comanzi de pe net

pt 1 pozitie inchis si 2 deschis poti folosi cel de aeroterma de masina

ceva documentatie gasita pe net...poate o sa fie de folos

am facut si eu rost de piese, mai putin de tranzistor si bobina.

sugestii?

care din trafouri sa le iau din sursele de pc? tranzistorul?

sa si motivez alegerea sa ma apuc de acest proiect desi sunt convins ca nu e bun.........ma plictisesc si nu strica un pic de joaca...macar asa vad daca merge...sau daca nu..si pot si eu sa trag o concluzie pe pielea mea

istvan, multumim pentru aportul tau.
cristitranca, poti folosi transformatorul cu miez de ferita din sursa de PC, numai ca trebuie sa il rebobinezi. In schema originala a lui Meyer se foloseste un traf ridicator al carui secundar se leaga cu cele doua socuri bobinate, cu o dioda redresoare si cu placile electrolizorului. In schema lui Dave Lawton apar doar cele doua socuri bobinate pe acelasi miez de ferita.
Miezul si carcasa folosita trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea realiza doua bobine de cate 100-150spire cu sarma de 0.2-0.3mm.
Da, si tranzistorul driver al trafului din sursa de PC poate fi folosit. Eu nu sunt electronist, dar am vazut ca parametrii tehnici il recomanda. Ba chiar exista un plus de putere al tranzistorului pe care nu il vei folosi niciodata in schema la care ne referim. Oricum, un tranzistor IRF740 e cam 5RON.

Inca nu am gasit comutatoarele alea, desi am cautat si pe la magazine de piese auto...
Atentie, pe cablajul postat aici sunt prevazute niste locasuri de rezistente in serie cu cele patru potentiometre de reglaj. Aceste rezistente nu sunt prevazute in schema lui Dave, dar cred ca sunt cu rol de protectie, pentru a nu scurtcircuita pinii integratelor, atunci cand cursorul potentiometrelor ajunge in contact cu capatul "cald". Eu am pus cate o rezistenta de 1KOhm in fiecare din cele 4 locuri de pe cablaj.
O alta nelamurire o am cu privire la cablaj: in paralel cu fiecare condensator de 100uF/16V exista loc pentru inca o piesa. O fi intentionat proiectantul cablajului sa puna acolo cate o dioda Zenner, sau altceva? Oricum, eu am modificat schema adaugand un integrat 7812 (stabilizator de tensiune la 12V) care alimenteaza cele doua integrate, prin rezistentele lor de 100 Ohm. Etajul final (cu tranzistorul) este alimentat direct de la sursa de tensiune, fara stabilizare.

Haideti, baieti, poate saptamana asta postam ceva rezultate experimentale.
Mult succes si atentie la protectie!

Eu doar pentru super nova poate voi face generatorul fiindca pe carburator nu v-a mai fi doarece vand dacia si in locul ei iau un opal caravan 1.7. pe motorina. Totusi nu ma las si voi incerca si eu cat de curand.

m-am interesat la o statie itp.....
nici vorba sa am vreo sansa sa omologheze "bazaconia" aia......a zis ca mai bine bag gpl pe ea decat sa pun pe hidrogen....ca nu o sa accepte nimeni si daca ma prinde o incurc......

acum nush....parca nu are rost, daca oricum nu o sa pot sa o omologhez
in schimb, ma apuc de eebio...poate ala merita...sau de un cdi

Macar sa aiba un efect cat de cat, si doi litri/100km ar fi extraordinar. Cand te duci la ITP cu ea dai jos instalatia, n-ar fi o problema. Si daca e sa te opreasca in trafic, o spaga mica si se rezolva. Oricum atata timp cat nu e o instalatie periculoasa, de genul alora care umblau cu butelii d-alea de aragaz in portbagaj pe vremuri, nu cred ca au cum sa te taxeze rau.
Normal ca daca ai de gand sa tii masina ar fi bun si un CDI.

eu inca nu am invatat sa dau spaga..deci ar fi o problema....si m-au oprit odata spre techirghiol.....opreau orice rabla si ii verificau jocuri la rotile din fata...eu tocmai schimbasem bucsele si m-au lasat in pace, dar se uitau si la seria masinii(sub capota) deci clar...puteau sa vada o eventualka instalatie

Fara a dori sa descurajez colegii care se ocupa de constructie/testare: 2l la 100km reducere consum ar insemna intre 25 si 40 de procente - ceea ce ar fi o amleiorare formidabila.

