Help - Search - Member List - Calendar
Full Version: Berlin, Postdam, Niederfinow si Dresda
DaciaClub - Forum Dacia > Alte discutii > Calatorii si Intalniri
Pages: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
gibonu
Hai noroc la toată lumea.

La Berlin îmi doream să ajung de foarte mult timp, mai precis din anul 1989 când au fost părinții mei acolo (Berlinul de Est) intr-o excursie cu ONT-ul.
De vreo doua ori am fost aproape să ajung, însă de fiecare data a apărut câte ceva și n-am mai ajuns.
Însă, acum lucrurile au mers bine și am reușit într-un final, după foarte mulți ani de așteptare, să ajung la Berlin.

Știam că la Berlin sunt o grămada de lucruri de văzut, motiv pentru care am făcut o selecție (grea, ce-i drept) a ceea ce vreau să văd, în ordinea descrescătoare a atracției pentru obiectivul respectiv.
Motivul principal a fost ca acolo unde reușesc să ajung să pot vizita liniștit și fară grabă, nu pe fugă și doar să “bifez” că am ajuns într-un anumit loc.
Din acest motiv sunt o grămadă de locuri, celebre să le zic, pe care n-am ajus să le văd, însă nu regret alegerea făcută.
Mai ales că acele locuri nu pleacă nicăieri și tot acolo rămân.

Va fi o poveste lungă, cu multe poze, pentru că așa e în Gemania: ai foarte multe lucruri de văzut și pozat.

Date tehnice.
Zbor:
Air Berlin, două persoane și un bagaj la cală (dus-intors) = 292 Euro
Biletele le-am luat la inceputul lui martie pentru jumătate lui mai.

Cazare:
Ibis Budget (fostul Etap) Berlin Ost, camera dublă, 2 persoane, 8 nopti cu mic dejun = 514 Euro.
Țin minte că în martie când am căutat cazare la Berlin, la 500 de Euro pentru 8 nopți pe booking am găsit doar pat în dormitor de 20 de locuri si cu baie pe hol, la vreo două hostel-uri.
În rest, doar niște prețuri care porneau de la 800 de Euro.
Ibis-ul asta se află în estul Berlinului, într-un cartier construit de RGD-iști prin anii ’70, la vreo juma de oră de mers cu S-Bahn-ul din gara centrală.

Așadar.
Sâmbătă 14.05.2016

Din motive de stat la muncă, apoi dus și cazat căteii la veterinar (aveam 4 atunci), facut bagaje și pierdut timpul, am reușit să mă culc la ora 02:00 cu trezire la ora 04:00 pentru că avionul decola la ora 06:30.
Pe scurt, eram cam împușcat.

Zborul a decurs fără probleme, iar la ora (locală) 08:00 eram la o țigară în fața aeroprtului Tegel (aeroportul Berlinului de Vest, despre care voi mai vorbi).
N-am apucat să termin țigara pentru că am înghețat, la propriu, cred ca afară erau vreo 12, maxim 15 grade.
Iar eu, băiat deștept, aveam în valiză inclusiv două perechi de pantaloni scurți.

Deschis valiza, scos aproape toate bulendrele (mai puțin pantalonii scurți) și pus pe mine, după care am plecat spre stația de autobuz.

Cum era de așteptat, frigul si oboseala nu se împacă prea bine, așa că in loc să ne urcăm in autobuzul care mergea la gara centrală ne-am urcat în cel care mergea la gradina zoologică.

Nicio problemă, aveam ocazia să vedem Berlinul la ora 08:00 dimineața la pas, spre Poarta Brandembrug.

A fost nevoie de doar 5 minute de mers pe strada cu valiza (pe roti) după mine că să realizez că Berlinul este un oraș gândit pentru oameni și nu pentru mașini.
Trotuarele erau late, trecerile de la borduri erau egalizate, nicio denivelare în asfalt sau dalele de pavaj.
Traficul auto era aproape zero, însă am crezut că așa este de obicei sâmbăta dimineața.

Revenind la plimbarea matinală cu valiza de 17 kg după mine, de la grădina zoologică la Poarta Brandenburg sunt vreo 4 km.
Se vede mai bine în poza de mai jos.

[attachmentid=1628039570]

În cei 4 km, nici nu am simțit că trag valiza, pentru ca totul mergea lin și nu era nevoie să o ridic de jos.
În București, nici nu vreau să mă gîndesc cum ar fi să merg 4 km cu valiza după mine.

La un moment dat, am avut impresia că am luat-o razna și că văd iepuri prin zona centrală a Berlinului.
De fapt, nu o luasem razna și chiar era un iepure.
Animalu’ era foarte relaxat și obișnuit cu oamenii, pentru că a durat ceva până am scos aparatul foto iar pe iepure nu l-a deranjat prea mult prezența mea la vreo 10 metri de el.

[attachmentid=1628039571] [attachmentid=1628039572]

Văzând acel iepure, am fost foarte plăcut impresionați de câtă verdeața este in Berlin (măcar în anumite zone).
Fără să ne dăm seama am ajus la Tiergarten.
Nemții îi spun parc, însă după minte mea este o pădure, în suprafața este de 210 hectare în mijlocul orașului.
Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Tiergarten_(park)

Așadar, primul exemplu de cât de idioți sunt nemții pentru că păstrează 210 hectare de spațiu verde în mijlocul orașului.
Păi dacă acest parc era în RO, nu “făcea” românii un centru comercial, o parcare betonată, un complex rezidențial ,un mol, niște fast-fuduri.
Ca așa e frumos, mai bine să fie decât să nu se ajugă.

Așa, nemții idioți țin 210 hectare de spațiu verde pentru nisțe ciudați care se plimbă pe jos, pe role sau pe bicicletă, aleargă sau stau pe iarbă să se relaxeleze.

Urmează minunea tehnicii – gara centrală din Berlin.
Vedere a fatadei sudice, cea de pe malul raului Spree.

[attachmentid=1628039573] [attachmentid=1628039574]

Mai de aproape, exterior

[attachmentid=1628039575]

si interior.

[attachmentid=1628039576]

Cupola garii.

[attachmentid=1628039577]

In cazul in care in poza de mai sus nu se observa foarte bine, trenurile [care merg pe directia Est - Vest] trec pe la nivelul superior al garii.
Adica te plimbi prin gara si trece un tren pe deasupra ta. Se vede mai bine in poza de mai jos.

[attachmentid=1628039578]

Doua linii de pe nivelul superior al garii sunt deservite de S-Bahn [sistemul de transport pe cale ferata al Berlinului].

La subsolul garii se afla liniile care merg pe directia Nord - Sud, linii pana la care e ceva de coborat.

[attachmentid=1628039579] [attachmentid=1628039580]

Gara vazuta mai de la distanta si din lateral.

[attachmentid=1628039581]

Pana aici nimic deosebit, doar ca acele corpuri de cladire amplasate deasupra cupolei garii au o poveste interesanta.
Pentru a nu opri prea mult circulatia trenurilor, acele corpuri au fost construite in doua jumatati, pe verticala. Apoi, printr-o soricarie cu scripeti si cricuri, cele doua jumatati au fost rabatate la 90 de grade, in pozitia in care se gasesc azi.

In cazul in care n-am fost prea coerent, se vede mai bine in poza de mai jos ceea ce am vrut sa spun.

[attachmentid=1628039582]
Sursa: https://en.wikipedia...in_Hauptbahnhof

In plus, gara este ca un aeroport, pentru ca aici vin trenuri din toata Europa, cum ar fi trenul Moscova - Minsk - Berlin.

[attachmentid=1628039583]

Căteva vorbe despre dulapurile automate în care se pot lăsa, contra-cost bagajele.
Din motive de securitate, acestea sunt amplasate undeva lânga parcarea gării, adică într-o zonă cu ziduri groase de beton (în caz că vreun baiat vesel vrea să facă vreo glumă explozivă).
În zona acestor dulapuri se intră fără niciun fel de control iar inainte de a ajunge la dulapuri există un automat care schimba bancnote în fise.

Dulapurile sunt de mai multe dimensiuni și prețuri.
A trebuit să îl aleg pe cel mai mare care costă 6 Euro / 24 de ore / o singură deschidere.
Cam asa arata.

[attachmentid=1628039584]

Ușa este deschisă, bagi valiza în dulap, apoi 6 Euro (doar fise) după care închizi ușa cu cheia dulapului.

[attachmentid=1628039585]

Inutil să precizez că până n-ai băgat banii în aparat cheia nu se poate răsuci în broască.

In momentul în care ai răsucit cheia în broască, banii cad în burta aparatului și cheia se poate lua.
Cheia cu nr. dulapului pe ea.

[attachmentid=1628039586]

Apoi, când vrei să pleci, deschizi ușa normal, cheia rămâne blocată în ușa dulapului, iei valiza și asta e.
În cazul în care vrei sa mai lași valiză în dulap, mai bagi 6 Euro în aparat.

Râul Spree care trece prin mijlocul Berlinului.

[attachmentid=1628039587]

Ambasada Elveției, (partea mai veche din stânga) despre care se spune că a fost singura clădire din centrul Berlinului care a scapat neatinsă în primavara lui 1945.

[attachmentid=1628039588]
mihailogan
Salut, asteptam si continuarea....banuiesc ca mai sunt multe de povestit din cele 8 zile. smile.gif
IRONICK
QUOTE(gibonu @ 5 Aug 2016, 18:18)
La un moment dat, am avut impresia că am luat-o razna și că văd iepuri prin zona centrală a Berlinului.
*

Nu este singurul oras din Germania plin de iepuri. biggrin.gif
gibonu
@mihailogan
Vine si continuarea, insa cum spuneam la inceput, va fi o poveste lunga.

@IRONICK
Asa o fi.
Insa, cel putin in cazul meu, cand sosesti din Bucuresti si vezi iepuri prin oras, primul gand este ca ai luat-o razna.
Ca exercitiu de imaginatie: cam cat ar rezista niste iepuri prin parcurile din Bucuresti?



Sâmbătă 14.05.2016 - Partea a II-a

Cateva vorbe despre sistemul de transport public din Berlin.

Deoarece am stat in periferia estica a Belinului, cel mai utilizat mijloc de transport public a fost S-Bahn-ul.
Daca am inteles bine, S-Bahn = Stadt [oras] Bahn [cale ferata].
Pe scurt sunt niste mini-trenuri care fac legatura intre suburbii si centrul orasului.
Mai multe detalii:
https://www.berlin.de/en/public-transportat...0-sbahn.en.html

Trenul.

[attachmentid=1628039701]

Una dintre statii.

[attachmentid=1628039702] [attachmentid=1628039703]

Berlinul este imparit in 3 zone de transport public, respectiv A, B si C.
A-ul este zona centrala, B-ul zona mai putin centrala, iar zona C cred ca din punct de vedere turistic se gasesc doar aeroportul Schonefeld si orasul [satelit al Berlinului] Postdam.

Tarifele sunt diferentiate in functie de zone, de la bilet simplu valabil 2 ore pana la abonament valabil 7 zile.
Mai multe detalii:
http://www.s-bahn-berlin.de/en/tickets-fares/tickets

Mai exista si posibilitatea achizitionarii unui card turisitc numit Berlin Welcome Card.
De fapt arata la fel ca un bilet de S-Bahn, doar cu alte informatii tiparite pe el. In plus, acest card ofera reduceri de pana la 25% din tariful de la muzee, carciumi, tururi turistice, etc.
Mai multe detalii:
https://www.berlin-welcomecard.de/en/conten...versions-prices

Noi l-am luat pe cel valabil 4 zile in zonele AB, pret 31,50 Euro pentru ca asta mi s-a parut cea mai eficenta varianta [inclusiv cu reducerile acordate la muzee].

Biletele de la o zi in sus sunt valabile din momentul validarii pana la ora 03:00 a zilei urmatoare iar validarea este obligatorie la prima urcare.
Concret, se introduce biletul intr-o masinarie existenta pe peron sau in mijlocul de trasnport care tipareste pe bilet data si ora de la care incepe valabilitatea acestuia.

Controalele mi s-au parut rare.
Atunci cand controlorii sunt nemti totul este OK, atunci cand sunt turci [germanizati] incepe un fel de tocmeala ca in bazar la Istanbul [detalii mai tarziu pe parcursul povestii].

Biletele se pot cumpara de la ghiseu sau de la aparatul automat existe pe orice peron de S-Bahn, in statiile de tramvai si in tramvai [in S-Bahn n-am vazut sa existe automat pentru bilete].
Aparatul care vinde bilete.

[attachmentid=1628039704] [attachmentid=1628039705]

Apartul functioneaza in 6 limbi, inclusiv limba turca.

[attachmentid=1628039706]

Pentru plata se pot folosi fise, bancnote [5, 10 sau 20 Euro] sau carduri.

[attachmentid=1628039707]

Am inteles ca se pot folosi si banconotele mai mari de 20 de Euro, insa in cazul asta aparatul elibereaza un fel de bon care se poate deconta doar la ghiseele din garile Berlinului [sau cel putin asa mi-a spus o gagica vanzatoare la un chiosc de pe peron cand am intrebat-o daca aparatul imi da rest la o banconta de 50 de Euro].

