Outline · [ Standard ] · Linear+ Un topic pentru off topic

Stia numaru ma-sii dar nu al sotului. Priceless sotul se mai poate schimba, mama nu

Stia numaru ma-sii dar nu al sotului. Priceless

sotul se mai poate schimba, mama nu

Astept cu nerabdare evenimentul.

Pana in urma cu cateva decenii caii si catarii erau folositi in subteran pentru a tracta convoaiele de vagoneti umplute cu carbue sau steril.

Bietele animale, aveau o viata cruda. Animale de povara. Cele mai multe, de tinere erau bagate in subteran si mai ieseau de acolo doar la batranete cand din cauza uzuirii fizice nu mai erau capabile sa tracteze vagonetii de mina. Atunci erau pensionate animalele si scoase la suprafata. Dupa atatia amar de ani de subteran erau oarbe. In subteran aveau grajdul. Acolo se imperecheau. Acolo se nasteau manjii. Care ieseau la suprafata doar la batranete.

Povesti legate de cai din subteran sunt multe. Se zice, stiau foarte bine, cat de grea trebuie sa fie o garnitura de vagoneti incarcata. Daca era mai grea nu plecau nici batuti.

Cand se dimensionau instalatiile de aeraj, se luau in calcul toti consumatorii de oxigen din subteran. Inclusiv necesarul de aer proaspat pentru cai.

In 1929 la mina Lupeni a avut loc una din cele mai mari catastrofe miniere din Valea Jiului, 82 de morti. A fost amenajat un cimitir la Lupeni pentru minerii morti. In acel cimitir au fost ingropati si caii care mureau in accidentele de munca. Minerii considerau caii ca fiind ortacii lor. Cei care mureau, nu erau dati nici mancare la caini, nici la fabricile de carmangerie. In semn de respect pentru viata grea pe care au dus-o erau ingropati.

Azi e de neconceput cu un animal nevinovat sa fie condamnat la munca silnica pe viata...

Attached thumbnail(s)
caii_orbi.jpg ( Size: 369.08k ) Number of downloads: 384

Interesant, se va publica povestea in ziar?

Ceva similar am vazut la salina Turda, unde faceau diverse operatiuni cu caii. Se scoatea sarea la suprafata cu un lift , un crivac, invartit de cai

Deocamdata are material pentru cca. 50 de pagini. Daca mai gaseste pwntru minim 200 mai pune de-o carte.

Da. Istoriiledramatice cu folosirea cailor in mine. Era trist dar era unica solutie.
Cu toata dragostea, domnul MB e prolific ca o musca. Coafezi niste reportaje vechi si gata esti autor

Ironiile tale sunt gratuite. Prolific este, dar nu practica ciorba reincalzita. Pentru asta bag mana-n foc. Il cunosc de 33 de ani. Are 47 de volume documentaristice publicate, la mai multe din ele am colaborat si eu cu articole traduse din presa locala antebelica si diverse alte materiale documentaristice. Plus vreo 6, 7 volume de poezii, care pe mine ma lasa rece. Plus o revista de cultura pe care a tinut-o in spate vreo 10 ani. Plus un cenaclu de poezie la care ma invita la fiecare sedinta de cenaclu si nu mai eu stiu ce eforturi fac sa ma eschivez de la participare ca ma ia somnul sa le aud pe toate femeile nefwtute care refuleaza in scris versuri. Plus o viata intreaga de ziarist local, este readctor sef la un ziar. Plus curator la Muzeul minieritului. Plus...

eu am remarcat stilul enciclopedicmitraliera al domnului.Atat. Ca scriitor nu stiu nu zic nimic.

Daca domnul e curator de muzeu, titlul de pe afis mi se pare cam bombastic pt un eveniment istoric (si prin bombastic ma refer compunere de clas aa VIa)

De ce bombastic? Se vrea o licenta poetica. In fine de gustibus non est disputandum.

Nu mi se pare locul potrivit pentru astfel de exprimari, atata tot.

De ce bombastic? Se vrea o licenta poetica. In fine de gustibus non est disputandum.

Corect, dar acel "de gustibus" se aplica persoanelor fizice. Când fac cate ceva vorba lu' Van Ghelie, "pă persoana fizică". Gen vopsit tavanul dormitorului in roz chiloțiu. Dar nu prezinți o conferință ce se vrea serioasa folosind sintagme poetice gen "bezna veșnică", mai ales atunci când știi foarte bine că nu a fost veșnică. Măcar o dată și tot a trecut cineva cu un lămpaș aprins pe acolo.

