Help - Search - Member List - Calendar
Full Version: Canalul Dunăre – Marea Neagră
DaciaClub - Forum Dacia > Alte discutii > Calatorii si Intalniri
Pages: 1, 2, 3, 4, 5
gibonu
Hai noroc la toată lumea.

Deși poate părea ciudat, în ideea de a prezenta niște locuri mai puțin cunoscute, câteva vorbe și mai multe poze despre Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Canalul l-am parcurs, pe bucăți în perioada 2012 – 2014, pe bicicletă.
Însă în proporție de 95% din traseul total se poate parcurge cu orice mașină, cu condiția să existe puțină răbdare, drumul fiind unul de macadam relativ bine întreținut.

Înainte de a începe povestea, câteva vorbe despre Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Ideea unui canal navigabil între Dunare și Marea Neagră nu a aparținut exclusiv comuniștilor, deși mult timp asta s-a crezut.

În anul 1837 turcii (pe atunci Dobrogea era încă provincie otomană) au tocmit niște englezi pentru a realiza ceea ce azi probabil numim “studiu de fezabilitate” referitor la construcția unui canal navigabil între Dunăre și Marea Neagră.
Concluzia englezilor a fost că posibilitățile tehnice ale vremii nu permiteau construcția unui astfel de obiectiv.
Sau posibil n-au avut turcii bani, deoarece construcția Canalului Suez a început în anul 1859 și s-a terminat zece ani mai târziu.
Mai multe detalii despre istoricul Canalului Dunare – Marea Neagră:
http://www.acn.ro/index.php?id=3

Și un film documentar, interesant după mintea mea, legat de Canalul Dunăre – Marea Neagră:
http://www.acn.ro/index.php?id=1

Canalul Dunăre – Marea Neagră are o lungime de 64 km între Cernavodă și Agigea.
Mai există Canalul Porta Albă – Midia Năvodari (numit uneori Canalul Nordic sau Canalul Mic) care are o lungime de 31 km.

Vorbind obiectiv, pe scurt, câteva dintre avantajele existenței Canalului Dunăre – Marea Neagră:

Scurtarea drumului navelor către Marea Neagră cu aproxiamtiv 400 km

Diminuarea traficului naval prin Delta Dunării, care acum, când aproape toată lumea este ecologistă (măcar la nivel declarativ) constituie un mare avantaj.

Pe Canalul Dunărea – Marea Neagră nivelul apei este constant, ceea ce nu se poate menține tot timpul pe Dunăre.

Canalul asigura legatura pe apă dulce intre Rotterdam si Constanta.
Concret, prin ansamblul navigabil Rin – Main – Dunare, Marea Neagra este unita cu Marea Nordului.
Canalul Dunăre – Main a fost terminat în anul 1992.

Portul Constanta Sud a fost construit odata cu Canalul.
Pentru constuctia portului s-a folosit o cantintate importanta de pamant si roca excavate de la Canal (inclusiv o banda transportoare de 17 km).
Acum Constanta Sud este unul dintre cele mai importante porturi de la Marea Neagra.
Tot in Constanta Sud se afla Comvex S.A., care este cel mai mare operator portuar de marfuri vrac (minereu de fier, carbune, cocs, etc) din Marea Neagră.

Canalul Dunărea – Marea Neagră poate fi o sursă primară pentru irigatii în jumătatea sudica a Dobrogei (din acest motiv, ecluza de la Agigea se umple doar cu apă dulce).

Prin derivatia de la Cernavoda, apa din Canal asigura alimentarea cu apa a centralei nucleare si racirea celor 2 reactoare.

Canalul asigura alimentarea cu apa industriala pentru fabrica de ciment de la Medgidia (una dintre cele mai mari fabrici de ciment din tara) si a localitatilor riverane.

Referitor la costuri, fără pretenția că am dreptate, știu că la inaugurarea din anul 1984 se estima că investiția va fi amortizată în 200 (două sute) de ani.


Revenind la povestea inițială, aceasta se va desfășura pe directia Vest – Est și va conține poze făcute pe la mijlocul lunii octombrie in perioada 2012 – 2014.
Completările sunt binevenite.

Octobrie 2014

La vreo 2-300 de metri de peronul garii Cernavoda se afla podul Regele Carol I, redenumit de comunisti Anghel Saligny (dupa cel care a condus colectivul de proiectare si executie a podului).

[attachmentid=1627980273]

Constructia podului a inceput in noiemebrie 1890 iar inaugurarea a avut loc in septembrie 1895.

La vremea inaugurarii, era o minune a tehnicii.
Deschiderea centrala de 190 metri era cea mai mare din Europa continentala.
Si un amanunt interesant: la inaugurare, ca o garantie de buna executie a lucrarii, Anghel Saligny alaturi de sefii echipelor de constructori, au stat intr-o barca pe Dunare, chiar sub pod.
Iar pe pod, trecea cu o viteza de 60 km/h, un convoi de incercare, format din 15 locomotive grele,
Convoiul de locomotive a fost urmat de un tren de pasageri, care a traversat podul cu o viteza de 80 km/h.

Podul, vazut de aproape.

[attachmentid=1627980274]

Pilonul central din Dunare.

[attachmentid=1627980275]

Partea inferioara a pilonului (talpa acestuia) alungita catre amonte se numete avantbec.
Avantbec-ul are rolul de a proteja pilonul impotriva presiunii apei si/sau a corpurilor tranportate de apa.
De asemenea, din cate stiu, are si rol de spargator de gheata.

Deasupra pilonului central din Dunare.

[attachmentid=1627980276]

Generatii diferite de poduri.

[attachmentid=1627980277]

Unul dintre cei doi Dorobanti amplasati la intrarea pe pod.
Amplasarea lor pe malul dobrogean nu este intamplatoare, ci face trimitere la Razboiul de Independenta si la secolele de stapanire otomana a Dobrogei.

[attachmentid=1627980278] [attachmentid=1627980279]

Probabil oprera sculptorului francez Leon Pilet.

[attachmentid=1627980281]

Partea superioara a arcadei dobrogene, unde se observa foarte clar denumirea originala a podului.

[attachmentid=1627980282]

Daca am inteles bine, tot in arcada dobrogeana, (in partea superioara pe lateral) locul in care se afla odata stema regala a Romaniei.

[attachmentid=1627980283]

Pe podul propriu-zis.

[attachmentid=1627980284] [attachmentid=1627980285]

Calea ferata montata pe traverse de lemn.

[attachmentid=1627980286]

Pe pod accestul era interzis, asa cu nu am mers mai mult de 30-40 m.
Plus ca nu mai stiam cat de rezistente erau traversele pietonale si nici nu aveam chef de baie in Dunare.

Grinda cu nituri.

[attachmentid=1627980287]

Intersectia Dunare – Canal vazut de pe podul Regele Carol I.

[attachmentid=1627980288]

In gara la Cernavoda (denumirea exacta este Cernavoda Pod) am aflat ca prima cale ferata din Dobrogea a fost construita in perioada otomana.

[attachmentid=1627980289]

Peronul chiar sub autostrada A2.

[attachmentid=1627980290]
b76bgaarh
ai voie cu caiacul?

ipiq
astept continuarea!

up.gif
Markos
up.gif
radian
Interesanta relatarea.

Poate ar fi interesant de stiut si modul in care a fost construit canalul. In stilul 'hei-rup" tipic sistemului comunist. Au dus acolo la munca fortata inclusiv copii, elevi de liceu. Elevii de la licee industriale, in clasa a XI-a terminau anul scolar cu o luna mai repede iar clasa a XII-a o incepeau cu o luna mai tarziu. Si erau dusi cu japca la canal 3 luni la munca grea si erau cazati in niste conditii vai de mama lor.

