Outline · [ Standard ] · Linear+ Aprindere electronica

pai un 2n2222 atacat in baza de semnalul luat de o sonda capacitiva de la fisa bujiei nr 1. tranzistorul are in colector 2 grupuri paralel de cate 3 leduri in serie, legate la plusul bateriei, o rezistenta de 50 ohm. pe masa de lucru daca ii dau semnal in baza face lumina cat un bec, la masina abia se aprind ledurile, deci clar semnalul e prea mic.

pai un 2n2222 atacat in baza de semnalul luat de o sonda capacitiva de la fisa bujiei nr 1. tranzistorul are in colector 2 grupuri paralel de cate 3 leduri in serie, legate la plusul bateriei, o rezistenta de 50 ohm.

pe masa de lucru daca ii dau semnal in baza face lumina cat un bec, la masina abia se aprind ledurile, deci clar semnalul e prea mic.

pai un 2n2222 atacat in baza de semnalul luat de o sonda capacitiva de la fisa bujiei nr 1. tranzistorul are in colector 2 grupuri paralel de cate 3 leduri in serie, legate la plusul bateriei, o rezistenta de 50 ohm.

pe masa de lucru daca ii dau semnal in baza face lumina cat un bec, la masina abia se aprind ledurile, deci clar semnalul e prea mic.

Orienteaza-te spre ceva bazat pe MOS(-FET).
Dupa aia un monostabil ca sa lungeasca impulsul la o valoare suficienta (nu prea mare ca sa nu se miste mult marcajul de pe volanta) dar suficienta ca sa vada bine lumina ochiul (ochiul integreaza lumina).
Partea cu MOS-ul pune-o langa sonda capacitiva (conteaza enorm capacitatile parazite), si atentie la protejarea portii MOS-ului cu diode ultrarapide (schottky) si un condensator in serie cu sonda (de tensiune cat mai mare n kV), eventual un divizor rezistiv/inductiv/capacitiv.
Toate componentele pasive din circuitul legat direct la sonda pana la MOS sa fie in dublu exemplar si puse in serie (de ex. condensatorii HV 2 in serie la 10kV fiecare, resistoarele in serie cu aceste condensatoare tot in serie si de putere mare ca sa nu se strapunga la tensiune).
Gandeste-te ca schema sa nu arda in caz de avarie a fisei de inalta tensiune (daca apare o descarcare directa pe sonda capacitiva).
De la sonda (unde se afla piesele sus mentionate) la restul montajului cablu coaxial (pe care vine si alimentarea).

Daca ai Y! Messenger, ma gasest cu numele de pe acest post (comunicam mai eficient).

This post has been edited by ceacu: 21 Jan 2006, 04:36

am facut stroboscopul, n-am gasit deocamdata o teava te metal sau ceva foaie de metal sa fac sonda aia capacitiva si am incercat sa bobinez firul de intrare peste fisa de la bujia 1. se aprind ledurile, dar foarte foarte slab, semnalul captat nu e deajuns de puternic sa deschida complet tranzistorul. sa incerc cu niste fise mai proaste? acum am tesla si zicea lumea ca sunt izolate foarte bine... ce sa fac? musti?

Uite schema stroboscopului facut de mine (Tehnium special nr. 3 - editura Electronistul), cu mentiunea ca am modificat partea de comanda a LED-urilor asa cum am mai povestit. Senzorul l-am facut dintr-un miez de ferita de la un trafo de linii.

Schema: stroboscop8nr.th.jpg

In principiu rezolva tot ceea ce ti-a recomandat (f. bine) ceacu.

This post has been edited by musti: 21 Jan 2006, 22:05

am eu strobo,dac aaveti nevoie de el!

super platina comandata de senzor hall cred ca are si un super pret.dac-o face cineva

nu merg linkurile, scheme am mai gasit si eu dar stie cineva unde se gasesc senzorii si cum s-ar putea adapta la delcoul de dacie?

nu merg linkurile, scheme am mai gasit si eu dar stie cineva unde se gasesc senzorii si cum s-ar putea adapta la delcoul de dacie?

