Outline · [ Standard ] · Linear+ aer vs azot in pneuri, merita/face bine/face rau?

Eu nu am mai acut pana de 7 ani.Nu folosesc Azot insa schimb mereu in funtie de anotimp anvelopele.De exemplu acuma am niste gume Cobra pe care am dat 18 mil dar nu am nici cea mai mica problema vara..si sunt si mai late si mai frumoase si mai stabile la viteze mai mari

Eu nu am mai acut pana de 7 ani.Nu folosesc Azot insa schimb mereu in funtie de anotimp anvelopele.De exemplu acuma am niste gume Cobra pe care am dat 18 mil dar nu am nici cea mai mica problema vara..si sunt si mai late si mai frumoase si mai stabile la viteze mai mari

Ti-ai cumparat camera digitala ? ... sau nu ti-au mai ramas dupa ce ti-ai luat audi

... molecula de azot e mai mare decat cea de aer...

In plus, azotul nu-si modifica volumul in functie de temperatura.

Domnule,

Mai intii: NU EXISTA nici un gaz care sa nu-si modifice volumul (respectiv la volum constant presiunea) cu temperatura. Punct.
Apoi: aerul este format in peste 70% din azot. Cu alte cuvinte: ceea ce pierzi din aer prin porii anvelopei sunt cel mult cele pina in 30% gaze-care-nu-sunt-azot. (fata de umplerea cu numai-azot).

Sorry, dar fizica nu ne iarta.

Da SiloS am si camera foto digitala si video, tot digitala.De ce vrei sa vezi filme cu mine sa vezi ce frumos sunt?Oricum gumele nu sunt nici pentru Audi , nici pentru Mercedes ci pentru "mosul" Espero care avea nevoie de niste adidasi mai sport.

cica ar fi bun.. cel putin daca ar fi sa merg nonstop pe autostrada si drumuri interurbane (gen alea de afara unde bagi suta nu astea de la noi unde sunt 2-3 mai bune restu praf) atunci pentru linistea mea as baga azot sa nu ma simt cu musca pe caciula ca n-am facut tot ce se poate face ca sa nu iti explodeze un cauciuc la peste 100km/h .. dar cum am dacie, si ma plimb predominant in bucuresti.. si cand merg pe autostrada din an in paste.. nu ma obosesc cu azot..

si in nici un caz nu e lichid.. dezvoltati legea gazelor ideale.. pV=(miu)RT
cum azotu ca sa fie lichid tre sa aiba ori -250 de grade, ori sa fie sub presiune fenomenala.. sute poate mii de bari..
cum presiunea e de 2 bari estimez ca pentru a avea azot lichid in roti.. totodata rotile vor trebui mentinute la o temperatura de vreo -230 de grade din alea -250.. tot fabulatie este..

cu prima ocazie cand imi iau un ferrari sau o masina cu peste 300 cai putere sau cand ma duc pe circuit (nu macadam.. circuit cum e sebring,daytona..etc) atunci sigur bag azot.

Mai fratilor, era sa rad cu lacrimi cand am citit despre "molecula de aer" sau despre "tratamentul" pneurilor in azot lichid. Am avut sansa in Franta sa ma "joc" cu azot lichid (apropos are nu -250 C ci "numai" -195 C). La temperatura aia cauciucul se rigidizeaza in asemenea hal incat devine casant. O anvelopa scoasa din azot lichid si aruncata pe trotuar ar produce un zgomot asemanator cu un capac de canal, dupa care in cateva secunde s-ar albi frumusel cu un ditamai stratul de gheata produs prn desublimarea vaporilor din atmosfera. Hai sa fiu cu totul si cu totul offtopic si sa va pomenesc ce faceau intre experimente colegii bulgari cu azot lichid: inghetata superinstant!!! Inventivitate balcanica!


