma anunte. Am fost intrebat la proces, etc la politie, de unde veneam, cu cine etc si unde este tovarasul meu. Normal ca am spus ca a plecat fara sa ma anunte. Exact asa a fost. Dar niciodata, repet, niciodata, nu am spus ca AM FOST ABANDONAT. Asta a fost formularea presei... Dar Traian putea macar sa ma bata pe umar si sa zica "Ba, boule, vezi ca eu plec!'. Macar atat. Mai ales ca imi lasa rucsacul nesupraveheat in aeroport, ...

Chiar el postase ceva ca a juns in Siberia cu Dacia, la catava vreme dupa ce se intorsese, pe forumul asta sau pe unul asemanator, si cineva l-a intrebat "Bine, ma si cum l-ai lasat pe baiatul ala acolo?" si cred ca de atunci s-a enervat si a renunta sa mai scrie...

Inteleg ca si el era extrem de obosit, dar eu unul eram in starea de psihoza, cand inca mai credeam ca totul e o farsa care se va incheia probabil odata ce ajungem acasa. Nu cred ca cineva ma va acuza si ca mi-am pierdut mintile intentionat... Desi am mai auzit o teorie., cum ca intentionat am facut in asa fel incat sa fiu arestat, pentru publicitate. Nu cred ca cineva sanatos la cap poate sa isi inchipuie ca as fi fost dispus vreodata, sa petrec macar o zi in puscarie. Este o experienta cumplita, cele 8 luni au fost pentru mine ca 3-4 ani, minutele abia trec si simti ca totul se prabuseste, ca ai un sac de ciment pe piept incontinuu si ca s-ar putea sa mori... asa, pur si simplu.

Eu nu am contestat niciodata meritele lui Traian. Este si el un foarte bun sofer, si are f. multa experienta cu rable ca Dacia din Siberia. De aia m-am si prins sa plec cu el. Chiar am fost foarte incantat, pe drum, ca l-am gasit pe el... dar uite ca lucrurile au scapat de sub control...

Si la un moment dat am vrut sa-l dau in judecata, sa-mi recuperez casetele, dar procesul se poate lungi mult si bine. Dar as fi facut-o daca legea nu ma obliga ca procesul sa aiba loc in orasul de domicliul al paratului, respectiv Bucuresti... Dar pana la urma Traian mi-a facut un bine cu atitudinea lui, fiindca m-a obligat sa scriu cartea (textul de pe blog e la prima mana, cartea este mai elaborata si curge bine, chair am primit foarte multe impresii favorabile, si de la critica si de la cititori).

Oricum, la cat il cunosc pe Traian, daca vede ce e pe forumul asta, cred ca va da mai degraba foc acelor casete, decat sa mi le dea... Asta este... Ar fi avut mult mai mult de castigat daca ma lasa sa fac filmul. Eu l-as putea salva, desi o parte din filmari sunt aiurea si din pacate, momentele cele mai spectaculoase, cand ne chinuiam sa reparam masina, nu sunt filmate, fiindca nu avea cine s-o faca...

Habar n-am daca Traian a aflat ca eu chiar eram psihotic (temporary insane) si sa inteleaga ca actiunile mele nu au fost deliberate (in Siberia ma refer)... Practic eu si in fata legii eram nevinovat, dar un nebun nu isi da seama ca e nebun... Si din nou, cred ca daca as fi putut arata la proces ca eu de fapt nu eram in toate mintile cand am spus cuvantul bomba, s-ar fi zis ca e o invetie avocateasca...

Dar va intreb si eu, oricum au fost lucrurile, cum vi se pare refuzul lui Traian de a-mi inapoia castele si pretentiile lui financiare, cand eu am platit toata expeditia, am cheltuit o groaza de bani cu avocati care nu mi-au folosit la nimic si, cel mai cumplit, am mai si platit cu aproape 2 ani din viata mea?
(Dupa cele 8 luni de inchisoare, inca un an si ceva am fost intr-o mega-depresie, aveam niste insomnii cumplite, dormeam fix cat sa nu mor, cam 2 ore la fiecare 2 zile. Plangea maica-mea langa mine si eu nu eram in stare sa ma dau jos din pat sa fac un dus. Eu, care inainte asta nu suportam sa stau nespalat si ma spalam in orice apa, inghetata, vara, iarna... Ma gandeam ca viata mea s-a sfarsit ca toti ma cred un tampit, etc..., ca nimeni nu imi va mai incredinta vreodata vreun job cu oarece raspundere, de teama ca nu sunt in toate mintile).