Eu inclin sa cred ca efectul va fi cel mult de _foarte_usoara_crestere_(*) a consumului (din motivele aratate). Deoarece testarea instalatiilor va fi insotita probabil de reglaje atente ale motorului, ma mai astept si ca usoara crestere despre care am spus poate (va?) fi mascata de ameliorarea datorata reglajelor de care am spus. Mai este posibila si o modificare (mai mult sau mai putin constienta) a stilului de conducere - desigur cu efecte asupra consumului.

(*) foarte usoara deoarece vorbim despre puteri mult mai mici decit cele uzuale in regimul normal de functionare al motorului.

domnule os, vad ca te pricepi la fizica si la logica.

energia mecanica degajata prin arderea gazelor in motor va fi mult mai mica decat energia encesara generarii lor.

dar aceste gaze pot duce la o ardere completa...astfel motorul consuma mai putin si are o putere putin mai mare..

nu ar putea fi si asta?

si de ce ma rog arderea e incompleta din capul locului?

Eu mi-am spus opinia mai inainte. Desigur putem sa ne imaginam ca ridicam randamentul motorului (si eu cred ca tocmai asta vor sa incerce colegii).

Pregatirea, cunostintele si gindirea mea imi spun ca nu se poate (sau nu asa usor) - dar mai zic inca o data: sa vedem ce iese din teste. Mai inainte am facut si predictii despre ce o sa se intimple. Eu mai degraba as investi energia in a pune la punct asa cum se cuvine masina...

Se poate sa fie si o chestie de conceptie - eu sunt alergic la solutii-minune si la teoriile conspiratiei. Cind am de a face cu o solutie-minune combinata cu teoria conspiratiei devin ca sa zic asa alergic la patrat.

In situatia de fata, ceea ce nu ma surprinde este ca argumente bazate pe calcul sunt "contracarate" fie cu credinta in "ce am gasit pe internet", fie cu vorbe despre "sinergie" si despre "rezonanta"(*). Ori, chestiile aste cu sinergia merg cind e vorba de marketing, dar nu cind e vorba de materie.

(*) in contextul producerii si transferului energetic comparatiile citate de colegi sunt eronate.

--------------------
adaug un comentariu in ideea abordata de argon:

Pentru a obtine o ameliorare a consumului de hai sa spunem 30% prin evitarea "arderii incomplete" ar trebui ca macar 30% din combustibil sa ramina nears in mod normal. N-am acum cifrele la indemina -> sunt insa sigur ca partea din combustibil care nu se oxideaza complet (e vorba de CO, negru de fum, hidrocarburi in gazele de esapament - scrie in analiza gazelor) e cel mult de citeva (putine) procente. Aceste citeva (putine) procente sunt limita maximala a ceea ce se poate obtine printr-o teoretica eliminare a "arderii incomplete". Restul sunt chestii internetice...

Stau eu si ma intreb, decat atata bataie de cap cu hidrogenul asta, nu ieseati mai bine prin montarea unei cutii cu treapta 5 lunga? Nu de alta dar mie imi consuma acum 6% extraurban, si 9% urban, adica aproximativ la fel cu un motor de 1400 de generatie noua si Euro4, unde nu cred ca poate nimeni sa zica ca e arderea incompleta.

Sa inteleg ca o sa-mi consume ~4 %(cu 30 % mai putin) daca mi-as monta instalatia? Hai ca daca ar consuma macar 5 as face-o, astept rezultate de la voi.

hai sa vdm...eu am apuc de un cdi...asa, usor usor....cred ca scot o economie mai buna din cdi cu eebio decat cu hidrogen

http://techon.nikkeibp.co.jp/english/NEWS_...0080613/153276/
japonezii cum pot sa faca masini pe apa
www.realitatea.net/japonezii-au-inventat-masina-care-functioneaza-cu----apa_301202.html

Energia electrica pentru generator poate fi produsa si din alte surse nu folosind puterea motorului cum ar fi vibratiile masinii spre exemplu

aia e masina electrica, nu vad legatura cu Dacia.

---------

Acum sa revenim la subiect: am citit pe undeva ca electroliza consuma mai putina energie electrica cu cit temperatura electrolitului creste. Daca este adevarat, cred ca este relativ usor de transferat o parte din caldura motorului, ca din asta avem destula , apei care urmeaza a fi disociata.

Numai bine!