Referitor la carduri, din cele cunoscute de mine accepta doar Maestro [initial nu intelegeam de ce nu pot plati cu cardul Visa].

[attachmentid=1628039708]

Statiile de metrou mult mai mici si mult mai dese fata de cele din Bucuresti.

[attachmentid=1628039709] [attachmentid=1628039710]

Interiorul unui metrou.

[attachmentid=1628039711]

Cu tramvaiul am mers foarte putin iar cu autobuzul doar de la si spre aeroport la venire / plecare.

Cel mai tare mi s-a parut faptul ca biletul, indiferent de perioada de valabilitate a acestuia se poate folosi la toate mijloacele de transport public: S-Bahn, metrou, autobuz sau tramvai.
Troleibuze n-am vazut in Berlin [asta nu inseamna ca n-ar exista].

Ca si in alte orase din RO [nu este cazul la Bucuresti] in fiecare statie, indiferent de mijlocul de transport exista un afisaj care indica ora de sosire a urmatoarelor 2-3 vehicule.

Inutil sa mentionez ca acel orar se respecta la nivel de minut.
La fel, nu mai mentionez faptul ca intreg sistemul de transport este foarte bine gandit, cu foarte multe statii de legatura intre S-Bahn si metrou.

Sunt peste tot indicatoare si harti ale sistemului de transport, practic este imposibil sa nu te descurci.

In final, ca exempul de eficienta: exista doua linii paralele de S-Bahn in jurul zonei centrale a Berlinului. Una merge in sensul acelor de ceas cealalta in sens invers.
Sudsemnatu
La Londra e plin de sobolani si vulpi. Sunt atat de mari sobolanii ca ai impresia ca sunt iepuri.
Si la Gara de Nord gasesti dulapuri unde poti lasa bagajele sub cheie, contra unei sume de bani.

abia astept urmatorul post, mai ales Postdam
b76bgaarh
eu am iepuri de camp, fazani, se pune?
gibonu
@Sudsemnatu
N-am mai fost la Londra din 2008.
Initial s-a pus problema sa mergem la Londra, insa pana la urma Berlinul a castigat.

Referitor la dulapurile pentru bagaje, recunosc ca habar nu aveam ca exista si in Gara de Nord.
E drept ca pana acum n-am avut nimic de lasat in gara.

Mai dureaza ceva pana ajungem la Postdam. Sunt si de acolo multe de povestit.


@b76bgaarh
Se pune, cu conditia sa le dai drumul pe strada si sa ii mai si gasesti a doua zi.



Sâmbătă 14.05.2016 - Partea a II-a

Ansamblul monumental sovietic din parcul Treptow.

Stația de S-Bahn Treptower Park.

[attachmentid=1628039938]

Spre parcul Treptow și aleea Pușkin.

[attachmentid=1628039939]

La ieșirea din stația de S-Bahn am aflat că mai sunt 850 de metri până la ansamblul monumental sovietic.

[attachmentid=1628039940]

In traducere (Google Translate) pe indicator scrie “cenotaful sovietic din …”.
Recunsosc cinstit că până acum nu am auzit cuvântul “cenotaf” așa că a trebuit să mă uit în Dex, de unde am aflat că cenotaf = “monument funerar ridicat în amintirea unei persoane decedate ale cărei oseminte se găsesc în alt loc sau au dispărut.”
Așadar, noroc cu ostașul sovietic că am mai învățat un cuvânt nou.

9 Mai abia trecuse, așa că afișele cu evenimentele comemorative încă erau pe garduri.
Titlul principal al afișului: “9 Mai, ziua Victoriei” (încă mai țin minte câteva cuvinte rusești).

[attachmentid=1628039941]

Fotografia originala este asta:

[attachmentid=1628039942]

Fotografie de propaganda, in care apar [de la stanga la dreapra] sublocotenentul american William Robertson si locotenentul sovietic Alexander Silvashko.
Fotografia a fost facuta la 26.04.1945 si comemoreaza momentul in care la 25.04.1945, pentru prima data pe teritoriul german, trupele sovietice si cele americane s-au intalnit.
Locul intalnirii a fost pe malul Elbei, langa Torgau.
Sursa fotografiei si a informatiile de mai sus:
https://en.wikipedia.org/wiki/Elbe_Day

Un fel de mini arc de triumf marcheaza intrarea in ansamblul monumental.

[attachmentid=1628039943]

Cam asa se vede de sus.

[attachmentid=1628039944]

Cateva explicatii

[attachmentid=1628039945]

din care am aflat ca ceea ce se afla azi in parcul Treptow este cel mai mare ansamblul monumental sovietic situat in afara fostei Uniuni Sovietice.

[attachmentid=1628039946]

Chiar se spune ca pana la inaugurarea, in 1967, a ansamblului monumental de la Stalingrad [azi Volgograd, Federatia Rusa] ansamblul din parcul Treptow era cel mai mare loc de comemorare sovietic.

Steagul sovietic arborat pe clardirea Reichstag-ului pleaca spre "buna pastrare" la Moscova, la 20.05.1945.

[attachmentid=1628039947] [attachmentid=1628039948]

N-am inteles daca este vorba despre steagul sovietic arborat in seara zile de 30.04.1945 sau de cel din celebra fotografie facuta pe 02.05.1945.
Voi reveni pe parcursul povestii asupra acestui subiect.

<span class='edit'>10 Aug 2016, 18:32:</span>
Sâmbătă, 14.05.2016 – Partea a III-a

Statuia doamnei care plânge.

[attachmentid=1628039989]

Am înțeles că acestă doamnă reprezintă Uniunea Sovietică care își plânge fii căzuți în lupta cu nazismul (și capitalismul).
Tot legat de subiect, urmeaza o bucată cu sălcii plângătoare (probabil și copacii îl plâng pe ostașul sovietic).

[attachmentid=1628039990]

Două blocuri placate cu granit roșu fac trimitere la steagul soviectic.

[attachmentid=1628039991]

Unul dintre blocuri văzut mai de aproape.

[attachmentid=1628039992]

Pentru vorbitorii de limba rusă.

[attachmentid=1628039993]

Soldatul sovietic de la baza fiecărui bloc.

[attachmentid=1628039994] [attachmentid=1628039995]

Dacă nu mă înșel, arma este un PPSh 41.

[attachmentid=1628039996]

Decorațiile n-am reușit să le identific.

[attachmentid=1628039997] [attachmentid=1628039998]

<span class='edit'>11 Aug 2016, 01:51:</span>
Sambata, 14.05.2016 - Partea a IV-a

Inscriptie bilingva, in rusa si germana.

[attachmentid=1628040025]

Conform Google Translate [din germana] pe placa scrie "Patria mama nu isi va uita eroii".

Urmeaza aleea principala flancata cu 16 sarcofage, cate 8 pe fiecare parte.

[attachmentid=1628040026]

Despre aceste sarcofage.

[attachmentid=1628040027]

Referitor la cele 16 republici unionale mentionate in poza de mai sus, in perioada 1940 - 1956 a exista Republica Sovietica Socialista Karelo-Finlandeza sau pe scurt Karelia Sovietica.
Este vorba despre [aproximativ] jumatatea estica a Kareliei finlandeze, anexata, cu mare greutate de catre Uniunea Sovietica in martie 1940, dupa Razboiul de Iarna [noiembrie 1939-martie 1940] impotriva Finlandei.
Intreaga populatie finlandeza a regiunii, vreo 422.000 de oameni, nu a avut ocazia sa se intalnesca cu Armata Rosie si eventual sa primeasca o excursie gratuita in Siberia pentru ca a fost in totalitate evacuata in Finlanda.
In anul 1956 Karelia Sovietica a fost incorporata in cadrul RSS Ruse sub denumirea de RSS Autonoma Kareliana iar azi este Republica Karelia in cadrul Federatiei Ruse.
A fost singurul caz din istoria Uniunii Sovietice cand o republica unionala a fost desfiinatata.
Azi este Republica Karelia din cadrul Federatie Ruse.

Sursa informatiilor de mai sus:
https://en.wikipedia.org/wiki/Karelo-Finnis...ialist_Republic

Revenind la cele 16 sarcofage, aceste prezinta, sub forma de bazorelief, diverse scene din Marele Razboi de Aparare a Patriei.
Cateva dintre ele.

Uniunea Sovietica este atacata de Germania,

[attachmentid=1628040028]

ocazie cu care un cetatean sovietic ridica pumnul cu manie proletara.

[attachmentid=1628040029]

Partizanii sovietici isi incep activitatea in padurile din Ucraina si Bielorusia.

[attachmentid=1628040030]

Imi pare ca tovarasa partizan lupta fara sutien.

[attachmentid=1628040031]

Ofensiva germana continua.

[attachmentid=1628040032]

Fratia dintre muncitori si soldatul rosu.

[attachmentid=1628040033]

Armata Rosie incepe ofensiva

[attachmentid=1628040034]

si devine "Armata Rosie Eliberatoare".

[attachmentid=1628040035] [attachmentid=1628040036]

Fiecare sarcofag are pe lateralul dinspre aleea centrala cate un citat din Stalin [mare ganditor, criminal si nu in ultimul rand, betiv].
Pe o parte sunt scrise in rusa

[attachmentid=1628040037] [attachmentid=1628040038]

iar pe cealalta parte sunt scrise in germana.

[attachmentid=1628040039]
dan22y
Frumoasa povestire up.gif

QUOTE(IRONICK @ 8 Aug 2016, 00:36)
Nu este singurul oras din Germania plin de iepuri.  biggrin.gif
*


In '91 in Mannheim, aceeasi mirare biggrin.gif
gibonu
@dan22y
Multumesc.


Sambata, 14.05.2016 - Partea a V-a

Statuia ostasului sovietic, vazuta mai de la distanta.

[attachmentid=1628040081]

Si mai de aproape.

[attachmentid=1628040082]

Prim plan.

[attachmentid=1628040083]

Una dintre decoratiile de pe pieptul ostasului sovietic este Ordinul Razboiului Patriotic - clasa I-a.

[attachmentid=1628040084]

Svastica zdrobita cu sabia, la picioarele ostasului.

[attachmentid=1628040085]

Despre simbolistica statuii si misiunea "eliberatoare" a Armatei Rosii.

[attachmentid=1628040086]

Detalii referitore la dimeniuni, constructia de la la Leningrad [azi Sankt Petersburg] si expedierea acesteia pe bucati la Berlin.

[attachmentid=1628040087] [attachmentid=1628040088]

Revenind la statuie, la baza acesteia exista un bazorelief circular pe care se repeta de mai multe ori succesiunea de cuvinte Ruhm [germana] si Slava [rusa] care ambele inseamna glorie.

[attachmentid=1628040089]

Sub statuie se afla [daca am inteles bine] o piatra funerara.

[attachmentid=1628040090]

Mozaicul din spate infatiseaza mai multe categorii de cetateni sovietici care probabil participa la niste funeralii.

[attachmentid=1628040091]

In extremitatea stanga a mozaicului se observa un cetatean sovietic din republicile din Asia Centrala [stan-uri, cum li se spune azi].

[attachmentid=1628040092]

Mi s-a parut interesanta prezenta acestuia in mozaic, avand in vedere ca republicile din Asia Centrala au fost "elibertate" de Armata Rosie cu vreo 20 de ani inaintea Europei de Est.

Cu ocazia vizitei in parcul Treptow am aflat ca, incepand cu anul 1992, de ingrijirea monumentelor sovietice se ocupa Germania.

[attachmentid=1628040093]

Si un exemplu despre cum se ocupa Germania de monumentele sovietice.

[attachmentid=1628040094] [attachmentid=1628040095]

Si pentru final, probabil motivul pentru care Germania se ocupa in continuarea de monumentele sovietice.

[attachmentid=1628040096]

In caz ca nu se intelege prea bine din poza de mai sus "Mourning the dead and remembering the breakdown of civilization under the National Socialist regime are vital to Germany's understanding of its own history."

Dupa mintea mea, cam asta inseamna civilizatie, cand iti asumi trecutul si apoi mergi inainte.
Bwwlan
Foarte frumoasa relatarea, bravo pentru detalii si mai ales, stilul ingrijit de exprimare.
Mai rar. Chapeau smile.gif

Cu unele chestii am zilnic de a face (S-Bahnul, de pilda) si pentru cineva "proaspat" sosit acum 4 ani in Germania, nu intelegeam de ce zic astia ca trenurile intarzie. Mi se parea aproape un sacrilegiu sa afirmi asa ceva. Apoi, dupa ce am inceput sa le folosesc cu regularitate zilnica, am observat ca mai intarzie 1-2-5 minute, uneori sunt anulate complet fara explicatie si e greu sa ajungi la lucru daca te bazezi exclusiv pe tren. Dar nu vreau sa abat atentia de la povestea ta, e frumoasa Germania vazuta prin ochii turistului smile.gif

As fi vrut sa citesc niste detalii despre Dresda, ne-am planuit sa facem o excursie de doua zile, de sambata dimineata pana duminica seara si eram curios ce e de vazut. Cred ca nu-mi ramane decat varianta www pentru info.
Scuze de intrerupere.
ursul_bipolar
Am stat o saptamana in Dresda acum vreo 3 ani.