This post has been edited by cmandrei: 15 Oct 2010, 10:06

Totusi de ce nu cautati sa semnati un contract cu Discovery Romania(daca ar insemna altceva decat un birou local), mai ales ca incearca timid sa promoveze "eroii locali". Ce ati facut voi, e un act de curaj, si trebuie adus la cunostinta publicului prin filmul original, alaturi de interviuri explicative. Cam asa s-ar spala niste kkt pe care l-au mancat unii ziaristi, prin eterna lor interpretare gresita a unor declaratii.
Acum Traian ar trebui chemat sa participe la o astfel de intelegere, in urma careia poate castiga mai mult decat cei 3000 euro ceruti.

This post has been edited by george_slz: 15 Oct 2010, 09:33

Foarte logic ce spui tu. As fi facut demult demersul asta daca as fi avut acces macar la o parte din filmari, sa pot prezenta un demo. Dar cum Traian o tine una si buna cu cei 3000 de euro (cred ca se teme ca filmarile nu-s asa de bune si n-o sa iasa nimic, eu am facut o vizionare super rapida, pe cand incercam sa cad la o intelegere cu el si multe chestii sunt filmate prost, pt ca el e cameraman amator, eu am tot incercat pe drum sa-i dau regulile de baza, de incadrare si miscare a camerei. La un moment dat ii iesise f bine, dintr-o bucata, filmarea cand tragem Lada ramasa in impotmolita in nisip _ episodul DACIA SALVEAZA LADA, si dupa ai nu am mai verificat ce filma). cand m-am uitat in Romnaia, cand era prea tarziu, i-am si aratat ce gresise... In fine, eu cred ca din cele 21 de ore de brut as putea scoate un 50 de minute bun.. Pacat nu am fotografiile mele, le facusem special sa completez filmarile, intr-un fel de proiectie secventaial, ca si completare la diverse parti din film...

Dar Traian nu imi raspunde nici la telefon.. Cum sa discut cu el? Oricum, i-au mai spus oameni care lucrau in TV ca ar fi putut castiga mai mult decat aia 3000 de euro, dar asta insemna eforturi mari, trebuie sa produci filmul (montaj, comentariu, muzica) sa aiba cap si coada, sa negociezi distributie, etc, etc... Greseala enorma este ca eu nu am semnat inainte de plecare un contract cu el ( mi se parea ca din moment ce se baga intr-o chestie asa de grea, ar fi fost o dovada de neincredere sa-i cer sa semneze un contract. Asa de simplu ar fi fost acum... Se vede inca o data ca socoteala de-acasa nu e totuna cu cea din targ...)

Cand ne-am intalnit dupa eliberarea mea din Rusia asta ii propusesem, adica exact intelegerea initiala: mai primea 500 de euro cash si semnam pentru 40% din orice se castiga de pe urma filmului, ceea ce era oricum f mult ca procentaj. Desigur, 40% din nimic nu insemna prea mult (adica daca filmul nu ar fi fost vrut de nimeni, ceea ce totusi ma indoiesc) dar macar era o sansa

Nu uita, traim in ROmania... Mai avem mult de evoluat....

PS. Da, a fost un act de curaj si din pacate, din cauza arestarii mele, prea putin au luat in calcul ce realizase. A vrut sa ma scoata Rompetrol pe cautiune, tocmai din acest motiv, dar cineva din presa, de dragul exclusivitatii asupra materialului, a refuzat sa le dea in formatii despre mine (adica oamenii vroia sa stie sunt tampit de-adevaratelea sau a fost doar un accident?). Poti sa crezi asa ceva? Este un epsiod intr-un film, INTOARCEREA IN PARADIS, cad cineva este condamnt la moarte, desi era cat pe ce sa fie gratiat, din cauza unui articol de presa... Eu am studiat Jurnalistica, dar nu practic meseria asta ingrata (regret doar ca nu m-am dus la National Geographic Romania cand m-au chemat, acum 6 ani, pentru ca tocmai ma pregateam sa plec definitiv in Canada) pentru ca mi-e lehamite de nevoia de a fabrica senzationalul cu orice pret, din vorbe. EU am incercat sa fac fapte

This post has been edited by cmandrei: 15 Oct 2010, 10:07

Pe la episodul 87 e faza cu uitatul la poze dupa ce ti-au fost furate.
Oricum, interesanta experienta, acum am terminat de citit. Cu toate ca unele pasaje au fost total deplasate, per total povestirea e ok. Dar incepusei mult mai bine..

Am gasit celebra fraza ... Spuneam ca ne uitam la filmari si fotografiii. Da, eroare, din reflex am scris asa, pentru ca asta faceam de obicei, verificam. cand puteam filmarile si fotografiile. Pura scapare la redactare. Cred ca s-a lamurit faptul ca chiar nu am fotografii pentru ca mi-au fost furate. Repet, daca le aveam, le puneam, va dati seama ca blogul asta ar fi fost mult mai spectaculos cu imagini...

De altfel, am mentionat furtul fotografiilor si in interviul acordat publicatie Vladivostok News Online, cu o zi inainte de plecarea din Vladivostok.(este mentionat spre finalul articolului). Faceti click pe imaginea din dreapta blogului si va duce direct la articol.