La mine merg.

O sa incerc eu sa "produc" o schema duala adica si cu HALL si cu platine (e simplu si iese un singur model -> mai ieftin),
incercati mai bine sa gasiti o sursa in RO pentru STMicroelectronics L482 si/sau L497.
Din pacate i-mi lipsesc deocamdata posibilitatile de testare (nu mai am 1310).
Cine stie de asemenea ceva modele de bobine de calitate (disponibile si accesibile in RO) de 12V/6A.
Eventual valorile condesatorilor pentru aceste bobine (ca mi-e lene sa caut si de asta este forumul).

P.S. Nici o parere despre asta http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopi...post&p=17118804 (astept cobai pentru testare/modificare) intrucat circuitul de intrare (de la platini) o sa arate la fel (pentru cei mai saraci care nu-si mai modifica delcoul cu senzor HALL; culmea ironiei nu senzoru e problema ci magnetii ce-l comanda).

This post has been edited by ceacu: 24 Jan 2006, 13:34

l482 cred ca au la vitacom (nu stiu daca pe stoc sau pe comanda). se mai gaseste la conex electronic mc3334, doar ca este pentru senzor cu bobina, insa se poate folosi si cu platina sau cu senzor hall (schema pe site-ul lui niq_ro).

circuitele astea au fost facute pentru a controla unghiul dwell la masinile ceva mai noi (care nu mai au platina) la care bobinele sunt cu raport mai mare de transformare si inductanta mai mica decat cele de dacie (si nu mai au nevoie de condensator). bune ar fi de cielo, tico (cred ca sunt mai ieftine si se gasesc noi)

la conex electronic se gaseste si L497 si L482

l482 cred ca au la vitacom (nu stiu daca pe stoc sau pe comanda). se mai gaseste la conex electronic mc3334, doar ca este pentru senzor cu bobina, insa se poate folosi si cu platina sau cu senzor hall (schema pe site-ul lui niq_ro).

      circuitele astea au fost facute pentru a controla unghiul dwell la masinile ceva mai noi (care nu mai au platina) la care bobinele sunt cu raport mai mare de transformare si inductanta mai mica decat cele de dacie (si nu mai au nevoie de condensator). bune ar fi de cielo, tico (cred ca sunt mai ieftine si se gasesc noi)

Chiar aia cu unghil dwell e treaba care-mi place (sa bage in bobina curent atat cat este necesar si nu mai mult, nu prea mai conteaza distanta la platini ) plus ca tranzistorul final este scos din saturatie chiar inainte de blocare -> comutatie mult mai rapida deoarece nu are asa mare sarcina stocata; la Vitacom in TM am sunat si n-au auzit, prefer varianta speciala pentru HALL si nu BOBINA (difera principiul de corectare DWELL).

Prefer o asa varianta decat una cu acumulare capacitiva (fiindca asa fac si producatorii).

Problema este ca nu merge cu bobina de Dacie (nu poate creste in ea la 3A curentul in 3.5 ms).

Condensatoare au toate (snubber network), daca nu pentru oscilatia bobinei, pentru protectia tranzistorului la efectele inductantei de scapari a primarului bobinei.

Ceva caracteristici ale bobinelor (R L macar) am nevoie ca sa pot simula (nu am actualmente acasa aparatura de masurat bobine, pe langa faptul ca am doar de dacie).

Eu unul devin fan Gotronic. Nova mea a stat nepornita de vineri. Dupa toate gerurile de zilele trecute, asta seara mi-a plecat la a 2-a cheie. Daca insistam putin cred ca o lua de la prima. Combinatia Gotronic + buji Bosch puse acum 3 saptamani pe mine m-a multumit.