PS. Singura solutie ca sa te lauzi cu azot integral in pneuri e sa ii rogi pe baieti sa umfle rotile cu azot si sa le desumfle de cateva ori, ca sa "spele" aerul ramas in pneuri.

my bad.. 195.8 pc de fierbere, -210 pct de topire.. confundasem cu heliu si hidrogen care au punctele hidrogenu pe la -252.7 si pct de topire la -259.2 iar heliu il are pe la -268.9 pct de fierbere si -272.1 pct de topire.

oricum.. eu m-am jucat cu zpada carbonica, aer lichefiat.. etc.. am bagat un trandafir.. i-am dat drumu pe jos si s-a facut cioburi.. si are numa -70-80 de grade.. anyway..

ideea era ca in nici un caz nu se baga lichid.. din cauze strict fizice. si logic este vorba de gaz la presiunea de 1.9-2.2 bari cu cat umflati voi roata de obicei si la temperatura de aproximativ 10grade banuiesc (cand se destinde gazu din butelie se raceste.. principiul frigiderului.. ) urmad ca in final presiunea sa creasca un pic cand va ajunge la temperatura de afara de 20-30 de grade sau in functie de cat de cald e afara.. puteti calcula diferenta dupa pV=(miu)RT .. volumu (se presupune ca a ajuns la limita maxima de intindere a anvelopei..si oricum fiind etns aceeasi cantitate miu de azot se va destinde prea putin in volum dar va crea presiune.. neglijabil) si miu vor fi constante.. R constanta nustiucuii = 0.082, T =temperatura in grade kelvin, presiunea in atmosfere.. nu bari.

si am gasit si explicatia pertinenta contra bubuirii anvelopei.. pai sa vedem.. daca avem o butelie de aer comprimat si una de co2 comprimat.. la aceeasi presiune de x bari in butelie.. sa zicem 30.. in care din cazuri este nevoie de tabla mai groasa la butelie.. raspuns la aia cu aer comprimat.. co2 se aranjeaza molecular mai bine cand este supus presiunii datorita formei moleculei.. si anume la 180 de grade simetrica.. se obtine un pattern si astfel de la pct de fierbere pana la ala de topire este distanta mica.. aerul este mult mai violent.. cu diverse molecule se aranjeaza ca draq.. si se face lichid mai greu.. d-aia are vreo -70-80 de grade pct de fierbere.. depinde si de unde iei aerul.. dar punctu de topire bate spre -140-150.. de ce.. pentru ca e distanta mare de la lichid la solid.. pentru ca nu sunt aranjate prea zdravan.. si trebe si mai tare fortate sa se modeleze sa formeze retea solida.. inca un efort major de la lichid la solid..
la ceva ce deja e simetric.. la lichid sunt aranjate relativ ok si formeaza o retea aproape perfecta dar sustinuta in cateva legaturi putand sa se miste= lichid.. dar pana la solid trebe o forta mica ca ele sunt aranjate deja.. d-aia vede ca co2 e lichid la -40-50 de grade si solid pe la -60-70 si nu diferenta care e la aer.

la azot se observa ca e o diferenta mica intre topire si fierbere si este si mai la indemana fata de hidrogen(da explodeaza asta.. si are molecula mica.. poa sa treaca prin porii anvelopei), sau heliu.. (ok.. dar tot molecula relativ mica dar mai greu de obtinut si scump) .. asa azotu e numa bine. iar explicatia concreta este ca in momentu unui soc cu roata respectiva intr-un crater pur si simplu creste presiunea in anvelopa, revenint la normal dupa crater, aranjarea moleculelor facundu-se instant. la aer cel mai probabil structura asta complexa de amestec de gaze il face mult mai violent. si se aranjeaza mai greu => pana sa se intample ceva molecular cu aeru la o presiune mai mare.. cedeaza anvelopa.
iar despre incalzire ar fi vorba de acelasi lucru.. adica se incinge.. ok.. cat creste presiunea? nu cu mult, dar nu forteaza peretii foarte mult el in sine find mai "elastic" cu presiunile modelandu-se azotu dupa forma si nu ca la aer unde tendinta este de a modela intai forma (supra umflare a balonului anvelopei... in volum.. intinde cordu.. = explozie cand se fisureaza.)

la nivel chimic si molecular si retele moleculare and stuff pare logic.. dar la nivel macroscopic mie perpendicualr ca e aer sau azot..