Si militarii in termen au participat la canal din greu. In medie murea cam un militar pe saptamana in accidente de munca. Soldatii erau bagati la muncile cele mai grele.
tunderbird
Frumoasa prezentare a podului!
Parca ieri mergeam cu trenul pe el in drum spre mare! Si nu sunt decat vreo trei decenii si jumatate... plange.gif
gibonu
@b76bgaarh
Nu stiu, dar mi-ar place sa incerc pe bucata Murfatlar - Agigea care este cea mai spectaculoasa a Canalului (detalii mai tarziu in poveste).
O sa dau un mail catre Adminisratia Canalelor Navigabile, insa posibil sa creada ca fac misto de ei.


@ipiq & Markos
Multumesc.


@radian
Multumesc.
Conditiile de trai pe santier nu cred ca au fost perfecte nicaieri (Transfagarasan, Portile de Fier, Vidraru, Lotru, etc).
Despre oamenii care au murit acolo in timpu constructiei nu stiu nimic (despre detinutii politici vom vorbi mai pe larg cand va ajunge poveste la Poarta Alba).

Cat despre "hei-rup" nu a fost doar atat.
Constructorii au trebuit sa isi bata capu' si sa rezolve probleme de genul protejarea taluzurilor, canalizarea torentilor, asigurarea debitelor, construirea celor doua ecluze si gasirea solutiei ca apa sarata a marii sa nu patrunda in Canal.

In plus, din primul link de la topicu nr. 1:
Constructia Canalului (perioada 1975 – 1984) a fost rezultatul muncii colective a 30 de institute de cercetare si proiectare.
Acest plan imens inglobeaza peste 33.500 de proiecte de estimare si constructie detaliate, semante de peste 1.000 de specialisti.
Pe langa cele 300 milioane de metri cubi se sol si roca excavati, s-au folosit 4 milione de metri cubi de beton si beton armat si 24.345 tone de echipament si lucrari metalice.


Acum cifrele sunt seci, insa ce se vede azi in spatele lor merita admirat.
La fel ca si in cazul Transfagarasan-ului sau a constructiilor hidro despre care am vorbit mai sus.

Personal, nu cred ca are vreo relevanta faptul ca l-au construit comunistii, capitalistii sau extraterestrii.


@tunderbird
Multumesc.
Sti cumva in ce an s-a oprit traficul feroviar pe podul Anghel Saligny?
Din cate stiu, trenurile au mers pe acolo pana prin 1996-1997.
radian
Este o realizare impresionanta, proiectarea si solutiile tehnice adoptate sunt cu siguranta remarcabile.

Am incercat doar sa trec in revista si aspecte mai putin cunoscute. Colegii mei de generatie care urmau licee industriale si-au rupt oasele pe acolo 3 luni. In aceea vara am mers pe litoral cu inca 2 amici (terminaseram clasa a XI-a) si l-am vizitat pe unul din prietenii nostri care era pe santier. Era vai de mam lui.

Mai tarziu, in armata, comandantul de pluton, un locotenent, care avea in spate ani buni de canal, ne povestea ca nu exista saptamana sa nu moara cel putin un militar in termen in accidentele de munca de la canal.
tunderbird
QUOTE(gibonu @ 4 Feb 2015, 09:55)
....
Acum cifrele sunt seci, insa ce se vede azi in spatele lor merita admirat.
La fel ca si in cazul Transfagarasan-ului sau a constructiilor hidro despre care am vorbit mai sus.

Personal, nu cred ca are vreo relevanta faptul ca l-au construit comunistii, capitalistii sau extraterestrii.
@tunderbird
Multumesc.
Sti cumva in ce an s-a oprit traficul feroviar pe podul Anghel Saligny?
Din cate stiu, trenurile au mers pe acolo pana prin 1996-1997.
*



Cand eram copil, din cauza bronsitei si rahitismului, mergeam anual la mare... la Navodari in tabara. Imi amintesc ca urmaream din tren imensul furnicar de basculante si utilaje angajate in lucrarile din santierul canalului... erau si tronsoane deja umplute cu apa, si-acum vad in fata ochilor contrastul dintre albastrul intens al apei si griul - bej al taluzurilor nou construite... ma rog, poate si indoctrinarea comunista pioniereasca isi spunea cuvantul...

In ceea ce priveste podul de la Cernavoda, eu am vazut si imediat dupa anii 2000 cate un marfar inaintand cu viteza de melc pe pod... asta se intampla in timpul deplasarilor cu masina catre Constanta, in interes de serviciu... imi aduc bine aminte... si tot in acea perioada am vazut cum structura metalica a ambelor poduri era curatata atent si vopsita ... luna trecuta cand am trecut pe acolo, am vazut in multe locuri voseaua coscovita , din pacate... sper ca nu au de gand sa-l lase in paragina!

Cand eram copil, eram fascinat de maretia celor doua statui, acum de fiecare data cand trec pe acolo studiez punctele de sprijin articulat dintre scheletul metalic al podului si piloni... par atat de mici si de fragile in comparatie cu imensitatea podului! Exact ca incheieturile delicate ale picioarelor unui frumos cal pur sange!
gibonu
QUOTE(radian @ 4 Feb 2015, 12:17)
Am incercat doar sa trec in revista si aspecte mai putin cunoscute. Colegii mei de generatie care urmau licee industriale si-au rupt oasele pe acolo 3 luni. In aceea vara am mers pe litoral cu inca 2 amici (terminaseram clasa a XI-a) si l-am vizitat pe unul din prietenii nostri care era pe santier. Era vai de mam lui.


Elevii si studentii care munceau (oficial voluntar) al constructia Canalului nu erau cumva brigadierii?

Cam asa arata un Carner de brigadier (poza gasita pe Internet).

[attachmentid=1627980449]

Cat despre militarii in termen, nu stiam ca au murit la constructia Canalului, insa stiu de la cei mai batrani ca aveau o viata foarte grea.
Daca nu munceau pe diverse santiere erau dusi la muncile agricole, de exemplu cules porumb de sub zapada.

Bine ca au trecut acele vremuri.


QUOTE(tunderbird @ 4 Feb 2015, 13:05)
Imi amintesc ca urmaream din tren imensul furnicar de basculante si utilaje angajate in lucrarile din santierul canalului...


In completare la ceea ce ai spus mai sus, merita vizionat filmul "Salutari de la Agigea" din anul 1984 (exista pe YouTube si probabil pe alte site-uri similare).

[attachmentid=1627980456]

Si cateva vorbe (inclusiv sursa fotografiei de mai sus): http://www.cinemagia...a-agigea-19368/

Trecand peste propaganda comunista specifica acelor vremuri, filmul este interesant pentru ca prezinta faza de constructie a Canalului.
Inclusiv survolarea din elicopter a unei bune parti din santier, ocazie cu care se poate obseva foarte bine cum s-a construit Canalul, adica exact furnicarul despre care vorbeai mai sus.

Pentru cei mai tineri, Nae Caranfil are un rol principal in acest film iar Dan Puric unul secundar.
Mai apar si alti actori, precum Serban Ionescu.

Frumoasa comparatia intre podul lui Saligny si calul pur sange.
Markos
In perioada 1949-1955 a fost Canalul mortii - un imens lagar de exterminare. Lucrarile au fost reluate parca în 1976.
radian
Gibonu: nu doar militarii in termen care isi facea stagiul militar in detasamente de munca aveau viata grea. Eu am facut-o la TR (termen redus) si am avut parte de campanie agricola. De la cules morcovi pe ger am facut rani la degete ale caror urme le mai aveam si dupa vreo 2 ani de facultate.