Eu am reusit sa-mi fac o aprindere electronica cu descarcare capacitiva, senzor hall si microcontroler pentru gestiunea digitala a avansului in functie de turatie (nu si de sarcina), insa la o motocicleta monocilindrica, in 4 timpi. Senzorul hall este TLE 4905 , costa 30.000 la conexelectronic. Microcontrolerul at90s1200 costa 80.000, de la aceeasi sursa (nu stiu daca mai au pe stoc). Partea de descarcare capacitiva costa cred ca in jur la 150.000, transformatorul si condensatorul principal, precum si tranzistorul de putere costa ceva. Microcontrolerul se programeaza cu un programator simplu, format doar din sarme legate direct la portul paralel (pe soclu, placa, desigur, dar fara circuite suplimentare). Pentru implementarea pe dacie, cea mai mare problema este intr-adevar montarea a doi magneti fix diametral opusi la 180 de grade pe delco. Este suficient un singur senzor Hall. Pentru magneti, am folosit bucatele rupte dintr-un magnet de pozitionare a capului de citire din hard-disk-uri, lipit bine cu poxipol in locul camei. Magnetul asta de neodymium din hard are doua avantaje - e foarte puternic - eu am senzorul pus la 5-6mm de magnet si da camp magnetic paralel - nu apar probleme de histerezis la detectarea de catre senzor. Pentru montarea pe cama de delco de dacie trebuie ceva atentie si lucru profesionist, dar mai ales masurarea ulterioara pe osciloscop (sau citirea esantionata pe port paralel de PC) - a semnalului venit de la senzorul hall, in timp ce delco-ul e invartit cu turatie constanta - trebuie ca semnalele de la senzor sa fie echidistante - asta ar asigura asezarea diametral opusa exacta a magnetilor. In caz de abatere, nu prea se poate corecta nici din software-ul microcontrolerului, trebuie reajustat tot mecanic.

Distributia scanteii se face de catre delco, pe circuitul de inalta tensiune, in rest schema si programul din microcontroler sunt perfect valabile si pentru dacie (desigur, pentru optimizarea aprinderii pe motorul de dacie trebuie sa se umble in soft - softul se compileaza automat cu avrstudio4 - gratuit de la atmel si se descarca in cip cu avrdude - tot gratuit, de pe net).

Atentie - initial si eu am incercat sa fac schema cu acumulare inductiva (mult mai fiabila, sunt mai putine componente decat la descarcarea capacitiva), insa aparea o problema foarte mare - tensiunea de autoinductie generata in primarul bobinei la intreruperea brusca a curentului producea o unda de soc de inalta tensiune care afecta grav microcontrolerul (nu doar se reseta, ci intra in conductie aiurea). Daca incercam sa anulez aceasta tensiune de autoinductie - cu dioda sau condensator pe bobina - pierdeam scanteia din secundar.


Pentru cine vrea sa se apuce de treaba, recomand totusi utilizarea microcontrolerului AtMega8, in loc de at90s1200, deoarece are mod de adresare a constantelor din flash , are memoria eeprom mai mare, deci se poate regla curba de avans in timp real - in mers. De asemenea, are si integrat un convertor analog-digital, necesar pentru a citi un eventual potentiometru de pe clapeta de carburator, pentru a se lua in calcul la calcularea avansului si sarcina motorului (simularea avansului vacuumatic)

Am detaliat "know-how"-ul pentru microcontrolere pe alt site, dau link, nu are sens sa incarc cu copy-paste aici. http://www.rhc.ro/forumrhc2/index.php?act=ST&f=8&t=6626& - al treilea post de sus in jos.

modul_oscilatorr.JPG ( Size: 41.77k ) Number of downloads: 87


 cdi_simson.txt ( 5.63k ) Number of downloads: 38


This post has been edited by moshulik: 26 Jan 2006, 12:25

Atentie - initial si eu am incercat sa fac schema cu acumulare inductiva (mult mai fiabila, sunt mai putine componente decat la descarcarea capacitiva), insa aparea o problema foarte mare - tensiunea de autoinductie generata in primarul bobinei la intreruperea brusca a curentului producea o unda de soc de inalta tensiune care afecta grav microcontrolerul (nu doar se reseta, ci intra in conductie aiurea). Daca incercam sa anulez aceasta tensiune de autoinductie - cu dioda sau condensator pe bobina - pierdeam scanteia din secundar.