PS stiu ca povestea e inegala, e scrisa la prima mana. Am tinut cont de sugestii si am mai scos din pasaje alea... Oricum, daca ati rezistat pana la final, nu e asa rau... sau e plictiseala mare la birou?

16 Oct 2010, 07:20:

Chestia cu deformarea, cred ca nu ai dedus corect care a fost cauza. E imposibil, ca la 100 de grade, sa se deformeze (n-am citit decat cateva alineate)ca ceara. Nici la un incendiu, nu apuca sa se topeasca aliajul. Acel dop, are hexagon de 19, nu de 13 cum apui tu, deci se poate nici sa nu fi umblat p-acolo. Nu cred ca ai fi uitat ce cheie ai avut in mana. Cand ai strans dopul, ai fortat putin mai pe nesimtite, si ai crapat filetul, loc pe unde ai si vazut curgand "fir intins".In asemenea momente, nu mai era loc de reprosuri, ci amandoi trebuia sa va concentrati asupra solutiei de a pleca, inclusiv fara carburator. Inca o dovada ca, DACIA e SFANTA! Sa va fie de bine!

Da, poate ca pur si simplu s-a stricat filetul.... Oricum, dopul de pluta a fost salvarea. Poate ca o fi fost si Dacia noastra vreo sfanta la viata ei. Un lucru e sigur, e singura "pensionara" din familie care a ajuns la Vladivostok

This post has been edited by walterg: 16 Oct 2010, 07:20

Walter, am terminat de citit blogul la 24 de ore dupa ce l-am inceput. Stilul este foarte antrenant si te felicit pentru ca ai reusit sa scrii dupa cativa ani cu atat de multe detalii. Totusi am o intrebare: te-a consultat vreun psihiatru de cand te-ai intors in tara?

Walter, am terminat de citit blogul la 24 de ore dupa ce l-am inceput. Stilul este foarte antrenant si te felicit pentru ca ai reusit sa scrii dupa cativa ani cu atat de multe detalii. Totusi am o intrebare: te-a consultat vreun psihiatru de cand te-ai intors in tara?

Wow! 24 de ore? Felicitari, este un mare compliment pentru mine
Cat despre detalii, am mai spus, scrisul a fost terapia mea, abia dupa ce am publicat cartea (caci povestea calatoriei am scris-o cronologic, inaintea celei cu inchisoarea) mi s-au sters amanuntele din cap si nu m-au mai apasat amintirile, ci au devenit simple fotograme...


Da, am fost al phisiatru, pe cand ma chinuiau insomniile (Deci cam la 4 luni dupa eliberarea din inchisoare), ca sa imi prescrie ceva de dormit. Eram la maxim cu depresia si i-am povestit ce si cum, ca stiam ca o luasem razna, etc. e3tc etc. si omul nu a avut ce sa mai zica in plus, adica identificasem corect si mecanismele prin care am ajuns sa construiesc diversele asocieri.

Ce a fost cu adevarat straniu pentru mine, ca sa ma dea peste cap in halul ala, au fost chestia cu imaginea lui Traian pe televizor si Alexandr care semana perfect cu mine si pierduse portofelul de doua ori, a doua oara in apa. Chestia cu fata lui Traian in loc de cea a lui Matt Damon a fost pur si simplu o halucinatie vizuala, episodul era foarte familiar, adica deja il vazusem pe Traian adormit de multe ori pe locul din dreapta si pentru moment creierul meu a suprapus imaginile... dar atunci nu mi-am dat seama ca fusese o simpla halucinatie , nu mai avusesem asa ceva in viata mea.

Iar asemanarea dintre mine si Alexandru este f mare, pacat ca nu am filmul, as putea sa pun alaturi o fotografie cu mine la varsta lui si v-ati da seama despre ce vorbesc. Dar asta este pur si simplu o coincidenta, si natura coincidentelor cred ca ar fi o discutie fara sfarsit.... Dar aceasta coincidenta a fost un alt soc pt. creierul meu, si s-a completat cu "setarile" initiale, respectiv eu cautam pentru film asemanari si deosebiri cu Romania. Deci patternul era format... De aici incolo, imaginatia (bogata, de altfel ) si-a facut treaba.