... presiunea in atmosfere.. nu bari.
...

Poate vrei să zici "Pa"scal, nu atmosfere...

nope.. atm sau poate ne referim la aceeasi unitate? in carti ii zice atm si pe manometru de la vulcanizare are 2 scale.. bari si atm.
nu pot sa cred ca de ani de zile toata lumea si toti profesorii le zic atmosfere in argou cand de fapt ar fi pascali.. e o alta unitate de masura pascalu, atmosera e alta, si barul e altceva.

1 bar = 0.986923267 atm
1 bar = 100 000 pascal
A se observa totusi diferenta mica intre bar si atm. Sub 1,5%.
La presiunea din anvelope se poate lua linistit 1 bar = 1 atm

Măi Asi, insişti?
Ce am vrut eu să spun apropos de postul tău, este că presiunea în nici un caz nu putea fi exprimată în bari sau atmosfere, pentru că nu sunt unităţi SI.

L.E. klaus a postat în timp ce scriam eu.

This post has been edited by DragosP: 11 Jun 2006, 15:10

intradevar insist..

lega gazelor ideale: pv=miuRT.. si R constanta aia.. sa imi amintesc unitatea de masura.. oricum 100% implica ATM si nu pascali.
adica totusi.. lucrez in atmosfere de ani de zile.. si cam am treaba cu chimia pe ici pe colo.

deci pe net am gasit asa
R = constanta gazelor ideale (8314 J/mol.K)

dar datorita diferenteleor intre atm si pascali=> R devine 0,082

totusi.. sa va scanez paginile manualului de a 9-10-11-12-si cursurile de la facultate?? peste tot am considerat atm si r=0.082 si nu 8314 (diferenta de zecimale e evidenta datorita numarului mare de pascali)

deci pv=miuRT unde p[atm]=> R=0.082
si daca p[pa]=> R=8314..

foarte corect in ambele situatii.. mentionez ca in atatia ani de chimie doar R=0,082 si atm am folosit.. si asta nu ca optiune personala ci pentru ca asa invata profesoru, manualu.. si nu unu.. ci toti! inclusiv la facultate, in generala, si liceu unde am avut 3 profi diferiti si manuale de la edituri diferite in mare parte..

oricum.. asta era problema.. sistemul SI ? stiu destule formule care nu se incadreaza in SI .. cum ar fi presiunea in N/cm2 adica nu ar fi trebuit sa fie pe metru patrat? totusi exista si pe centimetru patrat.. transformarea fiind una foarte simpla.. mutand virgula mai asa vreo cateva unitati.. dar in cazul de fata.. este diferenta de unitati de masura.. iar noi folosim dimensiuni de toate pentru diverse chestii.. de ce ceri la magazin teava de 1tol (a se citi tz), sau de ce luam monitor de 19 inch (se intelege am importat monitoarele cu tot cu scrisu de pe cutie.. dar la televizor avem centimetri, la janta avem iarasi inch/tol, sau masuram 3 litre de peste in loc de aproximativ 750grame.. pardon.. SI 0,75kg.

e chestie de obisnuinta.. si tin sa spun ca legea gazelor ideale invata peste tot banuiesc.. sau cel putin la noi... este in atmosfere, si acea constanta=0,082.

binenteles se poate verifica..
alta prescurtare este ca daca avem un mol de gaz.. orice gaz vom avea un volum de 22,4L in conditii normale .. puteti verifica.. cu ambele formule in pascali sau in atm

This post has been edited by Asi: 11 Jun 2006, 16:36

Mai Asi - crede-l pe Dragos, ca stie ce spune.