De carnet de brigadier nu stiu, dar chiar am sa-l sun pe amicul pe care l-am vizitat atunci si daca a primit si il mai are il rog sa mi-l imprumute sa-l pozez.

Interesante toate detaliile pe care le prezinti legate de Canal. 090.gif
tunderbird
QUOTE(radian @ 4 Feb 2015, 12:01)
Gibonu: nu doar militarii in termen care isi facea stagiul militar in detasamente de munca aveau viata grea. Eu am facut-o la TR (termen redus) si am avut parte de campanie agricola. De la cules morcovi pe ger am facut rani la degete ale caror urme le mai aveam si dupa vreo 2 ani de facultate.


Tot la TR... incorporat cu o luna mai devreme fata de termenul de 1 oct... in ziar scria ca viitorii studenti au cerut voluntar incorporarea mai devreme pentru a-si aduce aportul la cresterea productiei agricole a tarii.
Muncit o luna in Balta Brailei la cules de porumb... alaturi de parcela noastra lucrau cot la cot cu noi puscariasi... nu conta ca este ploaie sau vreme frumoasa, norma era aceeasi ... si era una extrem de greu de realizat... daca nu reuseai sa o faci, erai de planton la miezul noptii, sau te tinea un APVist de vorba toata noaptea ca sa te faca sa intelegi ca munca ta nu-ti acopera cheltuielile cu cazarea si masa ... pufoaica era in continu imbibata cu apa si rece ca gheata... si acum mai simt sloiul de gheata din spinare... singura modalitate de a te incalzi era miscarea continua... in dormitor era o soba crapata, mai mult afuma decat sa incalzeasca.... de crapaturile mainilor nu mai vorbim, m-am nascut si am copilarit la tara, nu sunt prea strain de munca campului... cand am vazut prima data filmul "Cel mai iubit dintre pamanteni", de viata militara din Balta Brailei mi-am amintit... singurele diferenta era ca nu mancam bataie, nu dormeam pe scanduri ca in lagarele de concentrare si aveam mancare cat de cat acceptabila... doar munca epuizanta, privare de somn pe post de pedeapsa, injuraturi, zbierete apv-iste, frig, lipsa de igiena crunta... in rest ce sa mai zic?...la intoarcerea in unitate, sapam porumbul cu lopata mica de infanterie... reamintesc, 9+1 luni armata la TR... toate ocupate cu munca agricola si cu instructie de infanterie...
gibonu
@Markos
Dupa cum spuneam mai sus, ajungem si la detinutii politici care au lucrat la Canal.
Reluarea lucrarilor, din cate stiu ca un santier normal, cu muncitori platiti si nu cu detinuti a avut loc in anul 1975.


@radian
Mai urmeaza si alte detalii, zic eu interesante.


@tunderbird
Acum aceste povesti din armata sunt interesante, mai ales pentru unul ca mine care a avut noroc sa nu mai prinda armata obligatorie.
Insa pentru voi care le-ati trait, banuiesc ca e altfel.

Cam in aceiasi idee, va recomand cartea "Racani, Pifani si Veterani", in care sunt consemnate diverse amintiri din armata comunista.
http://www.humanitas.ro/humanitas/racani-pifani-si-veterani



Octobrie 2012

Bine ati venit in Cernavoda.

[attachmentid=1627980570]

Podul Sfanta Maria (peste Canal) din Cernavoda.

[attachmentid=1627980571]

Prinderea intre partea superioara a podului si cea inferioara.

[attachmentid=1627980572]

Am inteles ca locuitorii din Cernavoda au facut mult timp presiuni asupra autoritatilor locale pentru a construi acest pod, pentru a avea o alterantiva de evacuarea a orasului la sud de Canal in cazul vreunei explozii la centrala nucleara.
Din cate am inteles, podul rutier si feroviar de la ecluza Cernavoda nu era o optiune datorita faptului ca este situat relativ aproape de centrala nucleara.

Intersectia Dunare – Canal, vazuta de pe Podul Sfanta Maria.

[attachmentid=1627980573]

Ecluza Cernavoda vazuta de pe podul Sfanta Maria.

[attachmentid=1627980574]

Octombrie 2014
Kilometrul 63 al Canalului (măsurat de la Agigea) chiar sub podul Sfânta Maria din Cernavodă.

[attachmentid=1627980575]

Placă funerară în cimitirul musulman din Cernavodă (lângă gară).

[attachmentid=1627980576]

Plan înclinat în Cernavodă, pe malul nordic al Canalului, ideal pentru a lansa o ambracațiune la apă.

[attachmentid=1627980577]

În apropiere de intrarea pe autostrada A2.
Până nu cu mult timp în urmă aici se termina coșmarul soferilor care veneau de la Constanță duminică seara, în zilele de vară.

[attachmentid=1627980578]

Centrala atomo-electrică de la Cernavodă și câteva centrale eoliene pe fundal.
Dacă nu mă înșel, reactoarele care funcționează sunt cele două din dreapta.

[attachmentid=1627980579]

Frontul de așteptare dinspre Dunăre, cu podul Sfanta Maria pe fundal.

[attachmentid=1627980580]

Podul rutier (DN 22C) si feroviar de la ecluza Cernavoda.

[attachmentid=1627980581] [attachmentid=1627980582] [attachmentid=1627980583]

Podul vazut de sus, din capatul dinspre Cernvaoda (Octombrie 2012).
Se vede cat de cat in poza suprapunerea dintre calea ferata si sosea.

[attachmentid=1627980629]

Nacelele pentru întreținerea podului.
Varianta orizontală.

[attachmentid=1627980584]

Varianta verticală.

[attachmentid=1627980585]
tunderbird
Zi-i in continuare, ca-i zici bine!
radian
up.gif
pishky
frumos povestit, coolspeak.gif
argon
Daca nu era Ceausescu, nu aveam nimic, nici canalul, nici Transfagarasan, nici portile de fier, era ca in Congo.
madhorsefuzzy
Cum putem afla sigur asta?
Kojak
...uitandu-ne la ultimii 25 ani?
gibonu
@tunderbird
Multumesc.

Pana sa zic eu in continuare, o intrebare: APV = Armata pe viata?
Adica cei care nu erau militari in termen ci militari de cariere (cum am spune azi)?


@radian & pishky
Multumesc.


@argon & madhorsefuzzy & Kojak
Fara sa va suparati pe mine, scopul acestui topic este acela de a prezenta ceea ce am gasit pe Canalul Dunare - Marea Neagra in perioada 2012 - 2014.

De asemenea, scopul acestui topic nu este acela de a ridica in slavi comunismul si nici de a infiera cu manie proletara capitalismul.

Astfel, avand in vedere cele de mai sus, am rugamintea de a nu polua acest topci cu o dezbatere comunism vs capitalism.
Pentru astfel de dezbateri cred ca este destul loc la Cafenea.

Multumesc pentru intelegere.
Markos
QUOTE(gibonu @ 5 Feb 2015, 10:03)
APV = Armata pe viata?
Adica cei care nu erau militari in termen ci militari de cariere (cum am spune azi)?
*


Da.
andreig1982
QUOTE(gibonu @ 4 Feb 2015, 18:04)


Podul Sfanta Maria (peste Canal) din Cernavoda.

[attachmentid=1627980571]

Prinderea intre partea superioara a podului si cea inferioara.

[attachmentid=1627980572]

Am inteles ca locuitorii din Cernavoda au facut mult timp presiuni asupra autoritatilor locale pentru a construi acest pod, pentru a avea o alterantiva de evacuarea a orasului la sud de Canal in cazul vreunei explozii la centrala nucleara.
Din cate am inteles, podul rutier si feroviar de la ecluza Cernavoda nu era o optiune datorita faptului ca este situat relativ aproape de centrala nucleara.