Cartea este mult mai tare, unul pentru ca evident ca am periat textul ( a primit critica literara f buna si ce s-a spus esta ca ar sta in picioare si daca ar fi pura fictiune, ca poveste si scriitura) si doi pentru ca pe langa realitatea socanta a vietii in inchisoare, prezinta jocul mintii mele cu imaginarul De asta am si scris-o , altfel n-o faceam, sau ar fi fost nu o carte ci o trecere in revista a de cateva pagini, cum am facut cu experienta celor 8 luni pe vaporul de croaziera (vezi blogul UN SOARE PREA FIERBINTE in lista mea de bloguri, text pentru care am fost invitat sa colaborez cu National Geographic ROmania, acum vreo 6 ani, lucru pe care nu l-am facut si il regret foarte mult... Plecam pe atunci definitiv in Canada )

Iar de urmarit am fost urmariti, deloc subtil, asa e procedura in Rusia, pentru ca se stia ca mergem sa filmam pe traseul rutier in contructie> cerusem informatii despre aprobarile pt filmari la Moscova, corespondentului TVR. Deci aveau de unde sa stie "colegii"... Si nu au fost subtili probabil pentru ca era doar o supraveghere de rutina, si-au dat seama ca chiar eram doi aiuriti care faceau o caltorie senzationala pt ei si relativ banala pt rusi... Dar eu nu aveam de unde sa stiu cum stau lucrurile, la fel cum nu stiam ca in Rusia terorismul este chiar o problema grava. Nu ma uit la stiri de ani de zile, si oricum nu avem noi prea multe stiri din Rusia.

Anticipez o intrebare: cand mi-am dat seama ca eram sarit de pe fix si totul a fost in capul meu? Ei bine, abia dupa ce am revenit din Rusia. Cum de a durat asa de mult psihoza? Pai fiindca nu numai ca nu au fost intrerupte conditiile care au generat-o (stresul enorm al calatoriei, agravat de somnul insuficient) ci mai mult , au devenit si mai dure, prin arestarea si incarcerarea mea... Cand am ajuns acasa, deci in situatii normale, am inceput sa revin la normal. logic, nu?

La inceput, chiar la sosire, am tot zis ca cineva s-a jucat cu mintea mea, si prietenii nu m-au contrazis vehement, dar mi-au atras atentia si ca s-ar putea ca totul sa fi fost in capul meu. Apoi, in cateva zile, am ajuns sa imi pun eu problema, in cateva saptamani s-a mai estompat amintirea coincidentelor care ma obsedasera, dar din pacate intrasem in faza de insomii. Socul cel mai mare a fost sa vad ca presa ma prezenta ca pe un idiot care se tine de glume proaste si a meritat ce i s-a intamplat, sa aflu ca Rompetrol fusese cat pe ce sa ma scoata pe cautiune si vaca ai de ziarista, de dragul exclusivitatii, nu a vrut sa le dea informatii despre mine si mai mult, dupa ce ma "auto-hipnotizasem" 8 luni ca ajung acasa si ca Laura e cea ma minunata fiinta din lume, sa mi se spuna ca relatia e gata si sa mi se ceara sa ma mut.


Ma gandeam ca daca ma respinge cineva care ma cunoaste, ce sanse mai am sa fiu acceptat de altcineva, in noua conditie de fost puscarias si suspectat de nebunie? Completely wrong! ( Din contra, se pare ca experienta puscariei imi da o aura eroica dar atunci nu-mi dadeam seama). Asa a inceput depresia. Nu dau alte amanunte, dar a fost foarte bine ca s-a intamplat asa, cu fosta prietena... doar ca atunci mi-a cazut foarte prost. Bineinteles, acum sunt fericit ca n-am mers in directia aia, dar repet, atunci socul a fost extrem. Solutia ar fi fost sa am la indemna niste somnifere zdravene, dar chiar atunci mi-a fost teama sa merg la psihiatru, pentru ca inca nu imi era mie clar ce fusese in capul meu si m-am temut ca dau peste unul mai nepriceput si ma "prajeste" defintiv, daca se apuca sa bage in mine tratamentul gresit. Din pacate am un prieten caruia i sa pus diagnosticul de schizofrenie cand el are doare o depresie cronica f severa. Dar lui cumva ii si convine, ca nu prea are chef sa munceasca, si diagnosticul asta il salveaza de responsabilitate in fata familiei...Si acum este indopat cu pastile care il fac semi-leguma...

Am aflat cu groaza ca la psihiatrie ajung oamenii cu rezultatele cele mai slabe la rezidentiat, pentru ca nu se inghesuie nimeni sa lucreze cu nebuni, e f deprimant (cel putin asa zice o prietena medic). Ma rog, nu stiu exact cum stau lururile, dar am foarte mari rezerve fata de psihiatrii din Romania. Ca si fata de avocati

Multumesc de aprecieri! Toate cele bune!