Bezna e vesnica in subteran. O fi trecut vreun lampas ici colo, dar pentru caii orbi nu mai conta.

https://m.digi24.ro/stiri/povestea-lui-nea-...-nostru-2387927

Prin Marea britanie aveau si copii in epoca victoriana care lucrau in subteran, fie cu poneii, fie deschideau si inchideau portile de aeraj etc. La imperiul habsburgic cum era.

Copii lamunci grele s-au folosit cam peste tot si din pacate, in multe tari se mai folosesc si acum. De exemplu, aviz fanilor de masini eco, In Congo, cel mai mare exportator de cobalt din lume, metal necesar pentru fabricarea acumulatorilor auto, exploatea miniorilor se poara pe scara larga.

Copii la inchiderea / deschiderea portilor de aeraj ma indoiesc ca au fost folositi. Curentul de aer exercita o presiune imensa pe acele usi. De multe ori nici macar un om adult, singur, nu le poate deschide, de regula e nevoie de doi adulti in putere. Ti-o spun dn experienta.

In urma cu 25 de ani, cand lucram la fabrica de biciclete, la un moment dat am avut o tentativa de contract cu Decathlon, firma franceza, pe atunci nu aveau sucursala in Ro. Din partea firmei am purtat discutia cu doi romani stabiliti in Franta. Mi-au trimis kilograme de chestionare, le-am completat, intr-un final au venit la sediul fabricii in Petrosani. Totul s-a impotmolit cand au cerut sa viziteze fabrica si chinezul n-a fost de acord. Pe liniia de montare totul se facea, atunci, manual, la chinez ii era frica ca o sa faca impresie proasta ca nu au echipamente moderne.

Cu unul din romano-francez am pastrat legatura pe internet un timp. L-am intrebat de ce a picat toata afacerea. Mi-a zis, cu ani in urma Decathlon a fost la un pas de faliment in urma unei campanii de presa. Ziaristii aflasera ca au la vanzare echipamente sportive cumparate de fabrici care exploateaza copii la munca. Au declansat o campanie de presa foarte agresiva care a avut ca efect boicotarea masiva a magazinelor Decathlon. Vroiau sa se asigure ca la noi in fabrica nu sunt copii la munca. In Romania nu se prea pune problema explaotarii copiilor dar ei vroiau sa se asigure, era sarcina de serviciu pentru ei.

Sa iti vizitezi furnizorul, chiar si pt alte motive, mi se pare o diligenta normala.
Ok, poate am gresit eu cu portile de aeraj, dar nu erau sasuri? la wielicza (mina de sare e drept) asa erau, deschideai o usa, intrai intr-un spatiu, inchideai usa, apoi deschideai pe partea opusa si banui ca erau ceva supape de egalizare a presiunii, ghida era miniona si se descurca cu ele.

This post has been edited by einstein1984: 16 Jun 2023, 08:09

N-am sugerat ca ai gresit tu ci as inclina sa cred ca autorul articolului pe care l-ai citit nu a fost bine informat. Cel putin in minele din Valea Jiului nu sunt sasuri ci doar niste usi de lemn masive, dar si daca ar fi sasuri nu ar schimba prea mult datele problemei. Usa pe care bate fluxul de aer tot sub presiune mare ramane, sasul echilibreaza presiunea din interiorul sasului.

pai ca sa deschizi usa repsectiva deshizi o supapa, usita mai mica si faci presiunea la fel fel pe ambele parti ale usii , apoi pe aia mare. ca la ecluza. Bine, la trenurile folosite azi in minerit nu merge, evident, dar cand erau cu caluti poate erau mai scurte si era praticabil sasul.

The Trapper
The trapper was often the youngest member of the family working underground. Their job was simple: to open and close the wooden doors (trap doors) that allowed fresh air to flow through the mine. They would usually sit in total darkness for up to twelve hours at a time, waiting to let the coal tub through the door. It was not hard work but it was boring and could be very dangerous. If they fell asleep, the safety of the whole workings could be affected.

https://www.mylearning.org/stories/coal-min...0worked%20alone.
https://www.youtube.com/watch?v=PFZiw3Eq3EY
banui ca pe vremea aia nu suflau aer, deschisul usii misca aerul.

This post has been edited by einstein1984: 16 Jun 2023, 08:42

https://m.digi24.ro/stiri/povestea-lui-nea-...-nostru-2387927

Am vazut comentariile de pe un grup de facebook, plin de curajosi: "Eu ii dadeam masina inapoi si ii lasam banii".

Expunerea de azi cu caii de mina chiar a fost o experienta interesanta. Cativa participanti au intervenit cu completari.

Am aflat, nu stiam, iepele gestante, cand le venea sorocul, erau scose la suprafata unde nasteau. Manjii erau tinuti la suprafata pana deveneau adulti abia apoi erau bagati la munca in subteran.