Poti sa masori in ce vrei tu; la (si de) baza tot SI ramine. Presiunea se masoara in N/mp (adica Pa).

Ca exista manuale *vechi* in care formulele sunt date in cine stie ce unitati de masura tolerate, e adevarat. Dar nu te mai contrazice degeaba.

As comenta insa un pic postarea ta, aia cu moleculele... si zi asa: moleculele de azot se aseaza "mai bine" in gaz... ia spune: cit de departe e comportamentul azotului fata de cel al gazului ideal la T in jur de 300K si p in jur de 3 bar ?

eu as spune doar ca azotul actioneaza mai degraba spre un fluid mult mai perfect decat aerul.. miscarile si diferentele de presiune si sunt facut mult mai fluid, lin, fara socuri, fara intarzieri de transformare.. e cam tot aia daca incerc sa zicem sa misc un obiect prin pietre de cariera taiate unele de la 5mm si altele de cate 40mm sau un pietris uniform de 10mm..

sau altfel.. daca am pietrele dispuse intr-un recipient.. ce are fix 50kg de piatra eterogena.. de cate 5-40mm si apas de deasupra pana se aranjeaza sa ocupe volumul cel mai mic.. fata daca apas peste bile de 10mm in acelasi recipien.. evident ala care e mai omogen va ocupa cel mai putin spatiu.. - rectific.. ala omogen aproape ca nu mai trebuie exercitata o forta .. hmm deja devine lichid ce zic eu... dar daca admitem ca pietrele alea au un camp de respingere unele cu altele e bine.. sa fie gaz totusi..

si nu contrazic pe dragosP dar totusi.. conform SI intradev ii dau dreptate si faptul ca constanta aia a lu.. imi scapa numele a fost formulata in SI.. dar totusi de ce se folosesc aceste unitati alternative?eu unul ador sistemul metric.. mult mai simplu fata de cel imperial. dar acolo unde deja este ceva conscarat ca asa face.. asa am dat si eu formula mai departe.. pe viitor ar trebui sa trag de urechi pe toti aia care imi zic de monitoru lor de 17" sau de 19" si le zic subtill.. adica vreo xxxcm nu??

ma duc la magazin dupa teava de 2,516 parca cm.. si ce va intelege? 2,516 la exterior, la interior? desigur nu la fel e convorbirea despre teava de 1tol. avemm.. cati metri vrei?

oricum eu tot asa folosesc.. iar atmosfera nu mi se pare o absurditate fara logica.. asa cum o gasesc pentru fahrenheit, yard, foot, inch, pound, ounce, etc.

1atm = presiunea de afara.. in general... e mai simplu sa calculez cu 1 * ceva decat sa pun presiunea de afara in pascali.. inmultit cu ceva tot destul de mare.. si ajungand la calcule ce dau de ordinu milioanelor in cel mai bun caz. asta pentru a calcula volumu unui gaz la presiune normala si -10grade celsius (ups.. nu e SI - promit sa dau un mail la INMH cum ca ce domle cu atata celsius.. kelvin este oficial in SI!!! -just kidding.. voiam doar sa observi ideea..

si exact chimie fac toata ziua.. asta e jobu meu.. si am fost atent in liceu.. permiteti sa postez aici si diplomele de premiant pe olimpiadele nationale la chimie.. stiu si eu cu ce se manaca.. si guess what.. legea asta care e folosita in mod curent.. chiar si la olimpiada.. tot cum am spus eu o calculeaza.