This post has been edited by walterg: 16 Oct 2010, 18:10

Walter, tot cam asa gandeam si eu in timp ce iti citeam blogul. Ati fost urmariti de serviciile secrete si asta fara prea multa subtilitate. Probabil urmarirea lor a fost chiar ostentativa pentru a va da de inteles sa fiti linistiti si sa nu ii calcati pe bataturi. Cred ca au ras copios colegii lor cand au aflat ca urmaritii le-au lovit masina. Restul ma gandeam si eu ca a fost rodul imaginatiei care ti-a cam jucat feste. Oamenii reactioneaza diferit la oboseala si stres, iar voi ati indurat foarte mult din amandoua. Te-a dezavantajat faptul ca lumina te trezea rapid si asa ai ajuns in halul ala de oboseala incat ai inceput sa ai halucinatii. Ma gandesc ca l-ai cam speriat si pe Traian si probabil asta a limitat comunicarea intre voi doi.
Pacat ca nu v-ati inteles in privinta imaginilor. Chiar proaste fiind au valoare de document si cu siguranta sunt mai bune decat caseta de la nunta rusului ala.

This post has been edited by Richelieu: 16 Oct 2010, 21:43

Exact, foarte corect punctat. Ma mira ca ai retinut faptul ca ma trezesc la lumina Da, cam am un bioritm de gaina, mi se face somn la intuneric si ma trezesc daca simt lumina Din punctul asta de vedere Traian statea mult mai bine, putea dormi mai mult.

Sunt de inteles problemele de comunicare de atunci. Pe cele de acum nu le inteleg...

Eu cred ca aveti nevoie de un mediator. Probabil ca tu ai multa frustrare in tine si ai rabufni in fata lui. De asemenea si el are niste nemultumiri care probabil ar exploda in prezenta ta, dar pe care si le-ar reprima in fata unei terte persoane.

foarte bine ai punctat aspectele patologice.... Creierul este cel mai complex organ, si de aceea  poate da mari erori. O raceala si o gripa au simptome asemanatoare, dar din prima scapi in 3 zile, iar din a doua poti m muri.. Si eu am fost etichetat de schiyofrenic. Tu ce parere ai?

Cred ca ai un mare avantaj (fata de prietenul ala al meu), ai realizat si ai acceptat ce s-a intamplat atunci cu mintea ta, ceea ce, dupa mine, face ca acel episod de schizofrenie sa fie doar unul temporar. Esti un norocos!
Stii ce m-ar interesa foarte tare?
Perspectiva lui Traian asupra intregii excursii. Poate va scrie si el pe aici...

Sper sa ajungeti totusi la un acord si sa produceti ceva din filmuletele facute. Cred ca ar fi foarte interesant.

Simt din ceea ce spui ca te-a afectat foarte tare boala prietenului tau. Cred ca e cumplit sa vezi cum cineva apropiat isi pierde mintile. Eu insumi n-am explorat suficient impresiile prietenilor mei in fata psihozei. Cat am fost inchis, ma mai sunau (exista un telefon mobil in celula, cu care ne jucam de v-ati ascunselea cu gardienii) si eu tot bateam campii. De aia nici nu au dat interviuri presei, fiindca nu stiau daca imi fac bine sau rau spunand ca mi-am pierdut mintile...

Dar in momentul in care am revenit la conditiile normale, am constientizat destul de rapid ca totul a fost in mintea mea si problema s-a rezolvat. Partial, pentru ca in acelasi timp mi-am dat seama ca din presa reiesea ca sunt un tampit care se tine de glume proaste. Chiar si acum oamenii noi pe care ii cunosc imi marturisesc ca asta gandeau si abia dupa ce afla povestea isi dau sema cat de deformata a fost. De aia am si fost invitat sa vorbesc studentilor de la Jurnalistica, sa vada ce inseamna sa te grabesti sa scrii o stire de senzatie fara sa fii atent la detalii.

Cat despre Traian, nu-mi raspunde la telefon. Cum sa-l intreb ce parere are? Si el are ciudateniile lui, si se pare ca nu doar temporare...

18 Oct 2010, 09:06:

Eu cred ca aveti nevoie de un mediator. Probabil ca tu ai multa frustrare in tine si ai rabufni in fata lui. De asemenea si el are niste nemultumiri care probabil ar exploda in prezenta ta, dar pe care si le-ar reprima in fata unei terte persoane.

Da, cred ca avem nevoie de un mediator. Din pacate pritenul prin care l-am cunoscut pe Traian este un tip foarte de treaba, dar foarte moale, si nu a reusit sa aplaneze tensiunile. Iar alti prieteni comuni nu avem...

18 Oct 2010, 10:43:

Pe la episodul 87 e faza cu uitatul la poze dupa ce ti-au fost furate.
Oricum, interesanta experienta, acum am terminat de citit. Cu toate ca unele pasaje au fost total deplasate, per total povestirea e ok. Dar incepusei mult mai bine..

SALUT ! Am vazut mesajul, dar eu nu pot raspunde prin intermediul forumului (imi da un mesaj cum ca n-am suficeinte posturi ).

Te rog scrie-mi um mail pe adresa mea wghidibaca@gmail.com si da-mi adresa unde sa-ti trimit cartea.

18 Oct 2010, 10:44:

Am citit tot blogul, chiar m-a prins. Dar nu am ras deloc
Probabil o sa comand si cartea.