*



Si podul asta are o istorie interesanta.
Citez niste detalii din 2 surse care sunt mai sigure decat ce am tinut eu minte smile.gif de la tatal meu care a lucrat la CCCF in perioada respectiva.

"15 august 2002 S-a inaugurat Podul Sfanta Maria, care leagă orașul de gara feroviară Cernavoda pod, Autostrada A3, DN22. Inaugurarea a avut loc în prezența lui Adrian Năstase, prim ministru la acea vreme și a lui Gheorghe Hânsă, primar al orașului Cernavoda. Lucrările au început în august 1995, pe două șantiere: unul pentru infrastructură și unul pentru tabiere. Acesta a fost construit în Romania și cântărește 1.500 de tone. Cele mai multe lucrări s-au făcut mecanizat, astfel încât doar 100 de oameni au lucrat efectiv la construcție. Podul are o lungime de 550 de metri și este construit cu grindă continuă Nielsen. În lume mai există două poduri realizate cu o astfel de grindă - unul în Norvegia și unul în Statele Unite. Grundurile folosite au fost importate din Marea Britanie, căci e nevoie de o protecție puternică, orice punct de rugină putând duce la fisuri irecuperabile. Lucrarea, care a costat 20 de miliarde de lei, este unică în Europa ca metodă de construcție."

"Pod rutier peste Canalul Dunare - Marea Neagra la Cernavoda
Proiectant: Eurometudes SA
Constructor: Societatea de Constructii CCCF Bucuresti SA
Conceptia si proiectarea acestei lucrari au adus cateva elemente de noutate, realizate in premiera in Romania, printre care:
- schema statica Arc Nielsen multiplu, realizat pentru prima oara in tara noastra;
- record de deschidere pentru poduri de sosea, L=171,00m;
- structura metalica asamblata integral prin sudura;
- aducerea tablierului in amplasament printr-o operatie de rotire;
- transportul prin plutire pe o traiectorie circulara a tablierului;
- un nou procedeu de aducere la cota finala si realizare prin subzidire a pilelor.
Atat caracterul deosebit al acestui proiect cat si realizarea sa au fost sesizate si de specialisti din tari cu traditie in domeniul podurilor, care intr-un numar Freyssinet Magazin dedicat special acestei lucrari faceau urmatoarea remarca:
"Cu arcul sau rosu, hobanele albe si finetea sa structurala, podul “Sf. Maria” de la Cernavoda se impune ca un proiect de arta moderna, inscriindu-se in traditia marilor lucrari romanesti din otel de la sfarsitul secolului XIX."
Prin realizarea investitiei s-a restabilit legatura intre orasul Cernavoda si utilitatile sociale situate pe malul drept al canalului."

gibonu
@Markos
Multumesc.


@andreig1982
Multumesc pentru completare.
Habar n-aveam ca podul Sfanta Maria este unicat in Europa.


Octombrie 2012
Ecluza de la Cenavoda, vazuta de sus.
Imi doream de mult timp sa vad ecluza de sus, deoarece din goana masinii nu apucam sa vad mare lucru.
Goana masinii pe aici era pana sa existe bucata din A2 Cernavoda – A4.

[attachmentid=1627980685]

Poarta (daca asa se numeste) dinspre Dunare a ecluzei.

[attachmentid=1627980686]

Podul rabatabil la iesirea spre Canal a ecluzei.

[attachmentid=1627980687]

Vasul de pasageri “River Odyssey” asteapta sa se umple ecluza si sa isi continue drumul pe Canal.

[attachmentid=1627980688]

Daca stie cineva sa explice de ce vasul sta lipit de peretele ecluzei, raman dator.
Cumva pentru a preintampina efectul “valuri in cada”? Adica vaporul devine mai greu manevrabil datorita valurilor (pe care le produce la inaintare) si care valuri ricoseaza din peretele ecluzei.

Portile (dinspre Canal) ale ecluzei incep sa se deschida.

[attachmentid=1627980689]

Curand s-au deschis total.

[attachmentid=1627980690]

Iar “River Odyssey” isi continua voiajul, probabil catre Constanta Sud.

[attachmentid=1627980691]

Bucata de Canal dintre ecluza Cernavoda si Dunare.
Se observa, in plan apropiat derivatia care merge la centrala atomo-electrica de la Cernavoda, iar in plan indepartat podul Sfanta Maria.

[attachmentid=1627980692]

Octombrie 2014
Ecluza de la Cernavaoda vazuta de jos (atat cat se poate vedea), pe malul sudic, venind dinspre Medgidia.

[attachmentid=1627980693]

Drumul care merge pe lângă ecluză și pe care accesul este liber.

[attachmentid=1627980694]

Turnul de control al ecluzei.

[attachmentid=1627980695]

Ecluza văzută dinspre Dunăre.

[attachmentid=1627980696]

Octombrie 2012
Statia de pompare care asigura alimentarea cu apa si mai ales racirea reactoarelor de la centrala atomo-electrica de la Cernavoda.
Sau, altfel spus celelalt capat al derivatiei care se vede cateva poze mai sus.

[attachmentid=1627980697]

Am inteles ca apa ajunge in Canal (dupa ce a racit reactoarele) are aproximativ 27-30 de grade. Insa in zilele mai reci, in contact cu apa din Canal produce mult abur si de aici temerea ca apa iese foarte calda de la reactoare.

Pe malul nordic al Canalului, pe bucata Cernavoda – Medgidia, drumul este bun (sau asa era in 2012), insa cam monotona, datorita combinatiei Canal – macadam – cale ferata.
Cateva poze (sens de mers Medgidia – Cernavoda).

[attachmentid=1627980698] [attachmentid=1627980699]

Podurile au fost odata asfaltate.

[attachmentid=1627980700]

Octombrie 2014
Pe malul sudic al Canalului, pe bucata Cernavoda – Medgidia, este la fel de monotona ca cea de pe malul nordic, doar ca aici nu mai exista cale ferata pe langa drum.
Cateva poze (sens de mers Medgidia – Cernavoda).

[attachmentid=1627980701] [attachmentid=1627980702] [attachmentid=1627980703]
b76bgaarh
ai facut drumu cu moto sau bici?
DannyY
Impresionant. Si spiritul de observatie este up.gif
Totusi, explicatiile si reperele sunt prea detaliate si pot deveni o invitatie pentru vreun alkhaidan frustrat ca romanii sunt mai (self)teroristi ca ei (foarte bine punctat asfaltul... lipsa).
No hard feelings, pasiunea ta pentru calatorii e jos palaria. Doar ca pe lumea asta mai sunt si unii care abia asteapta asemenea informatii cazute din cer ca sa cada ei din cer...

PS. Am urat, urasc si voi uri apevistii pana la sfarsitul zilelor mele, cu voia divinitatii foarte multe biggrin.gif De asta n-as vrea sa le dam lor de lucru...
tunderbird
QUOTE(gibonu @ 5 Feb 2015, 18:08)

Pe malul nordic al Canalului, pe bucata Cernavoda – Medgidia, drumul este bun (sau asa era in 2012), insa cam monotona, datorita combinatiei Canal – macadam – cale ferata.
Cateva poze (sens de mers Medgidia – Cernavoda).



Asta-i zona pe care o vedeam din tren... ganditi-va ca pe drumul acela erau coloane miscatoare, interminabile formate din basculante... dar cerul era senin si soarele ardea, praful si gazele de esapament nu reuseau sa-i estompeze din lumina care se reflecta in apa din zonele deja inundate ale canalului... mi-a ramas intiparita pe retina o imagine foarte viu colorata... probabil si nuanta solului dobrogean este de vina... si acum cand merg cu masina pe tronsonul dobrogean al autostrazii, ma izbeste acea culoare puternica!