Foarte frumos orasul. Iti recomand centrul lui unde poti gasi catedrala Frauenkirche si plimbarea cu vaporasul pe raul Elba. Au un cappuccino foarte bun pe vaporas biggrin.gif
Au cateva muzee bune printre care si Deutsches Hygiene-Museum pe care ti-l recomand.

De asemenea orasul este impartiti in doua, noul oras si vechiul oras. Cele doua sunt despartite de niste poduri peste Elba foarte interesante.

M-a batut mult gandul sa ma mut in Dresda, pentru curatenia si linistea lui, un oras de exceptie.
gibonu
@Bwwlan
Multumesc pentru aprecieri.

N-am sesizat sa intarzie S-Bahn-ul, insa e drept ca am stat doar o satpamana la Berlin.
In plus, nici nu ne grabeam undeva, doar cand am luat trenul spre Dresda trebuia sa ajungem la o ora fixa in gara centrala din Berlin (atunci ne-am dus mai putin mai devreme la gara se S-Bahn).

Referitor la Dresda, dupa cum bine ai banuit, mai dureaza ceva pana ajungem si acolo.

Cumva stai in Berlin?



Dumincă, 15.05.2016

Piața de vechituri (flee market, in engleză și flohmarkt în germană) Arkonaplatz.
Piața este destul de mică, amenajată într-un parc de cartier.
Despre piața asta se spune că aici ar predomina obiectele din fosta RDG, iar cu ocazia vizitei în piață am aflat că există cuvântul “Ostalgic” care desemează pe cineva nostalgic după marfa care se producea în RDG.

Prin piață.

[attachmentid=1628040135] [attachmentid=1628040136]

Căteva obiecte care mi-au atras atenția.
Fabricat în Germania de Vest.

[attachmentid=1628040137]

O cheie cam mare, care nu știu la ce folosea.

[attachmentid=1628040138]

Au existat vremuri când mobila se făcea din lemn și nu din pal.

[attachmentid=1628040139] [attachmentid=1628040140]

Îmbinare între vechi și nou față în față.

[attachmentid=1628040141]

Relativ aproape de Arkonaplatz se află piața din Mauerpark.
Aici totul este trasformat în industrie, marfa se aduce cu duba și se depozitează în containere, iar mai mult de jumătate din cei care vând sunt turci.
Nu mi-a atras nimic atenția cât să merite o poză.

Cel mai tare lucru din piața mi s-a părut mâncarea venezueleană făcută într-o rulotă special amenajată.
Am luat un fel de sandwich cu diverse prin el, printre care și fasole la ceaun.
Fasolea a fost de vis, chiar mi-a părut rău că n-am vorbit cu venezuelenii să îmi mai dea încă o porție, doar fasole.
b76bgaarh
portelan Kahla, rdgist, oau.
gibonu
@b76bgaarh
Cum spui tu, ca la portelan nu ma pricep.



Duminica, 14.05.2016 - Partea a II-a


Una dintre multele zone de pe traseul Zidului Berlinului care azi sunt obiective turisitice.
Un stalp

[attachmentid=1628040149]

pe care este amplasat un ecran

[attachmentid=1628040150]

iar de sub ecran se selecteaza unul dintre cele 4 filme disponibile.

[attachmentid=1628040151]

Filmele, majoritatea in germana sunt subtitrate in engleza.
Despre prima victima a zidului.

[attachmentid=1628040152]

Berliner Mauer = Zidul Berlinului [ridicat in 1961 si demolat in 1989].

[attachmentid=1628040153]

Partea estica a zidului in anul 1982.

[attachmentid=1628040154]

11.11.1989, ziua cand zidul Berlinului a incetat sa mai existe.

[attachmentid=1628040155]

Mai interesant mi s-a parut faptul ca in ziua caderii zidului RDG-istii turnau asflat [sau smoala].

[attachmentid=1628040156]

"Studioul de la sarma ghimpata" semn ca la propaganda se pricepeau foarte bine si RFG-istii.

[attachmentid=1628040157] [attachmentid=1628040158]

Ca in orice oras care se respecta si in Berlin exista biciclete care se pot inchiria automat [este necesar un abonament si un card cu bani pe el] si care se pot lasa la orice statie de biciclete din oras.

[attachmentid=1628040159]

Unele [ nu toate] au schimbatorul de viteze in butuc.

[attachmentid=1628040160]

Portbagaj spate foarte solid, probabil pentru transportul copiilor.

[attachmentid=1628040161]

Gagica din poza nu cred ca o primesti odata cu bicicleta.

[attachmentid=1628040162]

O cismea la scara mai mare.

[attachmentid=1628040163]

Cismeau este amplasata in parcul unde dimineata era piata de vechituri Arkonaplatz.

Pentru pasarele.

[attachmentid=1628040164]
gibonu
Luni, 16.05.2016

Nimic nu era deschis iar pe strada traficul auto era aproape inexistent.
Deja ma intrebam daca in Germania munceste cineva, insa ulterior am aflat ca ziua respectiva erau libera, fiind a doua zi dupa Rusaliile catolice si protestante.

In mai multe gari am vazut ca exista o diorama

[attachmentid=1628040197] [attachmentid=1628040198]

in care bagi o fisa si te joci cu trenul [n-am incercat].

[attachmentid=1628040199]

Pozele de mai sus sunt din gara Berlin Lichtenberg.
Garaj pentru biciclete [sper ca am inteles bine].

[attachmentid=1628040200]

Fiind luni si zi de sarbatoare nelucratoare mai toate muzeele erau inchise, mai putin muzeul STASI.
STASI = Securitatea Est Germana.

Intrarea in muzeu.

[attachmentid=1628040201]

Despre partidul comunist est german si sistemul de securitate al acestuia. Nimic nou, cel putin fata de ceea ce a fost in RO.

[attachmentid=1628040202]

La loc de cinste statuia lui Felix Edmundovici Drejinski, primul director al CEKA [serviciul de securitate al partidului bolsevic], oarecum predecesoarea KGB-ului si a actualului FSB [Serviciul Federal de Securitata din Federatia Rusa].

[attachmentid=1628040203]

Un amanunt interesant: poate cei mai batrani isi amintesc de aparatele foto FED [am avut acum mult ani model 5C].
Numele fabricii de aparate foto FED [din Harkov, Ucraina] vine de la Felix Edmundovici Drejinski.

Despre un "sifonar".

[attachmentid=1628040204] [attachmentid=1628040205]

Si despre performantele la care a ajuns STASI.

[attachmentid=1628040206] [attachmentid=1628040207]

Willy Brandt a fost unul dintre cei mai eficienti politicieni vest-germani, insa de STASI nu a scapat.

Arborarea stegului sovietc pe cladirea Reichstag-ului.

[attachmentid=1628040208] [attachmentid=1628040210]

Primul steag sovietic a fost arborat pe cladirea Reichstag-ului in seara zilei de 30.04.1945, insa din cauza intunericului nu s-au putu face poze, iar a doua zi steagul a fost dat jos de catre germani.

Mai interesant este faptul ca sovieticii considerau cladirea Reichstag-ului ca fiind centrul puterii naziste, insa pentru nazisti acesta cladire reprezenta chiar opusul ideologiei lor, fiind un simbol al unei Germanii democratice, cu mai multe partide politice.
In plus de la incendiul controversat din 1933 si pana la cucerirea lui de catre Armata Rosie, Reichstag-ului a fost inchis iar sedintele partidului nazist s-au desfasurat la Opera Kroll.

Revenind la fotografie, la o privire mai atenta se observa cele doua ceasuri ale "bravului ostas sovietic eliberator".

[attachmentid=1628040211]

Fratia intre muncitorul est-german si cel sovietic.

[attachmentid=1628040212] [attachmentid=1628040213]

Pare ca est-germanul cu sublerul in buzunar este oarecum superior sovieticului cu doar doua chei in buzunar.
Chiar si stema RDG-ul, in locul secerei, alaturi de ciocan era un compas.
gibonu
Luni, 16.05.2016 - Partea a II-a

"Scutul si sabia Revolutiei" in varianta sovietica.

[attachmentid=1628040484] [attachmentid=1628040485]

"Scutul si sabia Partidului" in varianta est-germana.

[attachmentid=1628040486] [attachmentid=1628040487]

La unii a fost un cizmar, la altii a fost un montator de acoperisuri.

[attachmentid=1628040488] [attachmentid=1628040489]

Erich Honecker a fost omolgul est-german al lui Ceausescu, in perioada 1971 - 1989.

Din nou despre Felix Edmundovici Drezinski si notiunea de "cekist".

[attachmentid=1628040490] [attachmentid=1628040491] [attachmentid=1628040492]

Discutii intre RDG si RFG. Nu m-ar mira ca organizatorii sa fi asezat deliberat una langa alta cele doua delegatii germane.

[attachmentid=1628040493] [attachmentid=1628040494]

Schema de crestere a numarului de angajati a ministerului de interne est-german, de la sub 3.000 in 1950 la peste 90.000 in 1989.

[attachmentid=1628040495]

Nimic nou pentru unul care vine din RO.

[attachmentid=1628040496]

Erich Mielke, seful STASI in perioada 1957 - 1989 dadea "indicatii pretioase" inclusiv cu privirea la aranjarea mesei pentru micul dejun.

[attachmentid=1628040497] [attachmentid=1628040498]

La fel, nimic nou despre pionierii est-germani. Doar ca in RO deveneai pionier din clasa a II-a.

[attachmentid=1628040499] [attachmentid=1628040500]

Despre UTC-istii est-germani. La UTC n-am mai apucat sa ajung pentru ca in 1989 aveam doar 12 ani.
Pentru cei mai tineri, UTC = Uniunea Tineretului Comunist.

[attachmentid=1628040501] [attachmentid=1628040502]
tatabobu
QUOTE(gibonu @ 16 Aug 2016, 22:30)

La unii a fost un cizmar, la altii a fost un montator de acoperisuri.

*



Si la britishi, da' doar cu numele.
gibonu
Luni, 16.05.2016 – Partea a III-a

Aparatură din dotarea STASI.

Portofel cu cameră foto.

[attachmentid=1628040554] [attachmentid=1628040555]

Haină cu cameră foto si pompă de aer.

[attachmentid=1628040556] [attachmentid=1628040557]

Haina era fabricată la Smederevo, pe atunic in Iugoslavia (azi în Serbia).

[attachmentid=1628040558]

Echipamentul de înregistrare al STASI, pe vremea respectivă cu caseste audio și benzi de magnetofon.

[attachmentid=1628040559] [attachmentid=1628040560]

Un fel de strămoș al copiatorului.

[attachmentid=1628040561] [attachmentid=1628040562]

Set de șperacluri.

[attachmentid=1628040563] [attachmentid=1628040564]

Cam asta a fost, pe scurt, muzeul STASI.
După vizită mă întrebam ca prostu’ când vom avea un muzeu similar în România. Probabil niciodată.

Suport de biciclete pe un autocar aparținând FlexiBus.

[attachmentid=1628040565]

Am înțeles că FlexiBus este o rețea foarte avantajoasă de autobuze în Germania și alte țari.
Văd ca au si site în română: https://www.flixbus.ro/
gibonu
Luni, 16.05.2016 – Partea a IV-a.

Cateva vorbe despre Blocada Berlinului și podul aerian.

Dupa finalul Celui de-al Doilea Război Mondial, Berlinul (ca și toată Germania), a fost împărțit în zone de ocupație de către Aliații invingători.
Partea estică a rămas în zona soviectică, iar partea vestica a fost împărțită între Statele Unite, Marea Britanie și Franța.
Cam așa arătau zonele de ocupație din Berlin.

[attachmentid=1628040655]

Partea vestica este cunoscută sub numele de Berlinul de Vest, care era practic e enclavă RFG-istă în raiul comunist est-german.

Se pare că Stalin a insistat foarte mult ca Franța, care nu a avut vreo mare contribuție la înfrângerea Germaniei naziste, să primească o zonă din Berlin.
Motivul: să creeze, prin prezența Franței, o oarecare stare de animozitate între aliații occidentali, având în vedere în principal rivalitatea istorică dintre Franța și Marea Britanie.

Ulterior, Stalin s-a gândit că ar fi bine să ii forțeze pe aliații occidentali se se retragă din Berlin, așa că în anul 1948 Armata Roșie a sigilat Berlinul de Vest.
Concret, toate legăturile rutiere, feroviare și navale (fluvial) ale Berlinului de Vest au fost blocate, astfel încât nimic nu mai putea intra pe cale terestră sau navală în oraș.

Americanii s-au speriat rău pentru că în niciun caz nu doreau un război cu Uniunea Sovietică și aproape se pregăteau să evacuze Berlinul de Vest.
Singurul care nu s-a speriat a fost președintele Harry Truman, care printr-o propoziție acum celebră a decis “We stay in Berlin. Period”.

Astfel, singura cale de aprovizioanare a Berlinului de Vest a rămas pe cale aerului.
Greul l-au dus americanii, urmați de britanici ajutați de canadieni, australieni, neo-zeelandezi, sud-africani și cam atât.
Franța, cea dorită de Stalin în Berlin, nu prea s-a băgat să dea o mână de ajutor, partial pentru că nici nu prea avea cu ce (avioane sau piloți).