---------
Un lucru mi-a scapat, cred. De ce este nevoie de bobine? Daca este pentru oscilator, nu cumva este mai ieftin si mai bun, sa faceti unul in inel, cu un CD4069? Limita maxima a frecventei poate fi foarte mare in acest caz.

L.E. M-am lamurit, puteti ignora intrebarea.

L.E. 2 Am inteles (la o prima privire) ca se face o ridicare de tensiune, dar la ce ajuta ea, poate ma lamureste cineva. Impulsuri de 12V nu sint suficiente?

Toate cele bune!

Am eliminat un schimb de replici nu tocmai amabil intre mine si mario1980.

Multumesc pentru intelegere.

Mario se ridica tensiunea pentru ca reactia sa fie mult mai rapida iar curentul consumat sa fie mai mic in comparatie fata de o tensiune mica si un curent foarte mare gen 12V si 10A. Iar prin impulsuri multi au descoperit ca apa se disociaza mai repede decat daca s-ar cupla direct eletrolizorul la o sursa de curent continuu.

Bine, dar esti sigur ca reactia este mai rapida la tensiuni mai mari ? Eu doar intreb... Asta cu disocierea cu curenti in impulsuri am citit si eu despre asa ceva, dar ramine intrebarea, obtii pentru electroliza un curent mai mic la o tensiune mai mare, dar din baterie consumi mai mult curent, pentru aceeasi putere utila debitata electolizei, pentru ca ai si randamentul la ridicarea tensiunii de luat in calcul. Ma insel eu?
Vazusem un link mai la deal in care operau (cel putin asa sustineau) cu ~5V...

Succes!

Nu stiu sunt multe teori mai greu de pus in practica totusi o baterie de eletroliza cu 60 de celule se poate realiza. Prin cresterea tensiuni curentul nu v-a fi mult mai mare fata de prima metoda care se alimenta la 12V direct pe eletrozi ci v-a fi mult mai mic daca se v-a face acel montaj care lucreaza in impulsuri. Pentru a obtine randament de 80%-90 trebuie realizat un convertizor folosindu-se tranzistoare mos iar pentru partea de comanda tot mos. Problema e greu de procurat eu am facut rost pentru cdi de tranzistori mos de tipul irfp250 si irfpc60 care pot sa controleze curenti si tensiuni foarte mari la intervale foarte scurte dv/dt. Cu siguranta la multi nu v-a da randament fiindca v-a trebui modificate jicloarele la carburator ca s-a spus ca se v-a combina amestecul de benzen si aer cu amestecul de HHO . Alti cu siguranta vor imbutelia hho pentru sprinturi in loc de turbina . La injectie e mai simplu fiindca sonda lambda v-a da impulsuri catre unitatea de control iar unitatea v-a procesa pentru injectarea benzenului in catitati mult mai mici .

Adica sa inteleg ca dai pulsuri scurte, cu tensiune mare, avind aceeasi polaritate. Eu imi imaginam ca se schimba polaritatea (sensul curentului) cu ajutorul unei punti H.
Legat de tranzistori, poate ca sint mai usor de gasit IRF540 si IRF9540 (cel putin asta duce un curent mai mare decit IRFPC60) si in cazul de fata ma gindesc ca nu s-ar depasi 100 V la impulsuri.
O mica observatie: sonda lambda nu da impulsuri, ci un semnal continuu.
Si o a doua observatie: la validarea experimentului trebuie musai renuntat la acumulatorul de pe masina, si inlocuit cu un condensator, pentru o acuratete cit mai buna.

Iar o luam de la capat?

Pintrare* randamentul=Piesire.
Daca Uiesire=220V si Iiesire=0,1 A, admitind un randament de 98%, montajul va suge din instalatie 220*0,1/0.98=22,5W => I=1,8 A; daca la 12V aia ai 10 A => prin convertizor va suge tot pe la 120W/.98, adica ceva mai mult. Adica, curentul ce trece prin solutie o fi mai mic, dar cel absorbit din baterie va fi la fel de mare.

diaconuliviu, eu cred ca este vorba totusi de impulsuri foarte scurte, de tensiune ridicata. Si eu sint curios daca asta a vrut djasu82 sa spuna de fapt.

Posibil dar atentie, acele impulsuri depind in mare masura si de impedanta!!! solutiei de electroliza. Adica ai limitari de ambele parti, si ca incarcare de instalatie si de la solutie (care are impedanta finita).

