Outline · [ Standard ] · Linear+ Supercamionul lui Ceausescu, DAC 120 DE

supercamionul_3.jpg ( Size: 102.79k ) Number of downloads: 3386 Ceauşescu a vrut ca inginerii români să-i facă un „camion-gigant” care să poată duce în benă o încărcătură de 120 tone la un singur transport. După zece ani de proiectare, în ’88 era omologat monstrul „DAC 120 DE” cu diametrul roţilor de 3,2 metri, lat cât şoseaua, ce cântărea 90 tone cu bena goală şi a cărui înălţime de 5,4 metri ajungea până la demarcaţia dintre etajele unu şi doi ale unui bloc. Propulsia electrică dezvoltată la Electroputere Craiova utiliza o tehnologie similară cu cea întâlnită azi la maşinile Toyota Prius, având amplasate în roţile de pe puntea spate două motoare electrice ce dezvoltau 520 de cai putere fiecare, care îi permiteau camionului „DAC 120 DE” să ruleze cu 70 km/oră gol şi cu 55 km/oră încărcat. Prin circuitele electrice ale supercamionului curgeau curenţi de 1.200 volţi debitaţi de un generator diesel-electric alimentat de la două rezervoare de 1.600 litri fiecare. Cu tancurile de motorină pline, camionul putea rula 24 de ore din 24 timp de o săptămână. Servodirecţia, servofrâna hidraulică, aerul condiţionat şi scaunul cu amortizor care echipau supercamionul erau importate din Occident. Numai pneurile marca Michelin costau 10.000 dolari bucata, îşi aminteşte inginerul Adrian Novac, unul din proiectanţii „monstrului”. „Erau pneuri speciale, fără cameră, care trebuiau să ţină cel puţin unul-doi ani de rulaj pe drumuri de carieră. Un astfel de cauciuc n-avea voie să se spargă decât dacă vreun buldoexcavator intra accidental cu cupa în el”. Umflatul unei singure roţi de 3,2 metri în diametru dura o jumătate de oră cu o instalaţie de debit mare, presiunea aerului din interiorul pneului era de aproape 10 atmosfere. Sistemul de frânare al „camionului-mamut” seamănă cu cel folosit în zilele noastre de japonezi: „ Erau prevăzute cu două pedale de frână: una de securitate pentru blocarea completă a roţilor şi o frână dinamică bazată nu pe frecare, ci pe disiparea sub formă de căldură a energiei cinetice. Pe pante lungi, motoarele electrice din roţi deveneau generatoare de curent, însă spre deosebire de Toyota Prius, energia produsă nu se stoca în baterii, ci se disipa prin nişte rezistenţe electrice de frânare puse lateral pe platforma camionului, ca să se răcească de la aer”. Privit de aproape, camionul părea „un elefant stând lângă un copilaş. Erai mic, iar el era ca un monstru mare lângă tine. Restul, aici This post has been edited by Stefan: 27 Sep 2008, 10:44

supercamionul_3.jpg ( Size: 102.79k ) Number of downloads: 3386


Ceauşescu a vrut ca inginerii români să-i facă un „camion-gigant” care să poată duce în benă o încărcătură de 120 tone la un singur transport. După zece ani de proiectare, în ’88 era omologat monstrul „DAC 120 DE” cu diametrul roţilor de 3,2 metri, lat cât şoseaua, ce cântărea 90 tone cu bena goală şi a cărui înălţime de 5,4 metri ajungea până la demarcaţia dintre etajele unu şi doi ale unui bloc.

Propulsia electrică dezvoltată la Electroputere Craiova utiliza o tehnologie similară cu cea întâlnită azi la maşinile Toyota Prius, având amplasate în roţile de pe puntea spate două motoare electrice ce dezvoltau 520 de cai putere fiecare, care îi permiteau camionului „DAC 120 DE” să ruleze cu 70 km/oră gol şi cu 55 km/oră încărcat. Prin circuitele electrice ale supercamionului curgeau curenţi de 1.200 volţi debitaţi de un generator diesel-electric alimentat de la două rezervoare de 1.600 litri fiecare. Cu tancurile de motorină pline, camionul putea rula 24 de ore din 24 timp de o săptămână. Servodirecţia, servofrâna hidraulică, aerul condiţionat şi scaunul cu amortizor care echipau supercamionul erau importate din Occident.