Uniunea Sovietică a fost de acord ca aliații occidentali să folosească două coridoare aeriene spre Berlinul de Vest și un singur coridor aerian spre teritoriul RFG-ului.
Coridoarele se văd mai bine în poza de mai jos (inclusiv zonele de ocupație ale RFG-ului).

[attachmentid=1628040656]
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Berlin_Blockade

Revenind în Berlinul de azi, un loc pe care doream neapărat să îl văd.

[attachmentid=1628040657]

Platz der Luftbrucke = Piața Podului Aerian, pod aerian care a ținut în viață Berlinul de Vest în perioada 1948 – 1949.
Monumentul din piață, care face trimitere la coridoarele aeriene menționate mai sus.

[attachmentid=1628040658] [attachmentid=1628040659]

La baza munumentului sunt menționate numele aviatorilor (39 de britanici și 31 de americani) care au murit în timpul aprovizionării Berlinului.

[attachmentid=1628040660] [attachmentid=1628040661]

Plus inscripția de la bază (desupra listei cu numele celor decedați).

[attachmentid=1628040662]

Traducerea (luată de pe Wikipedia): “Si-au dat viața pentru libertatea Berlinului (de Vest) în timpul podului aerian 1948/49
gibonu
Luni, 16.05.2016 - Partea a V-a

Langa "Piata Podului Aerian" se afla aeroportul Tempelhof.
A fost construit de catre nazisti in anii '30 insa niciodata finalizat conform planurilor initiale.
De exemplu, acoperisul aeroportului era gandit ca un fel de stadion de pe care spectatorii sa admire spectacolele aeriene, insa razboiul a oprit aceste planuri.

Cateva vorbe despre arhitectura aeroportului

[attachmentid=1628040977]

si despre constructia acestuia.

[attachmentid=1628040978]

Referitor la acest aeroport, Sir Norman Foster, considerat unul dintre cei mai renumiti arhitecti contemporani a spus ca este "the mother of all airports".

Aeroportul a fost inchis in anul 2008 si de atunci zona pistelor de aterizare a fost transormata in parc, unde, la fel ca si in Tiergarten, oamenii vin sa se relaxeze.
Un fel de harta a parcului.

[attachmentid=1628040979]

Cladirile aeroportului azi sunt inchise si, din cate am reusit sa inteleg azi sunt un fel de centru pentru refugiati.
Daca nu ma insel, intrare principala a aeroportului.

[attachmentid=1628040980] [attachmentid=1628040981]

La Bucuresti liliacul trecuse demult, la Berlin abia inflorea.

[attachmentid=1628040982]

Au si nemtii cocalarii lor.

[attachmentid=1628040983]

Moment in care crestea pipota-n mine de mandrie patriotica.

[attachmentid=1628040984]

Calea ferata care deservea aeroportul.

[attachmentid=1628040985]

Parte din cladirea aeroportului.

[attachmentid=1628040986]

Aeroportul Tempelhof a reprezentat si o cale spre libertate a celor din Europa de Est, inclusiv din Romania.

[attachmentid=1628040987] [attachmentid=1628040988] [attachmentid=1628040989]

23 Aug 2016, 18:48:
Luni, 16.05.2016, Partea a VI-a

Intrarea și regulile de vizitare ale parcului (fosta pistă) a aeroportului.

[attachmentid=1628041017]

Orarul de vizitare, în funcție de luna din an.

[attachmentid=1628041018]

Despre cum unii știu să păsteze istoria locului respectiv.

[attachmentid=1628041019] [attachmentid=1628041020]

Apa din bazin era suficient de curată pentru a fi folosită de rate.

[attachmentid=1628041021]

O rampă de încărcare.

[attachmentid=1628041022] [attachmentid=1628041023]

Parcul propriu-zis.

[attachmentid=1628041024] [attachmentid=1628041025]

Un aeroport divizat intr-un Berlin divizat.

[attachmentid=1628041026]

Cum se ateriza pe Tempelhof in anul 1694.

[attachmentid=1628041027] [attachmentid=1628041028]

24 Aug 2016, 01:35:
Luni, 16.05.2016 - Partea a VII-a

Indicatoarele specifice unui aeroport au ramas.

[attachmentid=1628041066] [attachmentid=1628041067] [attachmentid=1628041068]

"Firma" originala.

[attachmentid=1628041069]

Daca nu ma insel, avionul care se vede in poza de mai sus este un Douglas C-54 Skymaster.
Vazut mai de aproape.

[attachmentid=1628041070]

Ce-a mai ramas din baza aeriana americana.

[attachmentid=1628041071]

Americanii au stat aici din 1945 pana in 1994, cand in cadrul unei ceremonii solemene, Bill Clinton a pus lacatul pe usa.

[attachmentid=1628041072] [attachmentid=1628041073]

Cea mai ramas din poligonul de tir al americanilor.

[attachmentid=1628041074] [attachmentid=1628041075]

Printre cei care au aterizat pe Tempelhof.

[attachmentid=1628041076]

Doamna este Anne Buydens Douglas, nascuta in 1919, casatorita cu Kirk Douglas din 1954 si mama vitrega a lui Michael Douglas.

25 Aug 2016, 01:26:
Luni, 16.05.2016 - Partea a VIII-a

Despre evolutia aeroportului, din 1950 pana in prezent.

[attachmentid=1628041102] [attachmentid=1628041103]

Pentru final, in amintirea podului aerian.

[attachmentid=1628041104] [attachmentid=1628041105]

Azi avioanele nu mai sunt aici.
C 47 este agatat de Muzeul Tehnic German [va urma] iar cu C 54 nu stiu ce s-a intamplat.

Revenind la Podul aerian, o imagine de atunci cu un sir de avioane C 47.

[attachmentid=1628041106]
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Berlin_Blockade

Cateva vorbe de Podul aerian.

In 1948 armata americana nu era la fel de bine dotata ca acum, mai ales cu avioane de transport marfa.
Astfel, odata Podul aerian inceput, americanii si apoi britanicii au realizat ca au stationate in Europa doar un numar limitat de avioane.
Americanii au inceput sa adune avioane C 47 si C 54 de peste tot, iar pentru ei peste tot insemna inclusiv Alaska, Hawaii sau Guam.

Britanicii nu prea aveau de unde sa adune asa ca au trecut la rechizitionari, inclusiv de la un club de fitze din Londra care avea un C 47 pe care il folosea ca sa isi transporte clientii pe Coasta de Azur.

Genialii strategi de la Washington, care nu aveau nicio treba cu ceea ce se intampla in realitate la Berlin, au emis un ordin anti-fraternizare, care presupunea ca americanii din Berlin nu aveau voie sa interactioneze in niciun fel cu popupatia germana.
Ordinul era atat de absurd, incat americanii erau obligati sa toarne benzina pe mancarea pe care o aruncau la gunoi pentru ca acea mancare sa nu fie luata de catre germanii infometati.
Din fericire, aproape niciun american din Berlin nu a respectat acest ordin, de multe ori pe motivul "germanii luau mancarea din gunoi pentru a-si hrani copii".

Mai greu a fost cu americanii care s-au insurat cu nemtoaice, pentru ca aici birocratia era mare iar in unele cazuri obtinerea aprobarilor a durat si cativa ani.

Revenind la germanii infometati, in perioada 1948 - 1949 populatia germana a Berlinului de Vest era de 2,1 milioane de persoane.
Toata aceasta populatie a supravietuit in perioada Podului aerian cu ceea ce s-a adus pe calea aerului, de la carbune la faina.

Uniunea Sovietica, "sensibila" la starea de infometare a germanilor din Berlinul de Vest le-a oferit acestora posibilitatea de a se inscrie la ratiile alimentare din Berlinul de Est, ratii mult mai generoase fata de ceea ce reuseau americanii si britanicii sa aduca prin aer.
Doar 85.000 de vest-berlinezi [din totalul de 2,1 milioane] au acceptat oferta sovietica.

Britanicii aveau si ei ratii alimentare acasa, asa ca pilotii RAF inainte de a pleca in permisie, treceau pe la popotele americane pentru a luat lapte pentru copii lor.

In final trebuie amintit faptul ca in anul 1945 americanii si britanicii bombardau Berlinul iar doar 3 ani mai tarziu, multi dintre pilotii acelor bombardiere salvau Berlinul de Vest.
Plus admiratia germanilor carora nu prea le venea sa creada ca fostii inamici fac un efort colosal [pentru vremea respectiva] pentru a-i ajuta sa supravietuiesca.

Informatiile de mai sus sunt din cartea "Daring Young Men: The Heroism and Triumph of The Berlin Airlift-June 1948-May 1949" autor Richard Reeves.

Pana la urma, Stalin a realizat ca aliatii occidentali pot tine in viata Berlinul de Vest pe calea aerului si in 1949 a ordonat ridicare blocadei.
ursul_bipolar
worship.gif ma inclin maestre! Superba prezentarea ta.
Recunosc ca am vizitat locurile respective dar asa ignorant am fost incat nu am bagat de seama si nu am dat importanta evenimentelor prezentate de tine aici.

Daca ai timp mergi si la Auschwitz satul se cheama O¶wiêcim, iti trebuie o zi intreaga sa vezi cat de reale sunt toate locurile de acolo. Din Cracovia sunt masini care pleaca din 15 in 15 minute spre O¶wiêcim.

gibonu
@ursul_bipolar
Multumesc pentru apreciere si pentru sugestia cu vizita la Auschwitz.
N-am ajuns, insa este in plan pentru viitor.


Marți, 17.05.2016

Pește afumat, vândut direct dintr-o afumătoare mobilă.

[attachmentid=1628041120]

N-am încercat, pentru că eram cu burta plină după micul dejun.

Alt loc pe care doream neapărat să-l văd a fost clădirea din sud-estul Berlinului în care s-a semnat, în mai 1945, capitularea necondiționată a Germaniei naziste
Azi, clădirea respectivă se numește Muzeul Berlin-Karlshorst (se observă indicatorul bilingv în germană și rusă).

[attachmentid=1628041121]

Mai este cunoscută și sub numele de Muzeul Germano - Rus Berlin-Karlshorst.

[attachmentid=1628041122]

Până la muzeu, modul în care se face reciclarea sticlei într-o țară civlilizată, unde cetățenii dau o mână de ajutor la sortarea inițială.
Container pentru sticlă maro.

[attachmentid=1628041123]

Container pentru sticlă incoloră.

[attachmentid=1628041124]

Container pentru sticlă verde.

[attachmentid=1628041125]

Cu ocazia acestor containere am aflat că “Nur fur braunglas” = numai pentru sticlă maro.
Și mă mai gîndeam cât de în urma este România la domeniul reciclării, unde nu prea există niciun fel de interes pentru colectare selectivă și apoi transport la containerele de recilcalare de pe stradă (sau la centrul de reciclare).
Sau cum cei care reciclează în RO sunt priviți ca niște ciudați.
La final, vor fi căteva vorbe despre cum Guvernul Federal German a rezolvat problema reciclării plasticului și a sticlei prin implicarea benevolă a cețătenilor și impunerea unor obligații către supermarket-uri.
Muzeul Muzeul Germano – Rus.

[attachmentid=1628041126] [attachmentid=1628041127]

Orarul de funcționare, de asemenea scris bilingv.

[attachmentid=1628041128] [attachmentid=1628041129]

Diversele utilizari ale clădirii, de-a lungul timpului.
Popotă.

[attachmentid=1628041130]

Cartier general.

[attachmentid=1628041131]

Sediu central.

[attachmentid=1628041132] [attachmentid=1628041133]

Muzeul al capitulării necondiționate.

[attachmentid=1628041134]

Muzeul actual.

[attachmentid=1628041135]
Sudsemnatu
hai giboane ca intru zilnic sa verific sectiunea asta si cand vad ca topicul nu e aprins...off off
tarzy
nu ai vizitat cupola (domul) de pe Reichstag?

rusii aveau toate motivele sa "cucereasca Reichstag"-ul, facea parte din ultima linie de aparare defensiva a Berlinului .... langa el era buncarul lui Hitler. Pana ce acest punct nu ceda nu aveau cum sa spuna ca au cucerit orasul.

luptele ptr cucerirea Berlinului au fost cu adevarat impresionante, cu toate ca acum nu se face tapaj pe aceasta tema armata gemana si berlinezii au luptat cu indarjire chiar daca sansele erau impotriva, rusii au pierdut 300.000 de soldati in cateva zile .... cam cat au pierdut aliatii in toata campania din vest.

parcul Tiergarden arata bine acum .... imediat dupa razboi insa era desertificat .... majoritatea arborilor au fost bagati pe foc.


Berlinul este un oras foarte prietenos atat ptr pietoni cat si automobilisti


un obiectiv turistic relativ nou: http://www.topographie.de/en/

gibonu
@Sudsemnatu
Hai ca s-a aprins becu'.
E nevoie de ceva timp si de o anumita stare pentru continuarea povestii.

@tarzy
N-am vizitat cupola Reichstag-ului. Detalii mai tarziu.

N-am spus ca sovieticii nu aveau motive sa cucereasca cladirea Reichstag-ului.
Am spus doar ca ei considerau ca aici este centrul puterii naziste insa cladirea era inchisa din anul 1933.