SI- sistemu asta international.. este doar standardu de la care deviem pentru a ne usura munca.. sau pentru ca asa m-am obisnuit de la restu poporului care face la fel.. (cum s-or fi obisnui americanii cu i'm 5 foot and 9inch tall.. ca mai simplu nu mi se pare in nici un caz)

ar fi un vis toata lumea sa folosesca SI exclusiv, si sa vorbeasca toata lumea Esperanto.. o limba care se vrea a fi universala.. totusi eu n-o stiu. si vorbes romana.. engleza si ce mai stiu pe ici pe colo.. e standard? nici una nu reprezinta un standard. ci cel mult o limba care este frecventata mai mul.. de circulatie internationala sa ii zicem.


una peste alta deviem de la subiect si fizico-chimic sutin ca ar avea oarece avantaje azotu in roti, dar atat de putin sesizabil chiar daca as exclude deficientele de realizare a umflarii cu azot.. incat nu merita dupa parerea mea.. sau cel putin nu la dacie, si nu in bucuresti.

This post has been edited by Asi: 11 Jun 2006, 17:30

@Asi: "problema" e ca in discutia de fata avem de a face mai puin cu chimia, si mai mult cu fizica... dar sa lasam diferentele (de nuanta).

Ma voi referi pe scurt la tema var/atmosfera:

1 atm = 1 kgf/cmp, adica (1kg*9,8m/s/s)/1cmp

Dupa cum vezi, acceleratia gravitationala a Terrei (problema: in ce loc?) ne joaca aici o usoara festa. Cu buna aproximatie insa 1bar=1atm.

Da SiloS am si camera foto digitala si video, tot digitala.De ce vrei sa vezi filme cu mine sa vezi ce frumos sunt?Oricum gumele nu sunt nici pentru Audi , nici pentru Mercedes ci pentru "mosul" Espero care avea nevoie de niste adidasi mai sport.

Bai, ma lesi!?

oricum.. eu m-am jucat cu zpada carbonica, aer lichefiat.. etc.. am bagat un trandafir.. i-am dat drumu pe jos si s-a facut cioburi.. si are numa -70-80 de grade.. anyway..

alo' nenea! zapada carbonica e CO2 in stare solida!!! nu e aer lichefiat, etc.....si ce ai vazut talica in filmul ala cu trandafiru' era azot lichid!!! e altceva!!!

Bai, ma lesi!?

Daca insisti...dar la ce te referi?

anpop, cred ca se referea ca s-a jucat cu zapada carbonica SI aer lichid (cica din asta iese un explozibil decent). Dar cum tu abia stepti sa faci misto de om (spre deosebire de o atitudine constructiva), ai inteles ce ai vrut.

m-am jucat cu ele separat .. si edit.. trandafirii se sparg si in aer lichid



intradevar in functie de altitudine.. difera.. totusi.. ce insemna "conditii normale" la ceva chimic? insemana 1atm si nu un bar... si nu ne obosim nici cu pascali.

anyway.. azotu in roti.. e bun da nu la noi, sau pentru noi.. si si asa azotu de la noi.. este un gaz nu tocmai pur as putea zice. dar oricum, fara apa sa fie el.. asta conteaza.

This post has been edited by Asi: 12 Jun 2006, 08:31

Daca ai avea bani, poti sa bagi si heliu in roti, dar ala e extrem de scump. Dar ai mai reduce si masa nesuspendata....

Eu zic sa bagam oxigen lichid....e mult mai haios

Ba yo ma gandeam sa bag heliu in roti, poate face masina mai usoara!
Nu?

This post has been edited by amc: 12 Jun 2006, 18:07

Dar cum tu abia stepti sa faci misto de om (spre deosebire de o atitudine constructiva), ai inteles ce ai vrut.

ma ainstaine' sunt inginer constructor, deci mai fac si cate o chestie contructiva
dar, la anumite afirmatii, cateodata sunt reticent.....deh...
eu nu "m-am jucat" cu zapada carbonica, ci am folosit de nevoie....
cat despre treaba cu trandafiru....kilu' meu orice floare devine casanta sub -40 de grade...
despre aeru' lichefiat nu am nimic de zis, dar iti trebuie un compresor suficient de puternic, care nu se gaseste pe toate drumurile si conditii de depozitare....nu se tine in eprubete
...si de obicei nu se lichefiaza aer!!!
se lichefiaza oxigen, CO2, etc.....
iar azotul in roti mi se pare util pentru cineva care conduce sportiv!!!
am masurat azi presiunea in doua masini: una cu roti umplute cu azot, alta fara.
la umbra (dimineata) pe ambele roti din fata: 3.5 PSI (masinile erau parcate una in spatele alteia)
la pranz, soare pe o parte, umbra pe partea cealalta: 3.9 PSI pe azot, 4.5 PSI pe aer la cele in soare!!! la umbra aveau amandoua la fel
Concluzie: E O DIFERENTA!