Numai pneurile marca Michelin costau 10.000 dolari bucata, îşi aminteşte inginerul Adrian Novac, unul din proiectanţii „monstrului”. „Erau pneuri speciale, fără cameră, care trebuiau să ţină cel puţin unul-doi ani de rulaj pe drumuri de carieră. Un astfel de cauciuc n-avea voie să se spargă decât dacă vreun buldoexcavator intra accidental cu cupa în el”. Umflatul unei singure roţi de 3,2 metri în diametru dura o jumătate de oră cu o instalaţie de debit mare, presiunea aerului din interiorul pneului era de aproape 10 atmosfere.

Sistemul de frânare al „camionului-mamut” seamănă cu cel folosit în zilele noastre de japonezi: „ Erau prevăzute cu două pedale de frână: una de securitate pentru blocarea completă a roţilor şi o frână dinamică bazată nu pe frecare, ci pe disiparea sub formă de căldură a energiei cinetice. Pe pante lungi, motoarele electrice din roţi deveneau generatoare de curent, însă spre deosebire de Toyota Prius, energia produsă nu se stoca în baterii, ci se disipa prin nişte rezistenţe electrice de frânare puse lateral pe platforma camionului, ca să se răcească de la aer”. Privit de aproape, camionul părea „un elefant stând lângă un copilaş. Erai mic, iar el era ca un monstru mare lângă tine.

Restul, aici

This post has been edited by Stefan: 27 Sep 2008, 10:44

Si cand l-au dat in exploatare, au aflat ca nu urca nici jumatate din panta maxima propusa la proiectare.

Seamana cumva cu asta? Sau asta cu el?
http://en.wikipedia.org/wiki/Liebherr_T_282B

Bafta!

tu chiar esti chior ?!?!??!
nu vezi ca ala e alb ???

Muahaha, astazi va prezentam o noua realizare a epocii socialiste.
In episodul de maine : Metroul.

tu chiar esti chior ?!?!??!
nu vezi ca ala e alb ???

Pai ala e alb ca nu a facut taxi...

Bafta!

Seamana cumva cu asta? Sau asta cu el?
http://en.wikipedia.org/wiki/Liebherr_T_282B

Bafta!

Si excavatoarele Promex braila erau copii (nereusite) de Liebherr.

Ba eu imi aduc aminte ca pe excavatoare era o placuta care zicea "Licenta Liebherr Austria". Sa fi avut chiar atita tupeu, sa scrie "licenta" si sa fie de fapt copie - parca nu-mi vine a crede.

supercamionul_3.jpg ( Size: 102.79k ) Number of downloads: 3386

Propulsia electrică dezvoltată la Electroputere Craiova utiliza o tehnologie similară cu cea întâlnită azi la maşinile Toyota Prius, având amplasate în roţile de pe puntea spate două motoare electrice...

Imi plac astia care cred ca pe orice vehicul hibrid, exista aceeasi tehologie.
La Prius motorul electric e in compartimentul motor si e "legat" de cel termic printr-un soi de diferential.

Ba eu imi aduc aminte ca pe excavatoare era o placuta care zicea "Licenta Liebherr Austria". Sa fi avut chiar atita tupeu, sa scrie "licenta" si sa fie de fapt copie - parca nu-mi vine a crede.

si pe dacia 1310 era vreo placuta?

si pe dacia 1310 era vreo placuta?

Din cate imi amintesc eu, cele fabricate pe durata contractului cu Renault aveau o placuta care amintea contributia Renault.

Nu mai stiu unde exact, dar am vazut camioane d-astea in functiune prin 1992-1993 cred, din masina. Nu stiu unde mergeam(spre mare sau in alta directie), dar se vedeau undeva jos intr-o cariera(presupun) si unul chiar era in functiune. Cred ca aveam vreo 5 ani cand le-am vazut, si ramasesem foarte impresionat. Totusi cu timpul cand mi-am mai adus aminte am presupus ca erau importate, nu banuiam ca-s facute la noi.
Mersi de informatie, a fost o lectura placuta.