Informatia referitor la pierderile sovietice de la Berlin [perioada 16.04 - 02.05.1945] are si vreo sursa?
Te intreb pentru ca pe wikipedia scrie ca pierderile sovetice [morti si disparuti] a fost in jurul cifrei de 80.000.
Detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Berlin
N-o fi wikipedia cea mai buna sursa de informare, insa diferenta intre 80.000 si 300.000 e cam mare.

Ajungem si la http://www.topographie.de/en/
Vom vedea aici niste baieti tineri si frumosi.



Marți, 17.05.2016 – Partea a II-a

Ziua Victoriei, luna mai, anul 1945.
Pentru aliații vestici această zi este 08.05.1945 iar pentru Uniunea Sovietică și statele est-europene această zi este 09.05.1945

[attachmentid=1628041628]

Prima capitulare a Germanie a fost semantă la Reims (Franța) unde era Cartierul General al Forțelor Expediționare Aliate, la 07.05.1945, urmând să intre în vigoare pe 08.05.1945.
Uniunea Sovietică nu a fost de acord cu acestă capitualre de la Reims, din mai multe motive, unul dintre ele fiind acela că actul capitulării trebuia semnat în capitala invinsului și nu într-un teritoriu ocupat și ulterior eliberat.
Mai mult detalii despre subiect: https://en.wikipedia.org/wiki/German_Instrument_of_Surrender

Actul original al capitulării semnat la Belin.

[attachmentid=1628041629] [attachmentid=1628041630] [attachmentid=1628041631]

Semnatarii actului de la Berlin.

[attachmentid=1628041632]

Sala în care a fost semnat actul capitulării.

[attachmentid=1628041633]

Mobilierul nu mai este cel original, deoarece de-a lungul timpului, după cum s-a văzut în pozele de mai sus, clădirea a avut diverse utilizări.
Mobilierul care se vede azi provine din recuzita unui studiou de film.

Pe un ecran destul de mare, rulează tot timpul un film cu imagini de la semnarea actului de capitulare.

[attachmentid=1628041634] [attachmentid=1628041635]
tarzy
QUOTE(gibonu @ 31 Aug 2016, 23:12)


@tarzy
....

Informatia referitor la pierderile sovietice de la Berlin [perioada 16.04 - 02.05.1945] are si vreo sursa?
Te intreb pentru ca pe wikipedia scrie ca pierderile sovetice [morti si disparuti] a fost in jurul cifrei de 80.000.
Detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Berlin
N-o fi wikipedia cea mai buna sursa de informare, insa diferenta intre 80.000 si 300.000 e cam mare.

...


adaugam si pe cei raniti&bolnavi si cred ca sare bine de 300.000

sursa mea este cartea scrisa de Cornelius RYAN https://en.wikipedia.org/wiki/The_Last_Battle_(Ryan)


b76bgaarh
QUOTE(gibonu @ 31 Aug 2016, 23:12)
E nevoie de ceva timp si de o anumita stare pentru continuarea povestii.

radmasa.gif a plecat ala rau si te-ai relaxat?
gibonu
@tarzy
Ma rog, eu vorbeam despre cei care nu s-au mai intors de pe front, nu de raniti.

Oricum, multumesc frumos pentru recomandarea cartii lui Ryan.
Habar n-avea de existenta ei, pana acum credeam ca omu' a scris doar "Ziua cea mai lunga" si "Un pod prea indepartat".


@b76bgaarh
Teoretic pleaca peste 2 zile. Insa pana nu vad nu cred.


Marți, 17.05.2016 – Partea a III-a

La etajul clădirii se află un muzeu de istorie care conține lucruri interesante și foarte interesante.
Despre frumoasa colaborare germano-sovietică din perioada interbelică și a avantajele reciproce ale acesteia.

[attachmentid=1628041681] [attachmentid=1628041682]

Lampa lui Ilici.

[attachmentid=1628041683] [attachmentid=1628041684]

Spirtierele astea (cu sprit solid) există și azi iar forma si probabil spirtul nu diferă prea mult.

[attachmentid=1628041685]

Despre masascrul evreiesc de la Odessa (23-24.10.1941) și implicarea trupelor române.
Durch = prin (intermediul).

[attachmentid=1628041686] [attachmentid=1628041687]

Mai multe detalii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_Odesa

Cum se distruge o cale ferată.

[attachmentid=1628041688]

Luptătorul pentru liberatate.

[attachmentid=1628041690]

Despre avioanele trimise de Statele Unite in Uniunea Sovietică pe ruta Alaska – Siberia știam câte ceva (multe au fost duse până în Alaska de echipaje compuse din femei).

[attachmentid=1628041691]

Însă despre covoaiele maritime din Pacificul de Nord, pe ruta Seattle – Alaska – Vladivostok nu știam nimic.
Și se pare că nici japozenzii n-au făcut prea multe, deși aceste convoaie treceau chiar pe sub nasul lor.

[attachmentid=1628041693]

Odă pe vinil, adusă ostașului sovietic (se putea asculta la câști).

[attachmentid=1628041694] [attachmentid=1628041695]

În fața muzeului de află un tanc T34/85, considerat “arma victoriei”.

[attachmentid=1628041696] [attachmentid=1628041697]

Dacă nu mă înșel, inscripția de pe tanc s-ar traduce cu “pentru patrie
Date tehnice.

[attachmentid=1628041699]

Și o coroană de flori în culorile steagului Federației Ruse.

[attachmentid=1628041700]

2 Sep 2016, 00:30:
Marți, 17.05.2016 – Partea a IV-a

Cateva dintre exponatele din curtea din spate a muzeului.

Tancul IS 2m.

[attachmentid=1628041740] [attachmentid=1628041741]

Tunul autopropulasat ISU 152.

[attachmentid=1628041742] [attachmentid=1628041743]

Tunul autopropulasat SU 100.

[attachmentid=1628041744] [attachmentid=1628041745]

Intre timp Sverdlovsk a redevenit Ekaterinburg.

Lansatorul de rachete BM 13, cunoscut mai bine sub numele de Katiusa.

[attachmentid=1628041746] [attachmentid=1628041747] [attachmentid=1628041748]

Imbinare intre vechi si nou, langa gara Warschauer Strasse.

[attachmentid=1628041749]

O conducta.

[attachmentid=1628041750] [attachmentid=1628041751]
gibonu
Marți, 17.05.2016 – Partea a V-a

Colecția de graffiti de pe o bucată a Zidului Berlinului, numită East Side Gallery.

[attachmentid=1628041904] [attachmentid=1628041905]

Până la graffiti, Gorbi Mobilul.

[attachmentid=1628041906] [attachmentid=1628041907]

Sărutul dintre Leonid Brejnev (Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice) si Erich Honecker (omolgul est-german al lui Brejnev).

[attachmentid=1628041908]

Traducerea, textului, în rusă și germană de sub graffiti: “My God, Help Me to Survive This Deadly Love
Imaginea originală, din care a fost inspirat acest graffiti.

[attachmentid=1628041909]

Fotografia a fost făcută în anul 1979, la cea de-a 30-a aniversare a fondării Republicii Democrate Germane.
Sursa fotografiei originale si a informațiilor de mai sus:
https://en.wikipedia.org/wiki/My_God,_Help_...his_Deadly_Love

Berlinul (pe vremea Zidului) comparat cu alte orașe.

[attachmentid=1628041910] [attachmentid=1628041911]

Alte graffiti-uri.

[attachmentid=1628041912]

Andrei Saharov a fost unul dintre cei mai importtanți dizidenți sovietici, plus un Nobel pentru Pace în anul 1975.
Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Andrei_Sakharov

Alt moment în care a crescut pipota-n mine de mândrie patriotică.

[attachmentid=1628041913]

Spre bucuria mea, am văzut că și prin București se pune o folie de plastic sub betonieră.

[attachmentid=1628041914]

Revenind la graffiti-uri.

[attachmentid=1628041915] [attachmentid=1628041916] [attachmentid=1628041917]
Sudsemnatu
QUOTE(gibonu @ 5 Sep 2016, 17:50)
Spre bucuria mea, am văzut că și prin București se pune o folie de plastic sub betonieră.

*



glumesti, nu?
gibonu
@Sudsemnatu
Nu-i nicio gluma.
Am vazut folia de plastic sub betoniera pe santierul de la intersectia Stefan cel Mare cu Tunari si la un santier de pe Eminescu [aproape de intersectia cu Polona].


Marti, 17.05.2016, Partea a VI-a

Despre cum s-a ajuns, in august 1961 la constructia Zidului Berlinului, dupa ce 1/6 din populatia RDG-ului renuntase la raiul comunist.

[attachmentid=1628042001]

O parte din zona Zidului, spre finalul anului 1989.

[attachmentid=1628042002]

Bucati ramase din Zid.

[attachmentid=1628042003]

Partea superioara.

[attachmentid=1628042004]

Testarea zidului, de catre RDG-isiti in anul 1974.

[attachmentid=1628042005]

Despre "peluza lui Stalin" amplasata in zona interioara a Zidului.

[attachmentid=1628042006]

Adica asta.

[attachmentid=1628042007]

Metoda RDG-ista pentru a opri un camion care incerca sa sparga Zidul.

[attachmentid=1628042008] [attachmentid=1628042009] [attachmentid=1628042010]

Daca nu ma insel, camionul din poza pare a fi un Kraz.
Iar metoda RDG-ista cu cabluri si blocuri de beton ar putea fi folosita si azi, de exemplu in Franta, unde relativ de curand un camion a intrat pe faleze Nisei si a cam calcat niste oameni.

<span class='edit'>8 Sep 2016, 00:20:</span>
Marți, 17.05.2016 – Partea a VII-a

Strada Bernauer a fost una dintre cele mai afectate străzi atunci când s-a construit Zidul, deoarece acesta trecea chiar pe acestă stradă, iar ferestele clădirilor dinspre Zid din Berlinul de Est au fost zidite.

Stația de metro Bernauer Strasse.

[attachmentid=1628042088]

Și povestea sa din vremea Berlinului divizat.

[attachmentid=1628042089]

Locul pe unde trece Zidul.

[attachmentid=1628042090]

Dezertarea, la câteva zile după începerea construcției Zidului, a milițianului est-german Conrd Schumann.

[attachmentid=1628042091] [attachmentid=1628042092]

Trebuie menționat faptul că existau mai multe ziduri.
Unul dintre ele era zidul de granița, iar până la acest zid, pe partea RDG-istă mai există un zid.
Astfel se crea un fel de zonă tampon, presărată cu tot felul de obstacole si patrulată în permanentă de granicerii est-germani.

Se vede mai bine în fotografiile de mai jos.

[attachmentid=1628042093] [attachmentid=1628042094]

Și Zidul văzut de pe partea RFG-istă a graniței.

[attachmentid=1628042095]

Se observă faptul că aici situația era mult mai relaxată și orice se putea apropia de zid, că doar nu era nimeni nebun să fugă în RDG.
De asemenea, se observă și acele puncte de observație în care orice se putea urca pentru a vedea ce se întâmplă în partea comunistă a Berlinului.

Chiar am văzut un film de propagandă RFG-ist de prin anii ’70, când zidul era obiectiv turistic pentru turistii occidentali.
Filmul începea când turiștii coborau din autobuz, își cumpărau o Coca-Cola la cutie apoi se urcau în acele puncte de observație.
Spre final, după ce se plictiseau de privit, aruncau cutia de Coca-Cola peste zid iar filmul se termina cu o gramdă de cutii goale de Coca-Cola în zona comunistă a Zidului.
Cum spuneam, la propagandă se pricepeau foarte bine și nemții RFG-iști. Mama lor de capitalisti.

Statuia Reconcilierii prezentă la Berlin, Coventry și Hiroșima.

[attachmentid=1628042096] [attachmentid=1628042097]

8 Sep 2016, 18:40:
Marți, 17.05.2016 – Partea a VIII-a

Biserica Reconcilierii, rămasă în Berlinul de Est, chiar langă zid.

[attachmentid=1628042142]

Până la urmă, ca și în alte părți, comuniștii au demolat biserica.

[attachmentid=1628042143]

Crucea de pe biserică, în forma sa post demolare.

[attachmentid=1628042144]

Memorialul Zidului Berlinului, pe care nu am reușit să-l vedem.

[attachmentid=1628042145] [attachmentid=1628042146]

Traficul in Berlin, intr-o seară de marți, pe la ora 20:00.

[attachmentid=1628042147] [attachmentid=1628042148]

Niște fotografii mai vechi.

[attachmentid=1628042149] [attachmentid=1628042150]

În memoria celor care au murit la Zidul Berlinului.

[attachmentid=1628042151] [attachmentid=1628042152]

Poate ceva similar s-ar preta și in RO, de exemplu în memoria celor care au murit încercând să treacă Dunărea înot în Iugoslavia.
Han Solo
la muzeul luftwaffe de la gatow ai ajuns? smile.gif
gibonu
@Han Solo

Din pacate nu.
Stiu despre ce e vorba, mi-as fi dorit sa-l vad, insa ramane pe data viitoare.
Alaturi de ansablul monumental sovietic de la Pankow si multe alte locuri.



Miercuri, 18.05.2016

Muzeul tehnic german.

[attachmentid=1628042243]

Înainte de intrarea în muzeu, primul exponat vizibil, este o pală dintr-o elice de la o centrală electrică eoliană Vestas (am înțeles că acești danezi ar fi liderul mondial în domeniu).