5 Feb 2015, 18:56:
QUOTE(DannyY @ 5 Feb 2015, 18:40)

Totusi, explicatiile si reperele sunt prea detaliate si pot deveni o invitatie pentru vreun alkhaidan frustrat ca romanii sunt mai (self)teroristi ca ei (foarte bine punctat asfaltul... lipsa).
No hard feelings, pasiunea ta pentru calatorii e jos palaria. Doar ca pe lumea asta mai sunt si unii care abia asteapta asemenea informatii cazute din cer ca sa cada ei din cer...

PS. Am urat, urasc si voi uri apevistii pana la sfarsitul zilelor mele, cu voia divinitatii foarte multe biggrin.gif De asta n-as vrea sa le dam lor de lucru...
*



Alkhaidanii sunt doar paravanele si tapii ispasitori ai serviciilor secrete. Iar acestea isi aduna informatiile din alte surse, nu din prezentarile turistice de pe forumuri.
Markos
Cernavodă via Gugăl Maps.
radian
Continuarea? rolleyes.gif

Gibonu, ai pierdut ceva timp pe coclaurile alea pana sa aduni toate detaliile.
UXE
QUOTE(gibonu @ 4 Feb 2015, 18:04)
Kilometrul 63 al Canalului (măsurat de la Agigea)
*



Eu stiam ca daca panoul e indreptat spre luciul apei, inseamna ca e mila marina.
Brainie
Dintr-o explicație primită la Sulina, tronsonul de Dunăre dintre Sulina și Galați e considerat maritim, și e numerotat în mile marine. Pe de altă parte, în Linz am văzut scris „xxx km de la Sulina”. Deci înclin să cred că pe canal sunt km.

PS Mila „0” în Sulina e în dreptul debarcaderului Navrom. Către mare sunt totuși borne la fiecare km și hm.
gibonu
@b76bgaarh
Doar cu bicicleta.


@DannyY
Multumesc pentru aprecieri.
Cat priveste "acarienii" nu cred ca este cazul sa exageram.


@radian
Vine si continuarea.
Pentru ca mai este de povestit (cimitirul ortodox din Medgidia, monumentul memorial Poarta Alba, mozaicul comunist intre Poarta Alba si Murfatlar, monumentul Tineretului de la Straja, etc).

Timp n-am pierdut foarte mult, pentru ca au fost plimbari de week-end, sambata si duminica.
Sau altfel spus, mi-a facut placere sa ma plimb pe Canal.


@UXE
Este vorba de kilometri.
Se vede mai bine aici (caracteristici tehnice generale ale Canalului):
http://acn.ro/index.php?id=4

In plus, poza cu borna de la km 63 este amplasata aproape de podul Sfanta Maria.
Altfel spus, de la borna care indica km 63 pare ca mai sunt doar 1,4 km pana la Dunare (lungimea totala a Canalului = 64,4 km).
andreig1982
QUOTE(gibonu @ 5 Feb 2015, 18:08)

Vasul de pasageri “River Odyssey” asteapta sa se umple ecluza si sa isi continue drumul pe Canal.

[attachmentid=1627980688]

Daca stie cineva sa explice de ce vasul sta lipit de peretele ecluzei, raman dator.
Cumva pentru a preintampina efectul “valuri in cada”? Adica vaporul devine mai greu manevrabil datorita valurilor (pe care le produce la inaintare) si care valuri ricoseaza din peretele ecluzei.


[attachmentid=1627980701] [attachmentid=1627980702] [attachmentid=1627980703]
*



Din cate imi aduc aminte dintr-un documentar legat de canalul panama, ar putea fi "lock guide wall".
Ajuta la stabilizarea navei cand se umple ecluza si in cazul navelor foarte mari se folosesc si niste "catari" in fapt locomotive electrice pe ecartament ingust cu cremaliera.
Catarii ajuta doar la stabilizarea si ghidarea navei, propulsia facandu-se folosind motoarele navei.
Acum nu stiu cat de bine se aplica la canalul nostru smile.gif
gibonu
QUOTE(andreig1982 @ 5 Feb 2015, 15:40)
Atat caracterul deosebit al acestui proiect cat si realizarea sa au fost sesizate si de specialisti din tari cu traditie in domeniul podurilor, care intr-un numar Freyssinet Magazin dedicat special acestei lucrari ...


Asta este numarul din Freyssinet Magazin in care se vorbeste de podul Sfanta Maria de la Cernavoda (paginile 8 - 11):
http://www.freyssinet.com/__C1256A6F0051F8...yssmag212us.pdf

Si multumesc pentru completarea legata de pozitia navei in ecluza.


<span class='edit'>6 Feb 2015, 19:37:</span>
Octombrie 2014
Podul peste Canal din Medgidia (vedere de pe malul sudic).

[attachmentid=1627980879]

Octombrie 2012
Canalul vazut de de podul de la Medgidia.
Spre Agigea.

[attachmentid=1627980880]

Spre Cernavoda.

[attachmentid=1627980881]

Accesul ingradit pe partea superioara a podului peste Canal din Medgidia.

[attachmentid=1627980882]

Podul se continua si peste calea ferata.
Grămadă de căi ferate spre gara Medgidia.

[attachmentid=1627980883]

Locomotivele lui Mad Max.

[attachmentid=1627980884]

Care de fapt sunt vagoane, impinse cu locomotive acolo unde este nevoie.
Mai precis sunt pluguri WPZ (Wagon cu Plug de Zăpadă) pentru linie simplă (arunca zapada in ambele parti ale liniei, pe cand in cazul unei linii duble arunca zapada doar intr-o singura parte, astfel incat sa nu acopere linia vecina).
Rezervoarele de pe acoperiș nu sunt pentru combustibil lichid ci pentru aer comprimat folosit la franarea pneumatica.
Nu stiu de ce proectanul acestor vagoane a amplasata rezervoarele deasupra vagonului.
Am inteles ca in podea era loc destul pentru rezervoare iar tevile ar fi fost mai scurte.

Vagon care pare de jucărie.

[attachmentid=1627980885]

La ambele capete ale podului exista o scara care coboara direct pe malul Canalului (aici scara de pe malul nordic).

[attachmentid=1627980886]

Nacelele culisante, folosite probabil pentru intretinerea podului.

[attachmentid=1627980887]

Octombrie 2014.
Stadionul de lângă podul peste Canal, numit Iftimie Ilisei (fost primar al Medgidiei în perioada 1968 - 1979).

[attachmentid=1627980888]

Capacitatea declarată a stadionului este de 32.700 locuri, însă scaune de plastic există doar în zona tribunei nr. 1.

[attachmentid=1627980889] [attachmentid=1627980890]

În restul tribunelor, probabil odată existau gradene.

[attachmentid=1627980891]

Imaginea acestui stadion mi-a adus aminte de fostul 23 August din București, unde mergeam când eram copil.

Un amănunt interesant: conform unui clasament de pe Wikipedia, stadionul Iftimie Ilisei este al treilea stadion ca mărime cu România, dupa Arena Națională și Dan Păltinișanu din Timișoara.
Sursa: http://en.wikipedia....iums_in_Romania

Literele volumetrice iluminate noaptea, amplasate lângă stadion.

[attachmentid=1627980892]

Octombrie 2013.
Din Medgidia era vizibil doar numele sultanului otoman (Abdul) Medgid, sultan de la care provine și numele actual al orașului.

[attachmentid=1627980893]

Octombrie 2014
Canalul văzut de sus (de langa literele volumetrice) la ceas de seară, spre Cernavodă.