Am totusi 2 intrebari:
1. Cum te uitai la poze cu Traian in camera din pensiunea din Vladivostok, cand tocmai fusese furat aparatul?
2.De unde ai poza din josul blogului, cu stalpii cu carpe si Dacia in dreapta?

SALUT ! Am vazut mesajul, dar eu nu pot raspunde prin intermediul forumului (mi da un mesaj cum ca n-am suficiente posturi ).

Te rog scrie-mi un mail pe adresa mea wghidibaca@gmail.com si da-mi adresa unde sa-ti trimit cartea.

This post has been edited by walterg: 18 Oct 2010, 10:44

Am citit toate episoadele de pe blog, felicitari pentru curajul de a pleca intr-o asemenea expeditie, cu o Dacie. Mi-a placut mult si maniera de povestire, cu adevarat captivanta. Mare pacat ca nu puteti ajunge la un acord pentru film. Ar fi fost interesant, chiar daca nu era filmat super profesionist, poate ca asa ar fi avut un aer de autenticitate, fata de alte documentare aranjate si regizate care apar pe la tv.

daca as avea disponibili as da eu cei 3 mii de euro. chiar as vrea sa vad si filmarea dupa ce am citi blogul. poate facem o cheta.

In poza de pe blog, cea facuta la Vladivostok, nu se vede indoitura din plafon. Ati indreptat-o cu pumnii sau fotograful a ales un unghi favorabil?

Am citit toate episoadele de pe blog, felicitari pentru curajul de a pleca intr-o asemenea expeditie, cu o Dacie. Mi-a placut mult si maniera de povestire, cu adevarat captivanta. Mare pacat ca nu puteti ajunge la un acord pentru film. Ar fi fost interesant, chiar daca nu era filmat super profesionist, poate ca asa ar fi avut un aer de autenticitate, fata de alte documentare aranjate si regizate care apar pe la tv.

Multumesc pentru aprecieri! Intr-adevar, documentarele de pe Discovery sunt regizate 100%, ceea ce am filmat noi realitatea "cruda"....

<span class='edit'>18 Oct 2010, 22:06:</span>

In poza de pe blog, cea facuta la Vladivostok, nu se vede indoitura din plafon. Ati indreptat-o cu pumnii sau fotograful a ales un unghi favorabil?

\din spate nu se vede indoitura, Nu a cautat nimeni un unghi favorabil, pur si simplu s-a facut cea mai la indemana fotografie.... Adica masina era parcata cu fata catre un zid, asa ca Aliona ne-a fotografiat in spatele ei. Capota si plafonul erau indoite, s-a sarit cu picioarele pe masina... Plafonul era atat de indoit incat la volan stateam cu capul intr-o parte

This post has been edited by walterg: 19 Oct 2010, 07:07

Poate ca ar mai trebui pieptanat blocul si corectate greselile de tastare. Printre ele s-a mai strecurat si o alta greseala. Pluralul de la cratita este cratițe si nu crătiți.

Multumesc pentru sesizarea cu plurarul

Desigur, ar trebui curatat blogul de greseli, cand mai am timp o voi face.

19 Oct 2010, 17:02:

daca as avea disponibili as da eu cei 3 mii de euro. chiar as vrea sa vad si filmarea dupa ce am citi blogul. poate facem o cheta.

Pai din partea mea, se ppoate incepe cheta. desi nu e corecta ca principiu. Adica pretentiile lui Traian sunt exagerate... Ar trebui sa fie de acord cu un procent din valorificare a filmuluyi

This post has been edited by walterg: 19 Oct 2010, 17:02

recunosc..... nu am citit aventura voastra!!!
din cele citite aici, nea traian asta face pe niznaiu, nu exista modalitati de constrangere pt. a recupera filmarile, pozele?
poate daca il ameninti cu politia ca detine informatii, filme, poze etc...... ce te prezinta pe tine, si pot fi valorificate de catre el........ ar trebui sa il sperii putin, stii vb. aia: nu stii, te invat.......nu poti, te ajut.........nu vrei, te bat.
parerea mea...... nu te invat la rele, dar cred ca exista o posibilitate, ceva, de a recupera deja celebrele, si asteptatele filme, poze etc.......

personal, il ''ajutam'' sa imi dea ceea ce m-i se cuvine.......

Fara sa auzit si versiunea lui Traian eu zic sa nu va aruncati in presupuneri.

Am mai explicat in acest topic motivul invocat de Traian nu vrea sa imi dea casetele decat pentu 3000 de euro. Pe scurt, fiindca in presa a ajuns cum ca eu am declarat ca el m-a abandonat la aeroprt. Repet , am spus exact cum a fost, ca a plecat fara sa ma anunte. De fapt, eu cred pentru ca nu are incredere in potentialul filmului si se gandeste ca cioara din mana nu e vrabia de pe gard... Si cand ma gandesc ca inainte de a pleca n-am semnat, din buna credinta, contractul cu intelegerea initiala, care m-ar fi scutit de situatia asta stupida...