[attachmentid=1628042244] [attachmentid=1628042245]

Urmează un avion C 47 (adus de la aeroportul Tempelhoff) amplasat / legat oarecum pe acoperișul muzeului.

[attachmentid=1628042246] [attachmentid=1628042247] [attachmentid=1628042248]

În muzeu, primul exponat vizibil este un motor Diesel MAN din anul 1921.

[attachmentid=1628042249] [attachmentid=1628042250]

Secțiunea vapoare – navigaței.

Navomodelism din chilimbar.

[attachmentid=1628042251] [attachmentid=1628042252]

Cu mai bine de 20 de ani în urmă îmi încăpea și mie curu’ într-un schif de canotaj.

[attachmentid=1628042253] [attachmentid=1628042254]

Macheta ecluzei de la Niederfinow (va urma și ecluza reală).

[attachmentid=1628042255] [attachmentid=1628042256]

Berlin – New York cu trenul și vaporul.

[attachmentid=1628042257]
Sudsemnatu
hai giboane ca au trecut 2 sapt si nimic, esti plecat in alta vacanta?
gibonu
@Sudsemnatu
Intr-adevar, am fost plecat in alta vacanta insa continuam alergarea.


Miercuri, 18.05.2016 - Partea a II-a

Sectiunea de avioane.
Din pacate pentru mine, fisele tehnice erau doar in germana.

Motorul BMW VI.

[attachmentid=1628043662] [attachmentid=1628043663] [attachmentid=1628043664] [attachmentid=1628043665]

Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/BMW_VI

Motorul [Junkers] Juma 210.

[attachmentid=1628043666] [attachmentid=1628043667] [attachmentid=1628043668]

Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Junkers_Jumo_210

Motorul [Rolls-Royce] Merlin 68.

[attachmentid=1628043669] [attachmentid=1628043670]

Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Rolls-Royce_Merlin

Motorul Daimler DB 605 D.

[attachmentid=1628043671] [attachmentid=1628043672]

Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Daimler-Benz_DB_605

Asamblarea unui motor de avion.

[attachmentid=1628043673]

29 Sep 2016, 01:05:
Miercuri, 18.05.2016 - Partea a III-a

Revenind la Blocada Berlinului despre care am vorbit mai sus.
Parte din alimentele cu care americanii i-au tinut in viata pe berlinezi [din Berlinul de Vest] timp de aproape un an.

[attachmentid=1628043722]

Unul dintre cei mai cunoscuti participanti la salvarea Berlinului de Vest a fost pilotul american Gail Halvorsen.

[attachmentid=1628043723]

Cunoscut si sub numele de "Candy Bomber".
Concret, in timpul Blocadei Berlinului omu' a avut ideea de a folosi niste mini-parasute de care erau legate bomboane si alte dulciuri, mini-parasute pe care le arunca inainte de aterizarea pe aeroportul Tempelhoff.
Pe langa bucuria pe care adus-o copiilor din oras, gestul lui Halvorsen a contribuit la ridicare moralului berlinezilor infometati.
Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Gail_Halvorsen

Una dintre mini-parasutele lui Halvorsen.

[attachmentid=1628043724]

Parte din uniforma lui Halvorsen.

[attachmentid=1628043725] [attachmentid=1628043726]

Nascut in anul 1920, Gail Halvorsen traiesti si azi si s-a retas din aviatia americana in anul 1974 cu gradul de colonel.

Avionul C-47 Skytrain, agatat de cladirea muzeului.

[attachmentid=1628043727] [attachmentid=1628043728] [attachmentid=1628043729]

Datele tehnice ale avionului.

[attachmentid=1628043730]

Macheta aeroportului Tempelhoff.

[attachmentid=1628043731] [attachmentid=1628043732] [attachmentid=1628043733] [attachmentid=1628043734] [attachmentid=1628043735]

29 Sep 2016, 18:49:
Miercuri, 18.05.2016 – Partea a IV-a

Avionul de pasageri Junkers 52.

[attachmentid=1628043769] [attachmentid=1628043770] [attachmentid=1628043771] [attachmentid=1628043772]

Germanii au iubit mult acest avion (folosit în scopuri civile) încât i-au spus “Tante Ju” (matușa Ju).

[attachmentid=1628043773]

Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Junkers_Ju_52
Un fel de bunic al portavionului de azi, vaporul cu hidoravion, catapultă si macarele pentru extragerea din apă a aparatului de zbor.

[attachmentid=1628043774]

Messerschmitt Bf 110.

[attachmentid=1628043775] [attachmentid=1628043776] [attachmentid=1628043777]

Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Messerschmitt_Bf_110
Un exponat nu chiar atât de vechi.

[attachmentid=1628043778]

Comparație între telegramă si SMS.

[attachmentid=1628043779]

Cam așa arată Germani la începtului celui De-al Doilea Război Mondial.

[attachmentid=1628043780]

Acum situația s-a schimbat în sensul ca Konigsberg este azi Kaliningrad în Federația Rusă iar Bresalau este azi Wroclaw în Polonia.
gibonu
Miercuri, 18.05.2016 – Partea a V-a

Cativa dintre stramosii bicicletei.

[attachmentid=1628043869] [attachmentid=1628043870] [attachmentid=1628043871] [attachmentid=1628043872] [attachmentid=1628043873] [attachmentid=1628043874] [attachmentid=1628043875] [attachmentid=1628043876] [attachmentid=1628043877]

Plus o Vespa.

[attachmentid=1628043878] [attachmentid=1628043879]

Eram deja de aproape 4 ore in muzeu, asa ca intainte de sectiunea dedicata trenurilor am iesit afara sa fumez o tigara.
gibonu
Miercuri, 18.05.2016 – Partea a VI-a

O bunica a locomotivei cu abur.

[attachmentid=1628044721] [attachmentid=1628044722] [attachmentid=1628044723]

Un motor cu abur.

[attachmentid=1628044724] [attachmentid=1628044725]

O drezina.

[attachmentid=1628044726]

O locomotiva cu abur decupata pentru a i se observa detaliile constructive.

[attachmentid=1628044727]

Cazanul.

[attachmentid=1628044728] [attachmentid=1628044729]

Cilindrul.

[attachmentid=1628044730]

Sistemul de actionare al rotilor locomotivei, astfel incat vizitatorii sa poata observa cum functiona sistemul de propulsie.
Plus ca am avut norocul sa ajungem acolo exact la ora la care sistemul era pornit.

[attachmentid=1628044731]

Macheta completa a unei cismele care alimenta cu apa locomotivele cu abur.
Din fericire si prin garile din RO inca mai exista astfel de cismele.

[attachmentid=1628044732]

Diorama la scata 1:400.

[attachmentid=1628044733] [attachmentid=1628044734]

Vagon folosit pentru transportul evreilor catre lagare.

[attachmentid=1628044735] [attachmentid=1628044736]

12 Oct 2016, 18:37:
Miercuri, 18.05.2016 – Partea a VII-a

O dioramă, încă în construcție.

[attachmentid=1628044779] [attachmentid=1628044780] [attachmentid=1628044781] [attachmentid=1628044782] [attachmentid=1628044783]

O dioramă de vreo 5 ori mai mica față de cea din pozele de mai sus este expusă la Muzeul CFR din București.
Alături de alte exponate interesante, merită o vizită la acest muzeu (ultimul peron, parca 13 al Gării de Nord).

Căteva vorbe despre “rubble women”.
Printre altele, primele lucrări de la actualul aeroport Tegel (aflat în zona de ocupație franceză a Berlinului de Vest) au fost efectuate de aceste femei.
Bărbații cam lipseau, unii muriseră pe front iar altii erau în excursie în Uniunea Sovietică, excursie din care mulți nu s-au mai întors.
Interesant este faptul că acele femei munceau în haine de gală și pantofi cu toc, pentru simplul motiv că alte haine nu aveau.

[attachmentid=1628044784]

În rest, în secțiunea de trenuri sunt expuse multe locomotive cu abur, însă modalitatea de expunere este cam înghesuită astfel încât nu prea merg fotografiate.

Cam asta a fost Muzeul Tehnic German, pentru că deja de la difuzoare se auzea, inclusiv în engleză, invitația către vizitatori de a se îndepta spre ieșire pentru că se apropia ora de închidere.
gibonu
Miercuri, 18.05.2016 - Partea a VIII-a

Potsdamer Platz, un fel de Manhatan al Berlinului.

[attachmentid=1628045098] [attachmentid=1628045099] [attachmentid=1628045100]

Bundestrat [Consiliul Federal], camera superioara a Parlamentului german.
Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Bundesrat_of_Germany

[attachmentid=1628045101] [attachmentid=1628045102]

Cele doua aeroporturi ale Berlinului.

[attachmentid=1628045103]

Ministerul Federal de Finante.

[attachmentid=1628045104] [attachmentid=1628045105]

In curte n-am vazut nicio masina, doar o parcare pentru biciclete.
Plus ca nu m-ar mira ca ministrul sa vina la munca pe bicicleta.

[attachmentid=1628045106]

Trabanturi de inchiriat [n-am avut pana acum ocazia sa conduc un Trabant, desi mi-as fi dorit].

[attachmentid=1628045107] [attachmentid=1628045108]

Alta bucata din Zid.

[attachmentid=1628045109] [attachmentid=1628045110] [attachmentid=1628045111]

Se observa din pozele de mai sus ca in fata zidului exista un gard de sarma, pus acolo pentru protectia zidului.
Pe de o parte de-a lungul timpului au fost multi meseriasi care au luat bucati din zid, iar pe de alta parte sunt cei care abia asteapta sa se exprime prin grafitti pe zid.

18 Oct 2016, 20:21:
Facem o pauza la povestea din Germania si ne mutam in Turcia:
https://www.daciaclub.ro/Tekirdag-t305778.html

Apoi vor mai fi cateva vorbe despre canalele dobrogene.
Sudsemnatu
huoooo tocmai cand asteptam postdamul, dresda...
gibonu
@Sudsemnatu

Am spus de la inceput ca va fi o poveste lunga.
Plus ca intre Potsdam si Dresda va fi ecluza de la Niederfinow.
gibonu
Miercuri, 18.05.2016 – Partea a IX-a

Centrul de documentarea “Topografia terorii”.

[attachmentid=1628047088]

Arderea publică a cărților, un obicei pe care comuniștii l-au preluat fără nicio problemă de la naziști.

[attachmentid=1628047090] [attachmentid=1628047089]

Niște baieți tineri și frumoși.

[attachmentid=1628047091]

De la stânga la dreapta, în ordinea numerelor de pe tricou:

Paul Joseph Goebbels – ministru nazist al propagandei, s-a sinucis pe 01.05.1945.

Adolf Hilter – nu are nevoie de prezentare.

Ernst Julius Günther Röhm – apropiat al lui Hitler până la un anumit moment, executat pe 01.07.1934.

Hermann Wilhelm Göring – omul nr. 2 din Reich-ul nr. 3. S-a sinucis în celula de la Nurnberg pe 15.10.1946, în noapte de dinaintea excecuție, sfadandu-i pe Aliați până în ultimul moment.
Richard Walther Darré – ideolog și ministrul nazist al Alimentației și Agriculturii. A murit de cancer de ficat pe 05.09.1953.

Heinrich Luitpold Himmler – conducătorul SS-ului și unul dintre cei mai puternici oameni din Germania Nazistă. S-a sinucis pe 23.05.1945 în detenție britanică.

Rudolf Walter Richard Hess - omul nr. 3 din Reich-ul nr. 3. Până în anul 1941 când s-a hotărât să fugă cu un avion în Scoția. Britanicii l-au arestat imediat, după război a fost judecat la Nurnberg și condamnat la închisoare pe viată. S-a sinucis în închisoarea Spandau din Berlinul de Vest, pe 17.08.1987, la vârsta de 93 de ani.

Buni sau răi, pe băieții de mai sus i-au judecat invingătorii de conjunctură.
Însă, pentru obiectivitate rămâne de apreciat faptul că majoritatea dintre ei au fost, până la final, consecvenți în ceea ce au crezut.

Poster din oficiile de recrutare ale SS-ului.

[attachmentid=1628047092] [attachmentid=1628047093]

Posterul de mai sus apare si pe coperta cărții “Waffen SS – Forța Militară a Ordinului Negru”, autor Henri Landemer.
Cartea a fost tradusă și în limba română și mi s-a părut bine scrisă și foarte citibilă.

SS-iși francezi, foarte bucuroși.

[attachmentid=1628047095] [attachmentid=1628047094]

Despre repatierea etnicilor germani (probabil și cei din Dobrogea).

[attachmentid=1628047096] [attachmentid=1628047097]

Pentru că tot am vorbit mai sus despre Heinrich Himmler.

[attachmentid=1628047098] [attachmentid=1628047099]

Adolf Eichmann sau unul dintre cele mai mari succese (cunoscute până acum) ale serviciilor secrete israeliene.