Totusi e mai buna varianta cu acumulare inductiva (asa fac producatorii de masini, stiu ei de ce).
De ce ai pus diode sau condensatori pe bobina! (condensator si rezistenta/dioda da; snubber network).
Trebuie izolat microcontrolerul de partea de bobina (optocuplori), separate foarte bine alimentarile si masele, filtrate si stabilizate alimentarile la microcontroler si pusa o protectie la supratensiune (load dump) si la agatare.

Atunci nu se va mai reseta/agata/arde.

Am incercat si eu variantele astea, dar fara rezultat. Mai precis am separat pinul de comanda de la microcontroler catre tranzistor, dand semnal pe baza tranzistorului din alta sursa. Socul tot se propaga, sigur pe alimentare. Singura modalitate prin care am reusit sa separ galvanic cele doua componente - microcontrolerul si circuitul de primar al bobinei a fost sa alimentez microcontrolerul din alta sursa de curent (o baterie de 9Volti) si sa transmita semnalul catre tranzistor prin optocuplor. In felul asta, circuitele partajau doar firul de masa (puteam sa-l separ chiar si pe acesta, dar nu avea sens). Ei bine, in cazul asta, nu mai aparea problema respectiva, dar bateria de 9V nu era o solutie (ma imaginam umbland prin casele oamenilor sa le cer copiilor bateria de la telecomanda de la masinuta de la mos craciun ))) ).
Orice incercare de reducere a undei de soc de autoinductie produsa de primarul bobinei ar fi dus invariabil la scaderea inductiei din secundar si deci a scanteii...
Separarea galvanica a alimentarii ar fi insemnat un convertor DC-DC, 1:1, deci ajungeam tot la acelasi numar de piese si riscurile de fiabilitate asociate descarcarii capacitive. Cred ca descarcarea capacitiva nu se livreaza din fabrica pe masini in primul rand din cauza costurilor de fabricatie si in al doilea rand din cauza fiabilitatii. Pe motociclete de exemplu (chiar si banalul minsk rusesc), se foloseste CDI de mult timp, insa aici se profita de faptul ca tensiunea inalta necesara incarcarii condensatorului se culege direct de pe o bobina din magnetou, nu rezulta dintr-un etaj ridicator de tensiune. In orice caz, pragmatic vorbind, fiabilitatea unui sistem electric/electronic proiectat bine este net superioara fiabilitatii si performantelor unei platini (uzura mecanica la pinten/cama, uzura contacte platinate pe curent continuu - cheia uitata pe pozitia M - asociata cu compresia slaba a motorului, probleme de contact incomplet la turatii mari, din cauza arcului si inertiei mecanice).

Totusi e mai buna varianta cu acumulare inductiva (asa fac producatorii de masini, stiu ei de ce).
[...]

Da, dar folosesc bobine (mai nou) cu distributie statica si de impedanta mica/curent mare pe primar; apoi fisele is "speciale", cu eclatori cu gaz inert, pentru eliminarea scinteilor complementare si "ascutirea" sau "scurtarea" scinteii secundare. Bobinele alea prin constructie ofera tensiune mai mare prin asta compensind si pierderile din acei eclatori.