Se explica faza cu inginerul constructor.....
Aer lichid = lichid obţinut prin răcirea aerului până sub temperatura de -183°C la presiune normală şi folosit pentru separarea elementelor sale componente. Dar in vreo 15 minute redevine aer gazos.
Eu nu am zis ca e bun azotul? Zvonul umbla ca unele masini mai cu pretentii vin din fabrica cu pneurile umflate cu azot.

e bun.. bagati azot daca gasiti mai ieftin.. dar diferentele nu vor fi usor vizibile.. cel putin pe o dacie este foarte greu sa descoperi diferenta de la azot la aer..
daca imi dati un ferrari sa testez.. voi face un test amanuntit pe tema acesta.. test si de anduranta preferabil un test de vreo 10 ani minim sa fie testu valid..

pe scurt azot in roti:
iexista, e un pic mai bun, e destul de scump (fata de aer... moka la benzinarie si 5000 la baiatu toate 4 rotile la vulcanizare.), diferentele exista ele pe undeva.. nu le ve-ti vedea prea usor.. dar in mod sigur vedi sesiza cum dacia-caruta a devenit peste noapte mclareen F1 in urma efectului placebo in mare parte..

imi explica si mie cineva cum scoti tot aerul din roti si bagi azot?? ca io inca nu m-am lamurit cum face sa il scoata la cele fara camera....

pa o metoda ar fi sa ai 2 valve.. una sus una jos.. pe jos bagi azot.. sus lasi deschis.. pompezi azot cu presiune si viteza.. este si mai usor ca aerul.. adica se duce sus impingand aerul existent.. dupa 1-2minute de pompat azot inchizi supapa de sus si umfli roata..

sau cu o pompa de vid.. desi nu e util ca se dejanteaza plus ca se indoaie inclusiv suprafata de rulare.. teoretic.. practic nici nu cred ca exista o asemenea pompa si cu asemenea forta ... sau poti baga in roata diverse substanta.. rective cu aeru.. de genu bagi 1cm cub de sodiu pur.. va arde.. pana nu mai e oxigen.. va degaja doar hidrogen.. which is good.. dar am o vaga impresie ca hidrogenu va iesi prin porii anvelopei.. si va ramane ajot plus dixidu de carbon.. cum dioxidu e in procent mic.. ramane 70%azot.. mai bagam si noi.. si obtinem un fel de 95-98%azot..

deci in concluzie nu se merita deoarece nu exista posibilitatea tehnologica de a baga azot pur in caucioacele fara camera... vorba multa pentru nimik...

Aer lichid = lichid obţinut prin răcirea aerului până sub temperatura de -183°C la presiune normală şi folosit pentru separarea elementelor sale componente.  Dar in vreo 15 minute redevine aer gazos.

ainstaine' esti sigur?! sursa ta de informatie se rezuma numai la www.dexonline.ro ?!
dupa capsoru' tau daca-l racesti la -183 de grade "la presiune normala" se lichefiaza si redevine gazos asa la sto' dupa 15 min?! baga repede legea' de 15 min.!!!
da, daca-l bagi intr-un compresor de vreo 80 de atm la temperatura camerei nu-i mai bine?!
grea ie fizica asta....
anyway nu te mai obosi sa cauti, ca mi-e ca data viitoare o sa ne povestesti de la ce magazin ti-ai luat geaca, sosonii si manusile folosite ca echipament de protectie la separarea "elementelor componente ale aerului" la -183 de grade....