[attachmentid=1628047100] [attachmentid=1628047101]

Din păcate, am ajus la centrul de documentare destul de târziu, puțin înainte de ora de inchidere, motiv pentru care l-al vizitat cam pe fugă.
Însă este un loc în care merită stat și vizitat pe îndelete.
Mai multe detalii: http://www.topographie.de/en/
Adrian Frigo
QUOTE(gibonu @ 9 Nov 2016, 00:03)
Despre repatierea etnicilor germani (probabil și cei din Dobrogea).
[attachmentid=1628047096] [attachmentid=1628047097] 

Foarte interesant!Ca de altfel tot topicul pe care abia ce l-am terminat de citit.M-am abonat,deci mai bagă,mai bagă!!! 38.gif

P.S- Jos pălăria pentru relatare,poze și nu numai!Mă înclin worship.gif ! Acu' mă bag la Tekirdag... icon_mrgreen.gif
gibonu
@Adrian Frigo
Multumesc.


Miercuri, 18.05.2016 – Partea a X-a

Una dintre țepele tustice ale Berlinului este Punctul de Control Charlie.

[attachmentid=1628047161]

În afară de faptul că doar pe aici le era permis accesul în Berlinul de Est oficialilor si militarilor puterilor de ocupație din Vest, acest punct de trecere nu are nimic ieșit din comun.
Iar Charlie vine de la al treilea punct de trecere, respectiv litera C, conform Alfa, Beta, Charlie, Delta … Yankee, Zulu.

Plus evenimentul din octombrie 1961, când americanii și sovieticii s-au mârâit mai mult de juma de zi ca doi pechinezi isterici, prin ambalarea motoarelor de la tancuri (M48 vs T55).

[attachmentid=1628047162]

O idee interesantă: fotografiile unui soldat rus și american, poziționate spate în spate, insă fiecare cu fața spre zona celuilat.
Rusul (deja poarta uniforma armatei Federației Ruse) prinvind spre vest

[attachmentid=1628047163]

și americanul privind spre est.

[attachmentid=1628047164]

Îndicatoarele în 4 limbi, care marcau intrarea / ieșirea dintr-o anumită zonă de ocupație a Berlinului.

[attachmentid=1628047165] [attachmentid=1628047166]

Punctul de Control Charlie.

[attachmentid=1628047167]

Ce se vede în poza de mai sus este special montată pentru turiști, mai ales pentru asiatici care sunt foarte entuzismați să se poze aici.
Atât de entuziasmați încât a trebuit să aștept ceva până grupul de coreeni (cred) a plecat de acolo ca să pot face poza de mai sus.
Clădirea originală a punctului de trecere am înțeles că este expusă la aeroportul Gatow, acum muzeu aviatic.

Pentru că tot am vorbit mai sus despre ambalarea motoarelor de tanc.

[attachmentid=1628047168]

Un mesaj către Putin.

[attachmentid=1628047169]

Despre puterea Moscovei care se întindea de la Berlin la Vladivostok.

[attachmentid=1628047170]

Aș fi completat și de la Murmansk în Afganistan.
Și copia steagului sovietic.

[attachmentid=1628047171]

10 Nov 2016, 02:24:
Joi, 19.05.2016 - Potsdam

Inainte de a incepe trebuie sa ii multumesc unui coleg de pe alt forum care mi-a atras discret atentia de gresala de ortografie facuta, in sensul ca eram convins ca orasul din vestul Berlinului se numeste Postdam si nu Potsdam.
Indicatorul din gara, scris cu litere de juma' de metru n-a fost suficient pentru a intelege denumirea corecta.

[attachmentid=1628047198]

Pana aici am ajuns cu S-Bahn-ul S7, cursa directa [vreo ora] de unde stateam in estul Berlinului.

Chiar de pe peronul garii am inchiriat doua biciclete.

[attachmentid=1628047199]

Le-am inchiriat pe la ora 13:30 si dupa cum rezulta din poza de mai sus, tariful redus de 9 Euro in loc de 11 Euro se aplica dupa ora 14:00.
Insa neamtu', baiat bun ne-a aplicat direct tariful redus.
Pe langa bani, mi-a cerut doar buletinul din care a luat CNP-ul si l-a scris pe fisa de inchiriere, o juma de A4 autocopianta, el pastrand originalul.
Tot pe foaia asta mi-a scris si codul de 4 cifre de la lantul antifurt pe care ni l-a dat, fara niciun cost suplimentar, odata cu bicicletele.
Singura conditie a fost sa aducem bicicletele pana la ora 19:00.

Biserica evanghelica Sfantul Nicolae.

[attachmentid=1628047200] [attachmentid=1628047201] [attachmentid=1628047202]

Din germana pe care nu o cunosc, inteleg ca numele strazii din poza de mai jos s-ar traduce prin "strada turceasca".

[attachmentid=1628047203]

Lacul Tiefer de pe raul Havel.

[attachmentid=1628047204]
tarzy
la http://www.asisi.de/en/exhibition-venues/b...ll/service.html nu ai intrat? .... este foarte aproape de Punctul de Control Charlie

cam scumpicel dar eu l-am gasit a fi interesant.

gibonu
@tarzy
Stiu despre ce vorbesti, am trecut prin fata lui insa n-am intrat.
Am vazut un grafitti pe stada cu panorama la panorama.

[attachmentid=1628047277]


Joi, 19.05.2016 – Parte a II-a
Potsdam

La marginea Potsdamului, peste râul Havel se află podul Glienicke, pod care marca granița dintre Berlinul de Vest și teritoriul RDG-ului.
În plus, podul Glienicke a fost singurul punct de trecere controlat doar de către sovietici. Restul punctelor de trecere, indiferent că erau în interiorul Berlinul sau între Berlinul de Vest și RDG, erau controlate de către est germani.

Înainte de a ajunge la pod.

[attachmentid=1628047270]

Dacă am înteles bine din Google translate, pe panoul din poza de mai sus scrie “Germania și Europa au fost divizate până la 10 Noiembrie 1989, ora 18:00”.
Pe 10.11.1989, la o zi după deschidere Zidului Berlinului, podul Glienicke a fost redeschis traficului pietonal.

Podul Glienicke.

[attachmentid=1628047271] [attachmentid=1628047272]

Podul în timpul Războiului Rece, capătul dinspre Berlinul de Vest.

[attachmentid=1628047273]

Câteva dintre rutele ciclabile existente în zonă.

[attachmentid=1628047274]

Bucurie mare pe 12.11.1989 când Tabanturile RDG-iste puteau trece liber în Berlinul de Vest.

[attachmentid=1628047275]

La mijlocul podului “graniță germană până în 1989”.

[attachmentid=1628047276]

Nu în ultimul rând, în timpul Războiului Rece, podul era folosit doar de către personalul militar și diplomatic iar accesul civililor era interzis.
Din acest motiv, podul a fost folosit, de către Statele Unite și Uniunea Sovietică pentru schimbul de spioni capturați.

În decembrie 2015 a ieșit pe piață filmul “Podul spionilor”, regizat de Steven Spielberg și cu Tom Hanks în rolul principal, un film care merită văzut:
http://www.imdb.com/title/tt3682448/

Podul din filmul lui Spielberg este chiar podul Glienicke, iar parte din filmări chiar s-au desfășurat aici.

11 Nov 2016, 02:05:
Joi, 19.05.2016 - Partea a III-a
Potsdam

Castelul Cecilienhof este relativ aproape de podul Glienicke.

[attachmentid=1628047288]

Pasaricaaa ...

[attachmentid=1628047289] [attachmentid=1628047290]

Trafic fluvial intens.

[attachmentid=1628047291] [attachmentid=1628047292] [attachmentid=1628047293]

Castelul Cecilienhof, in renovare pe exterior.

[attachmentid=1628047294] [attachmentid=1628047295] [attachmentid=1628047296]

Cateva vorbe despre acest loc.

[attachmentid=1628047297]

Trei baieti care au schimbat lumea. Churchill mai putin, abia a apucat sa beau in spritz cu Stalin pentru ca a pierdut alegerile din Marea Britanie si a trebuit sa se intoarca acasa.

[attachmentid=1628047298]

11 Nov 2016, 20:13:
Joi, 19.05.2016 – Parte a III-a
Potsdam

Intrarea în palatul Cecilienhof costa 6 Euro iar în banii ășia este inclus și un audio-guide, foarte util.

Despre prima Cartă a Atlanticului, la care a aderat și Uniunea Sovietică.

[attachmentid=1628047328]

Veselie mare la Moscova, in august 1942.

[attachmentid=1628047329]

Întâlnirea de la Teheran din 1943.

[attachmentid=1628047330] [attachmentid=1628047331]

Ofensiva din Ardeni (Battle of the Bulge în engleză) sau ultima zvâcnirea ofensivă germană din Al Doilea Război Mondial.

[attachmentid=1628047332]

Ultima lună de război în Europa.

[attachmentid=1628047333]

Audio-guide-ul prezenta fragmetente ale discursurile din Ziua Victoriei ale liderilor învingători, inclusiv din cel a lui Stalin de la Radio Moscova.
A fost prima dată când am auzit vocea lui Stalin. Mi s-a părut o voce ciudată, fără nicio personalitate și fără nimc special, o voce care nu părea a fi a unui lider.

Reunificarea Germaniei și naștere Uniunii Europene.

[attachmentid=1628047334]

Podul Glienicke în primăva anului 1945.

[attachmentid=1628047335] [attachmentid=1628047336]

Churchill si Truman la plimbare printr-un Berlin în ruine.

[attachmentid=1628047337] [attachmentid=1628047338] [attachmentid=1628047339]

Așteptându-l pe Stalin.

[attachmentid=1628047340]

La începutul Conferinței toată lumea era veselă și însetată.

[attachmentid=1628047341]

Intrarea principală și rotația steagurilor arborate.

[attachmentid=1628047342] [attachmentid=1628047343]
gibonu
Joi, 19.05.2016 - Partea a IV-a

Alt moment de veselie, cam ultimul pentru Churchill la Potsdam.

[attachmentid=1628047583] [attachmentid=1628047584]

Jukov si Montgomery la plimbare prin Berlin.

[attachmentid=1628047585] [attachmentid=1628047586]

Sala in care liderii mondiali ai momentului [din 1945] se intalneau.

[attachmentid=1628047587]

Pozitia steagurilor indica locul de la masa ocupat de fiecare lider.

[attachmentid=1628047588]

Scaunul pe care a stat Stalin.

[attachmentid=1628047589]

Cel putin din ceea ce spunea audio-guide-ul, mobilierul este cel original din anul 1945.

Cateva vorbe despre cum Churchill a pierdut alegerile din 05.07.1945.

[attachmentid=1628047590] [attachmentid=1628047591]

Despre bomba atomica.

[attachmentid=1628047592]

Clement Atlee, succesorul lui Churchill.

[attachmentid=1628047593] [attachmentid=1628047594]

Steaua rosie din gradina, in curs de restaurare.

[attachmentid=1628047595] [attachmentid=1628047596]

Mai exista si locuri in care accesul calara sau pe langa bicicleta este interzis.

[attachmentid=1628047597]

Palatul de marmura.

[attachmentid=1628047598] [attachmentid=1628047599]

Una dintre aleeile parcului.

[attachmentid=1628047600]

15 Nov 2016, 22:31:
Joi, 19.05.2016 – Partea a V-a
Potsdam

Parcul și palatul Sanssouci erau în apropiere.

[attachmentid=1628047675]

Pista de biciclete.

[attachmentid=1628047676]

Se gândiră nemții și la capacele de canal montate pe pista de biciclete.

[attachmentid=1628047677]

Un balcon de metal, care pare adaugat pe clădirea inițială.

[attachmentid=1628047678]

O nuntă turcească.

[attachmentid=1628047679]

Chestia asta n-am înțeles la ce folosea.

[attachmentid=1628047680]

Palatul Sanssouci.

[attachmentid=1628047681] [attachmentid=1628047682] [attachmentid=1628047683] [attachmentid=1628047684]

Unii spun că Sanssouci ar fi varianta germană a Versailles-ului franțuzesc, însă n-au nicio treabă unul cu altul.
Comparativ cu Versailles-ului, Sanssouci pare doar o anexă în care se țin măturile.

Parcul castelului.

[attachmentid=1628047685]

În aceiași ideea de comparație, pe lacul din parcul de la Versailles vin oamenii cu schiful de canotaj.

Arcul de triumf din Potsdam.

[attachmentid=1628047686]

Brandenburger Strasse.

[attachmentid=1628047687] [attachmentid=1628047688]

16 Nov 2016, 02:18:
Joi, 19.05.2016 - Partea a VI-a
Potsdam

Bicicleta pe care am folosit-o in Potsdam, cu roti de 28".

[attachmentid=1628047700]

De Shimano Nexave n-am auzit.

[attachmentid=1628047701] [attachmentid=1628047702] [attachmentid=1628047703]

Portbagaj spate si pompa.

[attachmentid=1628047704]

Saua pe care m-a cam durut curu' spre finalul zilei, pentru ca curu meu este obisnuit cu saua Brooks.

[attachmentid=1628047705]

Anvelope Schwalbe Marathon Plus.

[attachmentid=1628047706]

Per total bicicleta a mers foarte bine, se vedea ca cineva avea grija de ea.

In gara la Potsdam am gasit un fel de fast-food asiatic, tailandez daca nu ma insel.
Mancarea am luat-o mai mult la ghici, aleasa prin semne dintr-o poza de deasupa casei de marcat.
Nu stiu exact ce-am mancat, pare carne de rata cu orez. In rest n-am reusit sa identific ce mi-au pus tailandezii in farfurie. Oricum a fost buna mancarea.