Ca paranteza, efectul ala de ascutire se poate observa la o bujie care functioneaza mai slab prin scoaterea fisei si mentinerea ei la 2-3-4 mm de capatul bujiei; in anumite cazuri se observa o imbunatatire a functionarii ei (se creaza eclator cu aer). Asta doar ca paranteza, procedeul e periculos pentru bobine uzuale intrucit atunci creste si tensiunea secundara, acest fapt putind duce la strapungeri de izolatie.

A, am inlocuit acel arc de vacuum cu unul de pompa; efectul a fost multumitor, in sensul ca la relanti avansul este cel maxim posibil nemaifiind nevoie de acea marire de avans static pentru cresterea turatiei, ba chiar acea tentativa duce la functionare a motorului mai proasta.
Ramine sa ecranez stroboscopul (cu PIC) si sa fac ceva teste-fara ecranaj eroneaza turatia.

This post has been edited by diaconuliviu: 2 Feb 2006, 10:02

A, am inlocuit acel arc de vacuum cu unul de pompa; efectul a fost multumitor, in sensul ca la relanti avansul este cel maxim posibil nemaifiind nevoie de acea marire de avans static pentru cresterea turatiei, ba chiar acea tentativa duce la functionare a motorului mai proasta.

Ceva efecte asupra cuplului (la sarcina mica)? De fapt asta era idea (cu cuplul).
Dar asupra consumului? Presupunand ca nu ai rereglat ceva la carb.

apoi fisele is "speciale", cu eclatori cu gaz inert, pentru eliminarea scinteilor complementare si "ascutirea" sau "scurtarea" scinteii secundare.

Ca paranteza, efectul ala de ascutire se poate observa la o bujie care functioneaza mai slab prin scoaterea fisei si mentinerea ei la 2-3-4 mm de capatul bujiei; in anumite cazuri se observa o imbunatatire a functionarii ei (se creaza eclator cu aer).

Un eclator exista prin constructie (ghici unde?) la capacul de la delcou intre lulea si capac (e drept ca nu are efect datorita faptului ca fisele au rezistenta mare si inductanta neneglijabila).

Tot aicea o completare renuntati la obiceiul idiot de a mai curata luleaua si capacul delcoului de stratul de oxid! La tensiuna de acolo stratul respectiv de oxid are un efect infinitezimal (produce o cadere de tensiune de cativa volti). Prin "curatare" se contamineaza suprafata materialului izolator cu amprente, pilitura metalica, umezeala etc. fapt ce conduce la strapungere.

NU MAI STERGETI/CURATATI/ATINGETI/SUFLATI SUPRAFATA INTERIOARA A CAPACULUI DE LA DELCOU SI LULEAUA.
LA INSTALAREA LULELEI FOLOSITI O BUCATA DE SERVETEL PENTRU A O STERGE SI INSTALA.
In caz de forta majora se sterge cu BENZINA, dupa disparitia fortei majore se schimba.

This post has been edited by ceacu: 2 Feb 2006, 11:17

@ceacu

Efecte, da, parca se diminueaza acel "da in nas" la turare brusca-spun ca se diminueaza pentru ca se pare ca am eu o problema pe carburator-daca obturez acea duza merge motorul mai linistit, mai subturat si nu mai da in nas la progresiune. Fenomenul nu se corecteaza din surubul de amestec. Efectul arcului se vede cind obturezi furtunul de la capsula vacuumatica, scade turatia; cu el in functiune, pentru ca turatia sa fie cea mai mare, nu mai trebuie "dat avans" din delco. Concluzia: arcul original nu permite atingerea acelui avans de 13 grade prescris (care oricum e limitat la valoarea aia de profilul excentricului+fereastra in care se misca). Nu stiu daca marirea la 20 grade a lui ajuta, pentru ca daca mai rotesc delco in sensul maririi, turatia da sa scada si se bilbiie. Ma rog, e loc de teste.
Deci efectul se vede, in ce-l priveste.
La consum, scuze, ieri am pus delcoul modificat, deci nu pot spune. Miine fac drum de 300 km, o sa vad.