@einstein1984: nu-ti inteleg linia de argumentatie.

e un geniu neinteles

@einstein1984: nu-ti inteleg linia de argumentatie.

In cazul lui E. e un caz particular de linie, o sinusoida. Care nu a aparut pentru a fi inteleasa neaparat

vezi ca-s moderator aici, si ma pui intr-o situatie delicata: sa intervin... sa nu intervin..

@os: pai eu zic saaa... da' mai bine, auzi? Te las pe tine

Ca si la dacia, s-a cumparat licenta, s-a produs dupa licenta o vreme (Dacia 1300), a expirat licenta, s-a continuat productia cu cateva modificari ca sa nu mai semene asa mult cu licenta originala (Dacia 1310) si sa poata sustine ca e nou.

Muahaha, astazi va prezentam o noua realizare a epocii socialiste.
In episodul de maine : Metroul.

Dupa multe esecuri in industrie Ceausescu a tras singur invataminte dar nu vroia nici sa calce pe principii trasate de el.Uzina autobuzul a castigat un contract cu niste troleibuze pentru URSS si atunci a inceput iuresul.Rusii vroiau ca troleibuzele sa reziste pana la -40 grade celsius.Pentru a evita importurile Ceausescu a chemat pe toti directorii de fabrici care furnizau subansamble pentru troleibuze si le-a adus la cunostinta ca acest contract nu trebuie ratat.Si nu a fost!Au iesit niste troleibuze perfecte pentru acea vreme.Daca ar fi facut si structura din inox nu ar fi avut moarte acele troleibuze.Aveau in permiera mondiala un ceva electronic care reducea consumul de energie electrica cu 40%.Detalii ne poate da domnul einstein1984.

This post has been edited by bulan: 27 Sep 2008, 16:31

si ce mirare pe unii .... ca in acele vremuri ... intr-o tara cu economie 80% agrara se reusea producerea a nu mai putin de 3 feluri de autoturisme (de fapt 4 daca adaugam si lastunul), camioane, tractoare, autobuze, etc etc

in vremurile actuale ... cu economia preponderenta "imobiliara" producem .... c4e se vede

Cum adica "ce se vede"?

Industria auto din Ro e printre singurele care a evoluat fata de perioada "aia...". Cred ca nu e greu de argumentat lucrul asta - trebuie numai sa te uiti la cifre.

LE: acum am vazut ca ai scris si de tractoare, camioane, autobuze. Unde suntem praf.

This post has been edited by Stefan: 27 Sep 2008, 16:29

Ca si la dacia, s-a cumparat licenta, s-a produs dupa licenta o vreme (Dacia 1300), a expirat licenta, s-a continuat productia cu cateva modificari ca sa nu mai semene asa mult cu licenta originala (Dacia 1310) si sa poata sustine ca e nou.

Iar te trezesti tu sa fii Gica Contra. Stii ce inseamna dezvoltarea unui produs de la zero? Tu crezi ca in ziua de azi nu "imprumuta" nimeni solutii tehnice de ici, de colo, cu ceva "modificari ca sa nu mai semene asa mult cu licenta originala"?
Chinezii fura ca-n codru si produc pe banda rulanta. Camionul se pare ca a fost produs cu solutii tehnice copiate, nicidecum sub licenta. Eu nici nu stiam ca s-a fabricat asa ceva in Romania. Copiat, necopiat, bravo lor! Au facut ceva, n-au importat. Acu' nu-mi sariti in cap cu "marii colosi industriali, esecuri ale socialismului in Romania". E drept, exista. Dar s-a facut cercetare si productie cum nu cred ca se face in ziua de azi.
Am auzit o poveste despre cum a ajuns sa fie produs Z80 la noi: s-au importat un numar de calculatoare care aveau acest procesor, cu frecventa de lucru de 4 MHz. Un grup de specialisti de la noi le-au dezasamblat, le-au studiat, apoi a aparut MM[N]80, o clona de z80 care functiona la 6 MHz.