[attachmentid=1627980894]

<span class='edit'>6 Feb 2015, 20:34:</span>
Octombrie 2012
Geamia Abdul Mecid din Medgidia.
Aici l-am gasit in curte pe un domn tarar, care mi-a spus ca in mod normal geamia este inchisa sambata si duminica.
Insa, in aceea sambata astepta un grup de copii.

Numele geamiei provine de la sultanul otoman Abdul Mecid (Medgid) prin al carui firman din 02.09.1857 s-a dispus construitrea lacasului de cult pentru cei 6.000 de emigranti tatati veniti din Crimeea.
Mai multe informatii despre oras si geamie.

[attachmentid=1627980904]

Interiorul geamiei.

[attachmentid=1627980905]

Nisa din partea stanga se numest mihrab.
Indica directia in care se afla Mecca si este oarecum similar cu altarul din bisericile crestine.
Scara si pupitrul din dreapta se numesc minbar si este oarecum similara cu amvonul din bisericile crestine.

Namaz Vakitleri = Orele de rugaciune.

[attachmentid=1627980906]

Imsak = Rugaciunea din zori (de la prima geana de lumina pana la rasaritul Soarelui);
Sabah = Dimineata sau rasaritul soarelui, moment care marcheaza sfarsitul rugaciunii din zori;
Ogle = Rugaciunea de pranz;
Ikindi = Rugaciunea dupa-amiaza, inainte de apus;
Aksam = Rugaciunea de seara, dupa apusul Soarelui;
Yatsi = Rugaciunea de Noapte, inainte de miezul noptii.

Cel putin asta stiu ca semnifica cele 6 ceasuri.
Daca ma insel, imi cer scuze.

Minaretul.

[attachmentid=1627980907]

Gardul geamiei.

[attachmentid=1627980908]

Din pacate o poza cu geamia vazuta din strada nu am, deoarece vegetatia din curte o cam acopera total.

Primaria Medgidia, situata chiar vis-a-vis de geamie.

[attachmentid=1627980909]

Primaria si geamia sunt cele mai vechi constructii din oras.
Sau cel putin asa mi-a spus tatarul din geamie.

Piata Decebal.

[attachmentid=1627980910]

Unde se afla bustul lui Dan Spataru (la Medgidia a facut liceul).

[attachmentid=1627980911] [attachmentid=1627980912]

Putin off-topic: nu departe de Medgidia, la Aliman (30 km sud de Cernavoda), unde s-a nascut si a copilarit Dan Spataru mai exista un bust al acestuia, amplasat în curtea scolii.
Iunie 2011

[attachmentid=1627980913] [attachmentid=1627980914]

In aceiasi piata se afla statuia “Femeie cu harpa”, a sculptorului Ion Jalea.
Cel care a sculptat toata cariera doar cu o singura mana (cealalta mana a pierdut-o in Primul Razboi Modial)
Printre lucrarile sale se afla statuiele lui Spiru Haret si George Enescu din Bucuresti sau monumentul statuar “Dragos Voda si zimbrul” din Campulung Moldovenesc.

[attachmentid=1627980915] [attachmentid=1627980916]

Octombrie 2014
Fantana artezina in functiune.

[attachmentid=1627980917]

Octombrie 2012
Ceasul (langa statuia lui Jalea) arata bine, insa nu este functional.

[attachmentid=1627980918]

Restaurantul “Tanta si Costel”.

[attachmentid=1627980919]

Nu stiu daca exista vreo legatura cu Dan Spataru, insa Tanta si Costel sunt amintiti in textul melodiei “Vin la noi la Medgidia”, strofa a III-a:
Oamenii sunt frați cu ospeția
......................
N-are rost să fugi de ei
Întârzii si tu nințel
Să-i cunoști pe Tanța și Costel


De asemenea, despre Tanța și Costel, primul sitcom romanesc.
Tanta si Costel, doi cetateni oarecare, ale caror destine se vor schimba cu totul dupa o intalnire neprevazuta in ... gara la Medgidia.
O serie de schite satirico-umoristice scrise de Ion Baiesu si adaptate pentru televiziune de regizorul Titi Acs. Filmul are 4 episoade: "In Gara la Medgidia", "De ce ma minti cu atata nepasare?", "Ce bine ne-ntelegem noi doi!", "Revelion in doi", inregistrari realizate de TVR intre anii 1967 si 1973.
Protagonisti: Coca Andronescu si Octavian Cotescu

Sursa: http://www.cinemagia.ro/filme/tanta-si-cos...rte-mare-15259/

Intr-un parc (Parcul Posta dupa Google Maps) am remarcat doua busturi.
Mehmet Niyazi, a fost poet, jurnalist, profesor, lider al comunitatii tatare din Dobrogea.
Este inmormantat in Medgidia, unde a trait mult timp.

[attachmentid=1627980920]

Ataturk nu are nevoie de nicio prezentare.

[attachmentid=1627980921]
kikked
QUOTE(argon @ 5 Feb 2015, 09:17)
Daca nu era Ceausescu, nu aveam nimic, nici canalul, nici Transfagarasan, nici portile de fier, era ca in Congo.
*


Esti PROST...informat! Daca nu era Ceausescu, nu era nici rahatul in care suntem acum.
gibonu
@kikked

Revin cu rugamintea enuntata in cadrul postului nr. 21, si anume aceea de a nu polua acest topic cu o dezbatere comunism vs capitalism.

Multumesc pentru intelegere.
argon
QUOTE(kikked @ 6 Feb 2015, 20:44)
Esti PROST...informat! Daca nu era Ceausescu, nu era nici rahatul in care suntem acum.
*



Vrei sa spui Iliescu, am incheiat subiectul.
gibonu
Octombrie 2012
Monumentul Eroilor Sarbi, din cimitirul ortodox din Medgidia.

[attachmentid=1627981376]

Placile de la baza scarii.

[attachmentid=1627981377] [attachmentid=1627981378]

Inscriptia bi-lingva.

[attachmentid=1627981379]

Stema Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor.

[attachmentid=1627981380]

Se pare ca este cel mai mare monument militar sarbesc din afara Serbiei.
Este ridicat in memoria sarbilor, croatilor, bosniacilor si slovenilor care au luptat in Primul Razboi Mondial, alaturi de armata romana in Dobrogea, in 1916.
Voluntari au fost organizati sub forma unei divizii in armata tarista.
In afara se sarbi, restul componentilor erau prizoneiri sau dezertori din armata austro-ungara.

Au ales sa lupte sub comanda sarbeasca deoarece Serbia era singurul stat independent din viitorul Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor.
Ofiterii acestei divizii de voluntari erau sarbi, proveniti din armata sarba care se afla refugiata undeva pe langa Salonic.
Interesant este faptul ca pentru a ajunge de la Salonic la Odesa (locul in care se alfa in pregatire divizia de voluntari) acei ofiteri au trebuit sa faca un ocol maritim prin Egee – Mediterana – Gibraltar – Atlantic – Canalul Manecii – Marea Nordului – Atlantic pana la Murmansk, apoi au continuat calatoria cu trenul pana la Odesa.
Mai multe detalii despre acest monument se gasesc aici:
http://www.historia....manesc-dobrogea

Tot in cimitrul ortodox din Medgidia se afla parcela ostasilor sovietici.

[attachmentid=1627981381]

Steau rosie din varf a disparut.

[attachmentid=1627981382]

Inscriptia de la baza.

[attachmentid=1627981383]

Stemele unor state care nu mai exista.

[attachmentid=1627981384]

Mormintele cu stea rosie.

[attachmentid=1627981385]

Sergent Mihailiuc Ivan (sper ca am citit bine).