Oricum, pretul platit de mine a fost imens... Finaciar, fizic si psihic. Sigur casetele alea sunt importante, dar nu intr-atat incat sa fiu supus unui santaj. L-am somat legal sa-mi dea casetele, am vrut sa-l dau in judecata si am renuntat. Eu mi-am zis intotdeuana asa: daca poti ajuta pe cineva, ajuta-l! daca nu, macar nu-i fa rau...

Deci dupa ce ca am fost si inchis, cineva mai si vrea sa ma stranga cu usa, dupa ce eu am platit toate cheltuielile. Iar unii mai stau pe ganduri cum ca e ceva ascuns acolo, pentru ca pare prea absurd sa fie adevarat.

20 Oct 2010, 10:36:
Am mai incarcat pe blog doua imagini cu drumul rau, luate de pe net. (jus, sub postari)

Puteti vedea cum ar fi arata drumul daca ploua mai mult. De aceea am si ales sa mergem in cea mai uscata perioada a anului, respectiv iulie-august. Dupa ce incep ploile, drumul devine impracticabil...

This post has been edited by walterg: 20 Oct 2010, 10:36

Super tare povestirea...am citit absolut tot...am lasat totul la pamant Sper sa se razgandeasca nea Traian si sa-ti dea imaginile.

Multumesc pentru feedback! Ma bucur ca ti-a placut asa de mult!

This post has been edited by cmandrei: 20 Oct 2010, 16:59

Pai din partea mea, se ppoate incepe cheta. desi nu e corecta ca principiu. Adica pretentiile lui Traian sunt exagerate... Ar trebui sa fie de acord cu un procent din  valorificare a filmuluyi

Corecta, necorecta, pe mine m-a captivat povestirea si vreau sa vad si filmul. Daca ne strangem 100 de insi e vorba de 30 de euro de caciula.

Apoi daca reusesti ceva cu filmul ne dai banii inapoi

Corecta, necorecta, pe mine m-a captivat povestirea si vreau sa vad si filmul. Daca ne strangem 100 de insi e vorba de 30 de euro de caciula.

Apoi daca reusesti ceva cu filmul ne dai banii inapoi

Ma bucur sa vad pe cineva atata de energic, mai ales ca azi am avut o zi din aia...

Acu, intre noi fie vorba, la criza care este, cred ca discutiile cu amicul Traian ar putea incepe si de la jumate din suma, ca deh, marfa sta pe raft de aproape 4 ani, ar trebui sa lase substantial din pret, ca expira Bineteles ca returnez banii, dividende ar putea fi o coloana lunga de producatori pe genericul filmului.

Oricum, chiar ma bine dispune abordarea asta tonica si hotarata. Multumesc!

Incep o lista ca la intalnirile regionale. Poate nu se va concretiza nimic, dar cine considera ca ar putea contribui sa completeze lista:
1.tkx
2.

La sugestia unui participant la acest subiect pe forum, incarc aici un fragment din cartea TOTUL E BINE CAND SE TERMINA PROST, care este continuarea de la HELLO SIBERIA. Asa puteti cunoaste pesonajele din prima inchisoare din cele 3 in care am stat...

[ 22 ] характер / harakter / personaj


Ziua de marţi a trecut cu aceeaşi lentoare cumplită care mă face să mă sufoc gândindu-mă că eram la un pas de a ajunge acasă. Teddy se referă la celulă folosind cuvântul kamera, care mă duce cu gândul la cameră de filmare. Am jucat table cu el vreo două ore şi mi-a împuiat capul cu amănunte despre ceilalţi colegi. Împreună cu scurtele interacţiuni şi observaţiile mele din cursul celor trei zile interminabile, dilatate de lipsa de activitate, distribuţia este următoarea:

Andrei Bărbosul – şeful neoficial al kamerei - un bărbat neguros, aţos, bine legat, în jur de 40 de ani, dar îmbătrânit prematur, cu păr lung, castaniu şi bineînţeles - barbă. Îi lipseşte un dinte din faţă, poartă ochelari lipiţi cu plastic topit şi scrie poezii într-un caiet de matematică. Este cetăţean estonian şi se înţelege cel mai bine cu Andrei cel Tânăr şi Tagani. Acuzat de tentativă de viol. Pedeapsa estimată: între 4 şi 7 ani de închisoare.