Uzina AUTOBUZUL producea lunar:300 autobuze articulate si 100 autobuze nearticulate pentru transportul in comun(itb+ijtl din tara),100 autobuze pentru transport persoane interurban diferite modele(autogarile din tata si agentiile de turism),50 toleibuze(itb+ijtl din tara),200 utilitare diferite modele(ministerul transporturilor),300 aro transport marfa(export100%),50 auto sasie complet echipate de autobuze articulate(export Bulgaria unde li se facea doar suprastructura),suprastructura pentru remorci agricole cate se putea,suprastructura pentru masinile de pompieri cate era nevoie(agregatele si restul de instalatii le facea IRA Oltenita),echipamente militare(mapn+export{anvelopele erau polizate pentru a sterge toate inscrisurile}),structura completa pentru grupurile electrogene(motoarele Brasovul si partea electrica+montajul imeb),diferite colaborari extra obiectului de activitate al uzinii si nu in ultimul rand avea fabrica de matrite pentru fluxul tehnologic si pentru furnizorii care faceau piesele comandate cu matrita clientului.Acum uzina este pustie si au mai ramas doar betoanele!Cei 7000 salariati s-au imprastiat in cele patru zari.
Azi noi suntem cumparatorii perfecti!

Crede cineva ca Mercedes, Intel, Microsoft, Zanussi, etc., nu iau produse de la competitori, pentru a analiza si copia? Exista departamente speciale pentru asa ceva.

Iar te trezesti tu sa fii Gica Contra. Stii ce inseamna dezvoltarea unui produs de la zero? Tu crezi ca in ziua de azi nu "imprumuta" nimeni solutii tehnice de ici, de colo

Chiar asa cu toata dezvoltarea unui produs de la 0 si cu copierea concurentei tehnica a evoluat cu pasi marunti.De la roata primei masini pana la gentile din aliaje usoare cu caucicuri tubeles este o eternitate.

Fara licente nu se mai produceau in tara locomotivele electrice (licente Suedia si Iugoslavia), camioanele Roman (licenta MAN, Germania), Dacia 1100/1300 (licenta Franta). Cu exacvatoarele a lamurit os misterul.
Navele construite la noi erau foarte bune si aveam a doua flota ca marime din lume dupa Japonia (se pare ca in special pescadoare). Unde-i acum flota aia? Nu stiu daca e adevarat, dar am auzit ca echipamentele de navigatie erau de ultima ora, inclusiv GPS prin anii '80.
Deci, s-a putut. Acu' de ce nu se mai poate?

pai a spus Bulan de ce .... se doreste ca noi sa fim cumparatori ... si trebuie sa recunoastem .. ca nu a fost prea complicat sa ne tranformam in asa ceva

Da, au facut un camion de 120 de tone. A fost insa un proiect rentabil, in sensul ca si-a acoperit macar costurile de conceptie si utilare? Eu tind sa cred ca nu. Era comparabil in performante cu cele produse de Terex, Komatsu, Liebherr? Nici pe departe.
Chiar nu observa nimeni ca realizarile de genul asta (DAC-ul de mai sus, dacia 500 si 1320 etc) incep cu: A a avut ceausescu ideea sa ..... si nu mai exista in ziua de azi.
Alta era daca un inginer spunea": Domle, uiye, eu vad ca e nevoie in industrie de asta, hai sa facem noi una, producem enspee mii de exemplare pe luna, acoperim necesarul intern si iesim si la export, aducem valuta in tara.
Domnule bulan, asa e cu autobuzele DAC pentru Moscova, exista si acum. Insa alea sau vandut numai pentru ca erau mai bune ca LAZ-urile lor. Nici nu se puteau comparacu un Graff & Stift sau alt produs vestic.
P.S. Au exista niste basculante de cariera ceva mai mici, care aveau niste angrenaje atat de prost facute incat atingeau fenomenalul randament de 50%. Proiectantii luasera in calcul 90%. Ghici ce performante aveau.

Ceva nu se pupă la consum

27 Sep 2008, 19:08:
1600 x 2 = 3200 litri
3200 / 7 = 457 l/zi
457 / 24 = 19 l/ora

Cam ca o Rabă de 215 cp şi 7 tone sarcină?

This post has been edited by LuluMOB: 27 Sep 2008, 19:08

Pai nu citisi mai sus: era hibrid. Deci consum si emisii apropiate de ZERO.