[attachmentid=1627981386]

Se observa ca si in cimitirele miltare sovietice, la fel ca si in cele germane sunt inscrise datele de nastere si deces.
Fata de cimitirele militare ale Commonwealth-ului sau americane, unde este scrisa doar data decesului.

Gara Medgidia.

[attachmentid=1627981387]

In gara la Medgidia, probabil de-o varsta cu Canalul.

[attachmentid=1627981388]

Si instructiunile de utilizare.

[attachmentid=1627981389]

Din cate am inteles, acest tip de telefon este primul tip de telefon inter-urban public in Romania. Functiona cu fise de 1 sau 3 lei si era fabricat la Electomagnetica.
Oricum, telefonul din poza de mai sus era doar pentru utilizarea de catre cei de la CFR.

Octombrie 2013.
Din pacate, vechiul telefon public nu mai exista si nu m-ar mira să fi ajuns pe vreun site pe care se vand tot felul de obiecte.

[attachmentid=1627981390]

Octombrie 2014.
Ma mir ca placa de tabla de langa telefon nu a ajuns inca la fier vechi.

[attachmentid=1627981391]
b76bgaarh
asta cu steaua lipsa e de rahat.

Ov
felicitari pt topic, il urmaresc cu mare placere!
andreig1982
subscriu la ce a zis ov
desi nu ma pricep, cred ca ai fi bun de blogger de calatorii biggrin.gif
gibonu
@b76bgaarh
Este cam de rahat faptul ca romanii au furat steaua rosie de pe acel monument.

@Ov
Multumesc frumos si ma bucur ca iti place.


@andreig1982
Multumesc frumos.
Referitor la blog, raman la forum. Este mult mai interactiv decat blogul, se pot afla multe lucruri noi (exemplu recent: podul Sfanta Maria de la Cernavoda).

10 Feb 2015, 20:17:
Octombrie 2012
In fata garii Medgidia este o strada (str. Plopilor daca nu ma insel) care duce direct pe malul Canalului.
Drumul de pe malul Canalului, langa intrarea de langa gara Medgidia.

[attachmentid=1627981585]

Probabil Capitania portului Medgidia.
Radarul de pe cladire nu cred ca functiona (nu se invartea).

[attachmentid=1627981586]

Macarele portuare.

[attachmentid=1627981587]

Fabrica de ciment Medgidia.

[attachmentid=1627981588] [attachmentid=1627981589]

Pod de cale ferata care acum deserveste doar fabrica de ciment, insa nu cu multi ani in urma facea partea din calea ferata nr. 803 Medgidia – Negru Voda apoi se continua in Bulgaria.
Acum, din cate stiu, pe calea ferata Medgidia – Negru Voda nu mai circula trenuri de calatori.

[attachmentid=1627981590]

Octombrie 2013
Podul de cale ferata de langa fabrica de ciment vazut de pe malul sudic.

[attachmentid=1627981591]

Venind dinspre Murfatlar, nu aveam niciun chef să mă întalnesc cu câinii de la fabrica de ciment, așa că am decis să traversez Canalul pe podul de cale ferată.
În afară de câini, trebuia să mai ajung și la cișmeau din gara Medgidia, ca să mai curăț bicicleta de noroi.

Canalul, spre Medgidia (scuze pentru balustradă)

[attachmentid=1627981592]

și spre Murfatlar.

[attachmentid=1627981593]

Deși podul este destinat exclusiv căii ferate, se poate merge (cu bicicleta de ghidon) pe marginea sa.

[attachmentid=1627981594] [attachmentid=1627981595]

Deasupra Canalului.

[attachmentid=1627981596]

Octombrie 2012
Inapoi pe malul nordic, spre Poarta Alba.

[attachmentid=1627981597]

Octombrie 2013
Pe malul sudic, bucata intre Medgidia si Poarta Alba este cam la fel cu cea de pe malul nordic.

[attachmentid=1627981598]

Tot pe malul sudic, intre Medgidia si Poarta Alba se afla cladirea unei statiii de pompare, care nu mai functioneaza de mult timp.

[attachmentid=1627981599]

Am inteles ca este vorba despre cea mai mare statie de pompare pentru canalele de irigatii din Romania.
A fost construita in anii ’60 si data in folosinta in anul 1970 la acel moment fiind cea mai mare statie de pompare din Europa.
Este situata pe o derivatie a canalului Dunare Marea Neagra, respectiv pe canalul Negru-Voda, care nu mai este nici el functional de mult timp.

In anul darii in folosinta a statie de pompare (1970) aceasta prelua apa de pe vechea vale a raului Carasu, curs de apa inlocuit astazi de Canalul Dunare-Marea Neagra.
Pe valea raului Carasu ajungeau putin din apele Dunarii si cateva paraie din zona Cernavoda, Faclia, Azizia.
Denumirea de Carasu nu vine de la pestele numit caras, ci de la cuvintele turcesti Kara Su (Apa Neagra).

Mai exista o statie de pompare similara cu cea din poza de mai sus pe malul sudic al Canalului Dunare – Marea Neagra, in zona Murfatlar.

Astfel, cele doua statii de pompare erau gandite sa alimenteze canalul de irigatii care merge pana in sudul Dobrogei, aproape de localitatea Negru Voda.
Peste acum secatul canal Negru Voda trece azi si autostrada A2 (venind dinspre Cernavoda, putin inainte de podul peste Canalul Dunare – Marea Neagra).

Derivatia Canalului Dunare – Marea Neagra care merge la statia de pompare.

[attachmentid=1627981600]

Probabil ceea ce se vede in poza de mai jos erau puncte de control ale traficului fluvial de pe Canal.
Nu stiu din ce motiv, aceste cladiri sunt amplasate doar pe malul sudic.
Se observa ca tot ceea ce era de fier si se putea ajunge la el s-a furat de mult timp.

[attachmentid=1627981601]
andreig1982
si despre sistemul de irigatii sunt multe de zis, dar din pacate numai lucruri triste
pe dunare la km 388 oarecum in dreptul localitatii Ciocanesti exista o statie de pompare amplasata pe cinci barje (cred)
si e o statie uriasa cu o capacitate teoretica de 230 de mii de metri cubi de apa pe ora, adica s-ar putea iriga aproape 300 de hectare pe ora
dar nu mai functioneaza de vreo 5 ani
tunderbird
Daca nu-i cu suparare, pun si eu un scan cu un articol din revista Autoturism despre zona respectiva.
gibonu
@andreig1982

Din cate stiu, sistemul romanesc de irigatii (desi construit de comunisti) era destul de bine gandit.
Insa acum canalele sunt de mult timp colmatate iar statiile de pompare si reteaua de tevi de mult timp furate si vandute la fier vechi.
Am auzit si povesti ca hotii de fier vechi au sapat chiar si la 5 metri adancime in pamant pentru a ajunge la tevile de aluminiu care odata faceua parte dintr-un sistem de irigatii.

Acum, chiar ne miram ca inca mai exista (ca n-au ajuns la fier vechi) statii de pompare precum cea indicata de tine.

In completare, o alta statie de pompare, situata pe o derivatie de Dunarii de langa satul Rasova (20 km sud de Cernavoda, directia Ion Corvin).

Iunie 2011

[attachmentid=1627981676] [attachmentid=1627981678]

Se observa faptul ca garnitura era de fapt o anevelopa spate de tractor.


Desi off-topic, canalul Siret - Baragan parea o treaba foarte desteapta.
Pe langa aducerea apei in Baragan, era o solutie pentru regularizarea cursului inferior al Siretului in perioada de inundatii (in vara lui 2005, in zona de varsare Siretul era cat Dunarea).
Apoi, se pare (nu stapanesc domeniul) ca ar fi avut si o oarecare influenta asupra climei sectoase din Baragan. Posibil ceva similar cu ploaia pe care ar aduce-o perdelele forestiere care deocamdta nu exista.