[attachmentid=1628047707]

Cel mai tare a fost faptul ca fast-food-ul respectiv era amplasat exact desupra caii ferate.

[attachmentid=1628047708] [attachmentid=1628047709]

Inainte de la pleca de la Potsdam ne-am oprit la Kaufland-ul din gara, intins pe doar doua etaje.

16 Nov 2016, 19:36:
Joi, 19.05.2016 – Partea a VII-a

Piața John F. Kennedy.

[attachmentid=1628047731]

Amplasata chiar în față primăriei cartierulului Schonenberg.

[attachmentid=1628047732] [attachmentid=1628047733] [attachmentid=1628047734] [attachmentid=1628047735]

În acest loc, la 26.06.1963 președintele Kennedy a rostit celebrul discurs “Ich bin ein Berliner” în față a peste 150.000 de berlinezi.

Am înțeles ca “ein Berliner” s-ar putea traduce și ca gogoașa cu dulceță însă nu cred că asta i-a afectat foarte mult discursul lui Kennedy.

În Magazin istoric, nr. 6/2013 a fost publicat un articol foarte interesant despre acest discurs și despre ce a mai făcut Kennedy prin Berlinul de Vest.

17 Nov 2016, 02:30:
Vineri, 20.05.2016

Pana la Eberswalde [vreo 55 km nord-est de Belin] am mers cu trenul regional.

Gara Eberswalde.

[attachmentid=1628047754]

Parcarea de biciclete din gara.

[attachmentid=1628047755]

Uzinele Deutsche Bahn din Erbeswalde.

[attachmentid=1628047756] [attachmentid=1628047757]

Piata garii, cu niste copaci crescuti mai ciudat.

[attachmentid=1628047758] [attachmentid=1628047759]

Inteleg ca pe aici trecea odata calea ferata Berlin - Stettin [azi Szczecin in Polonia].

[attachmentid=1628047760]

Indicatoare din alte timpuri.

[attachmentid=1628047761] [attachmentid=1628047762]

Automotorul cu care am mers spre Niederfinow.

[attachmentid=1628047763]

Capatul linei pe care mergea automotorul era Frankfurt pe Oder.

[attachmentid=1628047764]

18 Nov 2016, 01:05:
Vineri, 20.05.2016 - Partea a II-a

Relativ repede am ajuns la Niederfinow.

[attachmentid=1628047833]

Curtea unui tip cu simtul umorului.

[attachmentid=1628047834]

Un pod rabatabil.

[attachmentid=1628047835]

Canalul peste care era amplasat acel pod.

[attachmentid=1628047836] [attachmentid=1628047837]

O casa din piatra.

[attachmentid=1628047838]

Pe indicatorul alb scrie "acensorul pentru vapoare" motivul pentru care am venit la Niederfinow.

[attachmentid=1628047839]

Lemne depozitate direct in strada, fara a exista riscul de furt.

[attachmentid=1628047840]

Strada Ascensorului.

[attachmentid=1628047841]

Prin curtea unui neamt

[attachmentid=1628047842]

care era fan Bayer Munchen.

[attachmentid=1628047843]
gibonu
Vineri, 20.05.2016 - Partea a III-a

Urmeaza minunea tehnicii, respectiv ascensorul pentru vapoare [boat lift in engleza].
Se afla pe canalul Havel - Oder, compenseaza o diferenta de nivel de 36 de metri si a fost pus in functiune in anul 1934.
Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Niederfinow_Boat_Lift
Concret, este vorba despre un cadrul din metal in interiorul caruia exista o cada in care intra vapoarele iar cada urca / coboara cei 36 de metri diferenta de nivel.

Ascensorul vazut mai de la distanta.

[attachmentid=1628048044]

Se afla la fix 2,4 km de gara Niederfinow.

[attachmentid=1628048045]

Macaraua din partea superioara a ascensorului.

[attachmentid=1628048046]

Inainte de a vizita ascensorul exista un mic muzeu plin de lucruri interesante. Vizita la micul muzeu si ascensor costa 2 euro iar explicatiile sunt scrise in germana, engleza si poloneza.
Despre marfurile agabaritice care se pot transporta lejer pe apa si mai greu pe sosea sau calea ferata.

[attachmentid=1628048047] [attachmentid=1628048048] [attachmentid=1628048049]

Cam orice fel de marfa se poate transporta pe apa.

[attachmentid=1628048050]

Despre conceptul de transport "right on time".

[attachmentid=1628048051]

Si despre nivelul scazut de zgomot.

[attachmentid=1628048052]

Berlinul port la marea Baltica.

[attachmentid=1628048053]

22 Nov 2016, 20:13:
Vineri, 20.05.2016 – Partea a IV-a

Sistemul de siguranță al ascensorului, patentat in anul 1922 și folosit în prezent.

[attachmentid=1628048090]

Modul în care funcționează (mai sunt niște contra-greutăți pe lateral).

[attachmentid=1628048091]

Contra-greutățile de pe lateral

[attachmentid=1628048092]

și cablurile de susținere ale acestora.

[attachmentid=1628048093]

Capătul estic al ascensorului sau capătul de jos.

[attachmentid=1628048094]

Pentru vorbitorii de germană.

[attachmentid=1628048095]

Baza unuia dintre stâlpii de susținere.

[attachmentid=1628048096]

Ascensorul începe să coboare.

[attachmentid=1628048097]

Sau cum ai ocazia să vezi o cadă imensă, cu două ambracațiuni în ea, culisând pe veriticală.

[attachmentid=1628048098] [attachmentid=1628048099]

Vedere din lateral, din poteca care urcă spre partea superioară.

[attachmentid=1628048100]

Vedere de sub canalul care merge la ascensor.

[attachmentid=1628048101]

Încă odată pe lateral.

[attachmentid=1628048102]

Aproape de partea superioară.

[attachmentid=1628048103]

23 Nov 2016, 02:27:
Vineri, 20.05.2016 - Partea a V-a

Partea superioara a canalului Havel - Oder.

[attachmentid=1628048132] [attachmentid=1628048133]

O cange pusa la indemana.

[attachmentid=1628048134]

Undita n-aveam la mine.

[attachmentid=1628048135]

In partea superioara a ascensorului te poti plimba in jurul cazii astfel incat sa ajungi pe malul celalat al canalului.
Macaraua vazuta mai de aproape.

[attachmentid=1628048136]

Intrarea in cada.

[attachmentid=1628048137]

Contra-greutatile vazute mai de aproape.

[attachmentid=1628048138]

Din germana pe care nu o cunosc si de pe Google translate, pe placa de mai jos inteleg ca scrie "Simbol istoric de inginerie civila in Germania".

[attachmentid=1628048139]

Interiorul asecensorului.

[attachmentid=1628048140]

Cada era jos.

[attachmentid=1628048141]

Iesirea spre canal.

[attachmentid=1628048142]

Partea inferioara a canalului Havel - Oder.

[attachmentid=1628048143] [attachmentid=1628048144] [attachmentid=1628048145]
Sudsemnatu
pentru ca nu intelegeam exact cum functioneaza podul, adica nu imi puteam imagina cum e asezat la fata locului, am cautat pe net si am gasit. Imi permit sa pun poza asta aici ca si altii sa inteleaga mai bine. Oricum, genial (i).
gibonu
@Sudsemnatu

Multumesc pentru completare.
Genialitatea nu se opreste aici, voi detalia putin mai tarziu (se vede cate ceva in poza ta, insa pastram surpriza).


Vineri, 20.05.2016 – Partea a VI-a

Câteva dintre etapele constucției ascensorului pentru vapoare.
16.05.1931

[attachmentid=1628048181]

19.08.1931

[attachmentid=1628048182]

16.05.1932

[attachmentid=1628048183]

05.12.1932

[attachmentid=1628048184]

14.08.1933

[attachmentid=1628048185]

21.02.1934

[attachmentid=1628048186]

O locomotivă electrică, care probail odată dădea o mână de ajutor vapoarelor care intrau / ieșeau din cada ascensorului.

[attachmentid=1628048187] [attachmentid=1628048188]

Pe celălat mal al canalului Havel – Oder.

[attachmentid=1628048189]

Delimitare între canal și puțul liftului prin care culisează cada.

[attachmentid=1628048190]

<span class='edit'>24 Nov 2016, 02:06:</span>
Vineri, 20.05.2016 - Partea a VI-a

Un vas se pregatea sa intre in cada.

[attachmentid=1628048218] [attachmentid=1628048220] [attachmentid=1628048221]

Vasul in cada.

[attachmentid=1628048222]

Tavanul ascensorului pentru vapoare.

[attachmentid=1628048223]

Vasul pozitionat pentru transportul pe verticala.

[attachmentid=1628048224]

Cablurile contra-greutarilor incep sa se miste

[attachmentid=1628048225]

iar cada incepe sa se ridice.

[attachmentid=1628048227]

Cada pe la jumatatea drumului pe verticala.

[attachmentid=1628048229]

Motoarele care actioneza mecanismul de ridicare sunt amplasate in constructiile verzi de deasupra cazii.

[attachmentid=1628048231]

Sincronizarea motoarele se face prin intermediul unui ax dispus pe tot lateralul cazii.

[attachmentid=1628048232] [attachmentid=1628048234]

Cada a ajuns la nivelul superior al canalului.

[attachmentid=1628048236]

Deschiderea cazii.

[attachmentid=1628048238] [attachmentid=1628048240] [attachmentid=1628048242]

Cada s-a deschis total

[attachmentid=1628048243]

iar vaporul isi continua drumul.

[attachmentid=1628048244]

Drum spre gara Nierderfinow.

[attachmentid=1628048245]

Coborarea se face pe acelasi drum ca la urcare.

[attachmentid=1628048246]

24 Nov 2016, 19:58:
Vineri, 20.05.2016 – Partea a VIII-a

Așadar, ceea ce s-a văzut în pozele de mai sus este ascensorul pentru vapoare functional din anul 1934.

Însă nemții s-au gandit că nu este suficient, așa că s-au apucat să mai construiască un ascensor similar dar cu o capacitate mai mare, exact lângă cel existent.
Încă nu era gata (Mai 2016) însă construcția parea destul de avansată.

[attachmentid=1628048279] [attachmentid=1628048280] [attachmentid=1628048281]

Legătura între canal și cadă.

[attachmentid=1628048282]

Cele două ascensoare vor funcționa împreună, nu se pune problema demolării celui vechi.

O listă cu cele mai importante ascensoare pentru vapoare:
https://en.wikipedia.org/wiki/Boat_lift

Din lista de mai sus, cea mai tare mi se pare roata de la Falkirk (Scoția, la vreo 35 km est de Glasgow):

[attachmentid=1628048283]
Sursa fotografiei și mai multe informații:
https://en.wikipedia.org/wiki/Falkirk_Wheel

Înapoi la gara Niederfinow.
Chiar și în Germania (e adevărat că de est) încă mai există cele ferată ne-electrificată.

[attachmentid=1628048284]

Lemne stivuite pe niște grinzi de beton, probabil pentru a nu trage umezeală din sol.

[attachmentid=1628048285]

În gară la Eberswalde aveam de stat vreo 20 de minute, suficient cât să mâncam ceva la un fast-food chinezesc din piața gării.
Mâncare, a costa 7,50 Euro iar chinezului i-am dat o bancnotă de 50 de Euro și încă 2,50 Euro în fise, ca să îi fie mai usor să ne dea restul.
Totul bine și frumos, doar că chinezul a început să numere banii pentru rest și în loc să se oprească la 45 de Euro a continuat alergarea.
Abia pe la 55 de Euro l-am oprit și i-am dat 10 Euro înapoi.
Mâncarea chinezului a fost foarte bună, însă jumate am mancat-o pe peron la Eberswalde și cealaltă jumătate la Berlin, ca să nu fac miros de mâncare în tren.

25 Nov 2016, 01:23:
Vineri, 20.05.2016 - Partea a IX-a

Cateva vorbe despre trenul regional

[attachmentid=1628048330] [attachmentid=1628048331]

pe bucata Berlin Lichtenberg - Eberswalde.

[attachmentid=1628048332]

Interiorul.

[attachmentid=1628048333]

Panoul informativ din tren.

[attachmentid=1628048334]

Toaleta din trenul regional.

[attachmentid=1628048335]

Tren regional al Deutsche Bahn.

[attachmentid=1628048336]

Cuplarea intre vagoane.

[attachmentid=1628048337]

O locomotiva cu frana pe disc.

[attachmentid=1628048338] [attachmentid=1628048339]

Despre transportul bicicletei in trenul regional.
Locul special unde se pune bicicleta.

[attachmentid=1628048340]

O cureau se trage de sub scaun.

[attachmentid=1628048341]

Sistemul de prindere al capatului curelei.

[attachmentid=1628048342]

Bicicleta prinsa cu acea curea.

[attachmentid=1628048343]
Sudsemnatu
QUOTE(gibonu @ 23 Nov 2016, 18:35)
ca să nu fac miros de mâncare în tren.


*



oare cati romani gandesc ca tine?
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.
Invision Power Board © 2001-2021 Invision Power Services, Inc.