Da, de acel eclator al "lulelei" stiam, dar ala e miiiic, 1 mm.

pai un 2n2222 atacat in baza de semnalul luat de o sonda capacitiva de la fisa bujiei nr 1. tranzistorul are in colector 2 grupuri paralel de cate 3 leduri in serie, legate la plusul bateriei, o rezistenta de 50 ohm.

pe masa de lucru daca ii dau semnal in baza face lumina cat un bec, la masina abia se aprind ledurile, deci clar semnalul e prea mic.

ehh.. calculul de la facut musti e pentru regim static..si cand faci tu contactul ala ai curentul de zice el, undeva la 20mA... in schema originala LED-urile primesc impulsuri de valoare mare dar curentul mediu e undeva la 20-30mA..daca tot vrei sa protejezi LED-urile, pune alea 3 grupe de cate un LED fiecare in serie cu cate o rezistenta de 15-33 ohmi (cumj e in a doua schema prezentata)

PS: daca vrei sa fi sigur ca zic bine, cand testezi pe masina masoara curentul prin LED-uri..o sa fie undeva sub 1mA

PS2: modul asta de comanda in impulsuri scurte si curent mare este folosit in toate telecomenzile.. si eu nu am prea vazut LED ars..eventual tranzistorul de comanda

This post has been edited by niq_ro: 3 Feb 2006, 08:50

ehh.. calculul de la facut musti e pentru regim static..si cand faci tu contactul ala ai curentul de zice el, undeva la 20mA... in schema originala LED-urile primesc impulsuri de valoare mare dar curentul mediu e undeva la 20-30mA..daca tot vrei sa protejezi LED-urile, pune alea 3 grupe de cate un LED fiecare in serie cu cate o rezistenta de 15-33 ohmi (cumj e in a doua schema prezentata)

PS: daca vrei sa fi sigur ca zic bine, cand testezi pe masina masoara curentul prin LED-uri..o sa fie undeva sub 1mA 

PS2: modul asta de comanda in impulsuri scurte si curent mare este folosit in toate telecomenzile.. si eu nu am prea vazut LED ars..eventual tranzistorul de comanda

Scuze ca ma bag, ce e ala curent mediu? Poti sa detaliezi notiunea? Si, in general, cum face LED-ul media? Aritmetic, geometric, pe secunda sau pe an?

P.S.: Cu ce masori curentul mediu? Te referi cumva la media pe care ti-o face inertia mecanica a acului lui MAVO-35 pe scala de curent continuu? Ca oscciloscopul refuza sa-mi faca media. Sau o fi vorba de vreun LED cu filament, care netezeste curentul?

P.S.2 :Ah, mai era ceva! N-am mai vazut de (extrem) de multa vreme o telecomanda la 9V si aia era cu ultrasunete! De atunci n-am mai vazut decat la 6V (mai rar), cele mai noi fiind exclusiv pe 3V. Ducand rationamentul mai departe, se cheama ca exista 2 moduri de a ataca LED-ul tau cu 6-700mA: cu un convertizor (ridicator) de tensiune sau folosind LED-uri cu tensiune de alimentare de ordinul a 0,1V (chiar, ai auzit si de asa ceva?). Si da, ai dreptate, la asa telecomenzi nici eu n-am vazut LED ars. De fapt n-am vazut telecomenzi. Ce sunt alea?


Vorbind serios, analizeaza mai atent ceea ce am scris, glumind, mai sus si, sper, iti vei da seama ca te inseli.

interesante notiuni de electronica la niq_ro. cred ca ar fi fost mai simplu sa zici ca ledurile daca lucreaza in impulsuri, permit si curenti mai mari. am gasit spre exemplu un led in infrarosu, asta pentru alta aplicatie, care la 3V suporta parca 1A. dar era parca la 100 de impulsuri pe secunda valoarea asta colosala.

interesante notiuni de electronica la niq_ro. cred ca ar fi fost mai simplu sa zici ca ledurile daca lucreaza in impulsuri, permit si curenti mai mari. am gasit spre exemplu un led in infrarosu, asta pentru alta aplicatie, care la 3V suporta parca 1A. dar era parca la 100 de impulsuri pe secunda valoarea asta colosala.