Cai nu orbeau in mina, doar se imbonaveau la ochi, socurile luminoase, in bezna absoluta, provocata de lampasele minerilor le provocau o boala, zice un studiu medical, numita popular orbul gainii. Cand nu mai erau capabil sa tracteze vegonetele erau pensionati si scosi la suprafata (prima fotografie). Ajunsi la lumina zilei orbeau aproape instantaneu.

Erau iubiti si rasfatati de mineri. Si de societatile miniere care nu faceau economii cand era vorba sa le asigure hrana consistenta. Era si in intereseul lor, sa aiba forta sa traga.

Zic unele surse ca ar fi invatat sa numere. Ma indooesc. cert este ca de regula tractau garnituri de 10 vagonete. Daca auzeau tacanitul de conecatre la garnitua a mai multor vagonete refuzau sa plece. Minerii ca sa-i pacaleasca cuplau cate doua vagonete la distanta sa nu auda calul zgomotul specific si apoi cu un singur tacanit atasau doua vagonete dintr-un foc. Calutii puneau botul.

A venit cu niste completari un fost director general al companiei miniere, In RO erau folositi cai de talie mari, puternici. }n Anglia si Franta erau folositi ponei, talie mica. In USA erau folositi la greu catarii. Foarte importanti pentru proprietarii de companii miniere. A ramas celebra o dispozitie. Prin anii 1920 a avut loc o explozie intr-o mina, in America. Patronatul a dat dispozitie, prima data sa fie scosi la suparfata magarii si abia dupa oamenii.

Zicea domn' derector, in primul an de stagiatura a mai prins un cal in subteran (inceputul anilor 1950), probabil ultimul din Valea Jiului, Cezar. foarte bland cu oratacii sai, dar era un cal cu bun simt. Avea cei sapte ani de acasa. Nu suporta ca in apropierea sa cineva sa scuipe jos. Daca vreunul avea proasta inspiratie sa scuipe langa Cezar acesta devenea violent cu respectivul.

Ultima poza, se vrea o explicatie antebelica pentru un cal putere. Lóerő = Cal putere.

This post has been edited by radian: 16 Jun 2023, 18:46

Attached thumbnail(s)
cai_de_mina_3.jpg ( Size: 156.77k ) Number of downloads: 172
cai_de_mina_6.jpg ( Size: 117.77k ) Number of downloads: 172
cal_putere.jpg ( Size: 119.49k ) Number of downloads: 172

Prima poza ce semnifica? Asa ii coborau?

Asa erau transportati pe verticala. Legat in hamuri, cu sac pe cap sa nu vada, oricum nu prea mai era in stare, si in poza nu apare, dar din descrieri reiese ca sub curelele de la hamuri se puneau legaturi groase de paie sa nu fie raniti. Oricum, banuiesc ca nu era o experienta foarte fericita pentru bietii caluti, dar nu existau alternative.

Poza doi se vrea o scena de tandrete intre cal si vizitiul miner.

This post has been edited by radian: 16 Jun 2023, 19:49

Daca se continua povestea, relateaz o in continuare
Poate sunt mai multi interesati.

Am atasat doua linkuri, daca cineva este interesat, spor la lectura. Primul "Cal orb" este o naratiune scrisa de Mihalea Bal si prezentata personal de ea la conferinta. Tanti este profesor universitar la Facultatea de filologie Bucuresti, a venit la Petrosani cu ocazia acestui eveniment. Este de loc din Petrosani, cartierul Colonie si dupa propria-i declaratie se bazeaza pe povestile bunicului ei care a fost miner.

Al doilea link este catre materialul documentar intocmit de amicul meu, este o lucrare mai lunga, are vreo 25 de pagini. Istoria, pe scurt a cailor de mina.

L.E. Al doilea link nu ma lasa sa-l atasez, probabil este prea mare. Daca cineva este interesat, mesaj pe privat si il trimit pe alte canale.

This post has been edited by radian: 17 Jun 2023, 09:50

Attached File(s)
 cal_orb.rtf ( 88.86k ) Number of downloads: 14

Saracii caluti

primul link nu pot sa l deschid, nu dtiu de ce. e vreo alta smecherie? scuze, a mers, prin descarcare pe desktop

interesat de al doilea link, sa ti dau o adresa de email?

This post has been edited by bgdrenault: 17 Jun 2023, 13:11

e-mail, facebook, whatsapp ce doresti. Eventual cand ajung sa faca fisierul arhiva sa incerc sa-l atasesz.

Ockii meu

Am deschis fisirul și iada ce mia aparut[attachmentid=1628150093]

E format .rtf. O sa-l fac pdf si-l repostez.

descarca l direct pe desktop si se deschide normal