@tunderbird
Foarte tare poza pusa de tine.
Nu se supara nimeni si chiar te rog sa mai vi cu astfel de completari.

Poti, te rog, sa nu spui luna si anul din care articolul din poza?

In alta ordine de idei, sa inteleg ca podulurile noi (rutier si feroviar) de la Cernavoda, precum si bucata de autostrada pana la Fetesti au fost gata la sfarsitul lui 1987?

Adica incepand cu sezonul estival 1988 era disponibil "drumul nou" spre Constanta?

Tin minte cand eram copil, undeva pe la jumatatea anilor '80, ca plecarea vara la mare era aventura anului.
Se faceau bagajele cu o saptamana inainte de plecare, plecam din Bucuresti pe la ora 04.00 dimineata, de parca plecam pe Luna, nu undeva in sudul litoralului romanesc.
Alte vremuri.
andreig1982
Cand am zis de lucruri triste, ma refeream la situatia actuala a sistemului de canale pt irigatii sad.gif.
Legat de canalul Siret- Baragan am gasit niste date interesante pe forumul skyscrapercity.com.
Referitor la perdelele forestiere de protectie se pot citi lucruri interesante aici.
Markos
QUOTE(gibonu @ 11 Feb 2015, 11:24)
In alta ordine de idei, sa inteleg ca podulurile noi (rutier si feroviar) de la Cernavoda, precum si bucata de autostrada pana la Fetesti au fost gata la sfarsitul lui 1987?
*


Yep.

Atasez un mic pdf despre poduri.
vercingetorix
Inca un topic de salvat in "favorites".
Topicurile colegului gibonu sunt epice de-a dreptul, am aflat multe lucruri de care habar n-aveam.

Referitor la sistemul de irigatii provenit din greaua mostenire...
Defectul principal era faptul ca nefiind un sistem gravitational, bazat pe varsarea naturala a apelor in Dunare, a fost nevoie de multe sisteme aditionale de stavilare, pompare, drenaj necesare functionarii in bune conditii.
De aceea aveam si o industrie infloritoare de imbunatatiri funciare si pompe (Aversa, de ex).
Avantajul era ca apa ajungea rapid acolo unde era nevoie si necesita mai putini bani de investit in lucrari hidrografice.
Canalul Siret-Baragan si Dunare-Bucuresti a fost concepute sa functioneze in sistem gravitational, dar ce folos...vor ramane doar pe hartie.
Gibonu, daca pui un track al expeditiei poate iti calc pe urme ! tongue.gif
gibonu
@andreig1982
Multumesc pentru link-ul despre canalul Siret - Baragan.
Celalat link, cel putin la mine nu merge.


@Markos
Multumesc pentru link.
Te rog, poti sa ne spui din ce carte este sau sa mai pui link-uri cu cartea respectiva.


@vercingetorix
Multumesc pentru aprecieri si completare.
Epice singur nu sunt povestile mele, insa am bucur ca ofera informatii noi.
Unele informatii postate pe acest topic au fost noi si pentru mine.

Referitor la track, chiar nu este nevoie.
Pur si simplu, drumul (pe ambele maluri) merge pe langa Canal.
N-ai cum sa te ratacesti


Octombrie 2013
Malul nordic, putin inainte de Poarta Alba, era in constructie un “front de asteptare …”.

[attachmentid=1627981713]

Banuiesc ca “front de asteptare …” este debarcaderul aflat atunci in constructie.

[attachmentid=1627981714] [attachmentid=1627981715]

Ponton lângă debarcader.

[attachmentid=1627981716]

Dacă nu mă însel, aceste bucăti mari de metal se numesc palplanșe.

[attachmentid=1627981717]

Piloni de acostare (dacă asta o fi denumirea corectă).

[attachmentid=1627981718] [attachmentid=1627981719]

Octombrie 2012
Intersectia canalelor: in stanga Canalul Poarta Alba – Midia Navodari iar in dreapta Canalul Dunare – Marea Neagra.

[attachmentid=1627981720]

Podurile (feroviar si rutier) de la Poarta Alba (pestea Canalul Poarta Alba – Midia Navodari), vazute de pe malul nordic.

[attachmentid=1627981721]

Octombrie 2013
Aceleasi poduri, vazute de pe malul sudic.

[attachmentid=1627981722]

Octombrie 2012
Sub podul rutier de la Poarta Alba.

[attachmentid=1627981723]

De aici, trebuia sa urc in soseaua asfaltata (DN 22C) pentru a treversa pe pod Canalul Poarta Alba – Midia Navodari.
Prima optiune era sa urmez drumul de macadam care trece pe sub pod, face o bucla apoi iese, dupa cateva sute de metri in soseaua asfltata.
A doua opriune era sa urc pe scara de la baza podului.

[attachmentid=1627981724]

Am ales cea de-a doua optiune, iar planul inclinat din stanga scarii a fost foarte util pentru impins bicicleta.

Intrarea pe pod.

[attachmentid=1627981725]

Semicercul partii superioare.

[attachmentid=1627981726]

Prinderea intre partea superioara si cea inferioara.

[attachmentid=1627981727]

Podul feroviar.

[attachmentid=1627981728]

Canalul Poarta Alba – Midia Navodari.

[attachmentid=1627981729]

11 Feb 2015, 20:17:
Octombrie 2012
Monumentul Memorial Poarta Alba, care se afla chiar la intrarea in Poarta Alba, la vreo 500 m stanga fata de DN 22C, venind directia Medgidia – Constanta, fiind perfect vizibil din drumul national (inclusiv drumul de acces).
Poza de mai jos este facuta din DN 22C.

[attachmentid=1627981733]

Intrarea in curtea Monumentului.

[attachmentid=1627981734]

Placile de langa intrare.

[attachmentid=1627981735] [attachmentid=1627981736]

Monumentul.

[attachmentid=1627981737] [attachmentid=1627981738]

Modulele verticale Columbia (Cernavoda) – Saligny – Medgidia – Poarta Alba – Noua Culme – Galesu – Peninsula – Midia – Constanta reprezinta locatiile fostelor colonii de munca ale detinutilor politici.

Vizitarea este gratuita si fiecare vizitator primeste (sau primea in 2012 si 2013) un pliant explicativ.

[attachmentid=1627981739] [attachmentid=1627981740]

Iar la final, vizitatorii sunt rugati sa scrie cateva cuvinte intr-un fel de carte de impresii.
Avand in vedere ca nu se percepe o taxa de vizitare, probabil cele cateva randuri scrise in cartea de impresii sunt singura posibilitate a avea o evindenta a numarului vizitatorilor.
Una peste alta, initiativa construirii si intretinerii monumentului este laudabila.

Octombrie 2013
Un gest infim, în memoria celor exterminați de comunisti la constructia canalelor dobrogene.

[attachmentid=1627981741]

Octombrie 2012
Sant betonat, paralel cu drumul, pe malul Nordic, bucata Poarta Alba – Murfatlar.

[attachmentid=1627981742]

Malul pietruit al Canalului, spre Poarta Alba,

[attachmentid=1627981743]

si spre Murfatlar.

[attachmentid=1627981744]

Spre Murfatlar, pe malul Nordic.

[attachmentid=1627981745]

Octombrie 2013
Bucata Poarta Alba – Murfatlar pe malul sudic.

[attachmentid=1627981746]
andreig1982
sorry
am corectat linkul
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.
Invision Power Board © 2001-2021 Invision Power Services, Inc.