...Si cat are curentul mediu?
He, he, he, pune-l la telecomanda si vezi cat te tine bateria! Ah, inca ceva, probabil ca telecomanda asta "bate" pana la TV-ul vecinului de peste drum.

Da, exista LED-uri speciale care "duc" impulsuri mari de curent. Discutia noastra era despre altele.

curentul mediu, pe la 20-30 de metri pe secunda
pai daca sunt impulsuri scurte, ar trebui sa tina ceva si bateria de la telecomanda, probabil nu un an cat tine acum sa zicem, poate pe la o luna... dar eu nu vroiam sa sugerez folosirea la 1A a unui led IR pentru telecomenzi. si totusi ar fi frumos sa te apuci sa stingi televizoarele din blocul de peste drum din pacate ti-ar trebui si un mod de a focaliza emisia de IR.

doar am dat un exemplu concret la ceea ce cred eu ca a vrut sa zica niq_ro. ca un led daca primeste un impuls scurt, poate rezista si la 1 Amper.

scuzati-ma, dar pe topicul asta, despre ce e vorba, despre aprindere electronica tranzistorizata, sau despre aprinderea electronica completa, prin eliminarea platinei, cea pe baza de senzori Hall? si daca-i varianta a 2-a, are cineva o varianta finala si mai poate face si la altii, ca as vrea si eu...

S-au discutat pe-aici zeci de tipuri de aprinderi ...
Pana la urma ce compromis calitate-pret sa fac ? Sincer nu ma astept la cine stie ce schimbare de la aprinderea asta ... sa cumpar una din aia din magazin ( de Tg-mures ? ) sau sa iau de la nea` Ioan ala ? sau de care alta ?

Vreau o recomandare concreta daca se poate.

This post has been edited by LYM: 5 Feb 2006, 15:44

Si eu!

E simplu. Aia de Tg Mures RULEZ. E rosie cu led verde, am si nu exista iarna sa nu porneasca la prima cheie. Baterie buna si nu ai treaba. Isi merita cei 300k cu prisosinta. Bafta!

Ok then.
Din aia sa fie.
Se gaseste prin magazine? Se monteaza usor ? ( pot s-o pun eu ? ) Maine cred ca o sa ma duc sa-mi cumpar una. Daca cineva sta mai aproape de mine ( Bd. Ion Mihalache ) si e binevoitor sa ma ajute sa o montez, dau o bere )

PS: Intre asta de Tg-Mures si aprinderea de la nea` Ioan ( aia mai ieftina, 400k parca era ) care merita mai mult ?

This post has been edited by LYM: 5 Feb 2006, 23:05

Mai oameni, de ce intrebati iar? Aia rosie de TG Mures e doar o mica minciunica, pentru ca nici macar platina nu o protejeaza. Veti da bani degeaba, daca aveti si ghinion de una mai slaba de inger va pica cum mi-a picat mie dupa 2 luni, si atunci sa vedeti ce dati 30 de secunde la cheie ca sa porneasca masina, si nu o sa stiti de unde.

Nu stiu de unde are Electronistu' nick-ul dar mai bine o aprindere facuta decat aia rosie de TG Mures. Eu mi-am facut si am zis ca daca mai are cineva nevoie mai pot face, am de unde sa iau piese, cutie si tot ce mai trebuie sa arate ca una din magazin.

Avand in vedere ca in momentul de fata cea mai accesibila optiune este cea produsa de colegul gotronic, puteti gasi informatii despre ea (descriere, preturi) aici https://www.daciaclub.ro/Aprinderi-electron...ic-t314102.html