Andrei cel Tânăr sau Andriuha – «secundul» lui Andrei Bărbosul. Foarte arătos, înalt, cu păr castaniu, ochi albaştri şi ten alb, cu alură de actor sau fotomodel. Are 29 de ani, absolvent de studii universitare, specialitate inginerie mecanică. Vorbeşte puţină engleză. Hoţ de maşini în Europa de Vest. Împreună cu Andrei Bărbosul sunt cunoscuţi ca cei doi ruşi ai kamerei, deşi nici el nu este rus, ci lituanian. Are obiceiul să fredoneze un refren ca pentru copii – Krepkii ceai, slatkii şokolat / Ceai amar, ciocolată dulce. Se vede că este obişnuit să-şi pună în valoare fizicul, căci are cele mai bune haine, dintre care am remarcat un costum elegant, bleumarin cu dunguliţe gri, agăţat de patul lui. Acuzat de tentativă de furt. Pedeapsa estimată: între 3 şi 12 luni de închisoare.

Tagani – cel mai exotic personaj, un negru de aproximativ 40 de ani, de origine etiopiană, pe care nu uită s-o menţioneze referindu-se la bunicul lui Puşkin. Cu un început de chelie şi multe măsele lipsă, râde mult de unul singur şi păstrează o relaţie amicală cu toată lumea. Manifestă un servilism discret faţă de Andrei Bărbosul. Acuzat de tentativă de omor. Pedeapsa estimată: între 5 şi 10 ani de închisoare.

Grupul Chinez – funcţionează ca un personaj colectiv, pentru că mănâncă în acelaşi timp şi stau înghesuiţi în zona lor de lângă fereastră. Compus din:
Chinezul gras – sub 30 de ani, foarte rotund, poartă de obicei un trening de nylon alb şi se manifestă cu o agresivitate evidentă
Chinezul slab – în jur de 25 de ani, cu mutră de pisică plouată
Chinezul Lou – singurul căruia i-am reţinut numele, bătrân, ochelarist şi crăcănat, poartă nişte pantaloni cârpiţi în fund, care îi atârnă tot timpul, făcându-l să pară şi mai neajutorat
Toţi chinezii sunt acuzaţi de trafic de droguri şi se aşteaptă la câte 8 ani de închisoare

Grupul Vietnamez – pe care spre deosebire de chinezi, reuşesc să-i identific după nume, stă în paturile de jos, lângă uşă. Compus din:
Maloy – 25 de ani, mărunt, aduce a cimpanzeu din cauza mişcărilor şi a felului cum stă cocoţat cu picioarele pe bancă atunci când manâncă
Fam – 25 de ani, subţire, efeminat, are nişte ochi neobişnuit de rotunzi pentru un asiatic
Han – 35 de ani, dar pare mai tânăr, este cel mai vârstnic şi mai solid dintre vietnamezi. Asta înseamnă că este vizibil mai scund decât mine şi mult mai slab
Toţi vietnamezii sunt acuzaţi, ca şi chinezii, de trafic de droguri şi riscă câte 8 ani de închisoare.

Teddy – pe numele întreg Tedlef Langer, din Berlin – este persecutatul kamerei, pentru că nu vorbeşte deloc ruseşte. Are cam 50 de ani şi a fost reprezentant comercial. Mic de statură, cu părul zburlit, blond închis începând să încărunţească. Poartă ochelari cu rame subţiri de oţel şi este permanent îmbrăcat într-un trening gri, murdar şi papuci de bătrânica, pentru că toate hainele i-au fost confiscate de poliţişti. Umblă târşâindu-şi picioarele, se bâlbâie când este agitat şi nu aude bine cu o ureche. Acuzat de trafic de droguri şi tentativă de contrabandă (!!!), pentru că avea la el 10 grame de marijuana, în Aeroportul Şeremetievo. Pedeapsa estimată: 3 ani de închisoare.

Ahmed – un tânăr afghan, de 20 de ani, simpatic, mărunt de statură, cu părul creţ. Zâmbeşte permanent şi pare cumva aerian. Acuzat de omucidere (şi-a înjunghiat un văr primar). Pedeapsa estimată: 10 ani de închisoare.

Cinghiz – cel mai tăcut ocupant al kamerei, 23 de ani, din Republika Kirghistan. Are o faţă rotundă de copil şi este foarte mic de statură. Hoţ de maşini. Recidivist. Pedeapsa estimata: 5 ani de închisoare.

Walter – adică eu sau Fraierul de Serviciu – 32 de ani, din România, producător de film, înalt, solid, foarte deprimat. Refuză să participe la activitatea kamerei convins că este victima unei farse de mari proporţii şi de fapt toate celelalte personaje nu sunt ceea ce declară. Acuzat de furnizare de false informaţii teroriste. Pedeapsa estimată: amendă.

Mai mult gasiti pe http://www.totulebine.blogspot.com/

Imi pare rau ca topicul asta se "bucura" de un interes atat de scazut. Doar 59 de postari.
Cand nea Romica a resuscitat jurnalul bestiei rosa postarile au curs garla. Asta e! Suntem o natie de otevisti....