Primul experiment realizat azi se prezinta dupa cum urmeaza.

Montajul generator de trenuri de impulsuri este cel din schema lui Dave Lawton (postat pe prima pagina a topicului), la care am adus urmatoarele modificari:
- am alimentat etajul oscilator printr-un integrat 7812, care debiteaza curent celor doua rezistente de 100 Ohm din schema, apoi integratelor 555
- am lasat alimentarea etajului final cuplata direct la sursa de tensiune, dar am schimbat tranzistorul final din schema, cu un IRF740 (am testat si cu 2SC3067, luat dintr-o sursa de calculator, si a mers la fel)
- am schimbat dioda redresoare 1N4007 din schema cu una BA159
- am inseriat cate un rezistor de 1K Ohm cu fiecare potentiometru
Am folosit apa distilata, fara vreun catalizator.
Ca sursa de alimentare, am folosit un acumulator de masina de gaurit, de 16.8V.
Productia de gaz nu a fost impresionanta...
Cea mai buna productie (destul de modesta, nu a meritat sa o masor) am obtinut-o cu etajul modulator anulat, iar oscilatorul fixat pe cea mai mare frecventa, potentiometrul corespunzator factorului de umplere fiind la maxim.
In acest regim, socurile bobinate se incing, dar tranzistorul final e doar caldut (cu un mic radiator, de vreo patru ori cat suprafata aripioarei lui).
Inca o precizare importanta: electrozii NU au fost "preparati" in nici un fel (tratare cu diferite substante sau frecare cu smirghel).

Deh, e dezamagitor pentru inceput, dar voi cauta modalitati de optimizare.
Poate ca mai trebuie incercate cateva idei:
- marirea frecventei oscilatorului,
- introducerea unui transformator ridicator de tensiune,
- folosirea unui catalizator in apa,
- conectarea diferita a bobinelor de soc.

Voi ce rezultate ati obtinut si care sunt sugestiile voastre?
Toate cele bune!

Dragii mei, eu nu am avut timp sa fac montajul si electrolizorul, dar este evident ca rezultate miraculoase nu se vor obtine.

1. Nu este posibil ca energia produsa prin arderea gazelor (HHO) sa fie mai mare decat cea folosita pentru producerea sa. Deci masina nu va avea cum sa functioneze NUMAI pe gaz Brown nici macar la ralanti (da, mai intervine si acumulatorul, e drept). Ca randamentul arderii benzinei, prin amestecare cu gaz Brown, creste, asta e o alta poveste.

2. Oricat de mult gaz Brown s-ar produce, el este mult sub nevoile unui motor care la fiecare ciclu absoarbe 1,4 litri. Nu faceti analogia cu GPL-ul, multi sunt tentati sa creada ca 1litru GPL = 1 litru de gaz. Ala e lichefiat, cand se transforma in gaz propriu-zis, isi creste volumul de foarte multe zeci de ori. Deci 1 l GPL produce prin evaporare mult mai multi litri de gaz, pe cand generatorul nostru scoate direct gaz (care nici macar nu e hidrogen pur, sa zici ca ia 1/3 Hidrogen si 2/3 oxigen din aer. )

Dar, este totusi de asteptat sa se simta o usoara reducere a consumului. Nu stiu cat de mare, dar ar trebui sa fie, acel gaz totusi arde.


Sincer, la ora actuala, in conditii reale, GPL-ul este varianta cea mai avantajoasa, si orice om care se gandeste 5 minute serios, isi da seama ca asta este solutia pentru a intarzia efectele economice ale cresterii pretului benzinei.
O sa va rog sa nu transformam topicul in "inca unul" pro si contra GPL, sunt deja destule.

Pe mine ma mai batea gandul sa fac o chestie, si care ar fi intr-adevar fezabila: Generatoare eoliene care sa antreneze alternatoare a caror energie sa fie folosita exclusiv la producerea de hidrogen pur prin electroliza clasica. Apoi imbuteliat hidrogenul in cilindrii si folosit pe masina exact ca GPL-ul (Doar ca H2 nu se poate lichefia, va ramane gazos). Nu stiu cat hidrogen produc vreo 3 generatoare eoliene, dar daca ar face suficient cat sa iti asigure drumul la serviciu si inapoi, ar fi suficient.
Pentru cei cu dare de mana, mai exista si panourile fotoelectrice, dar nu se merita ca investitie sa le folosesti numai pentru productia de hidrogen.

Succes!

urasc sa dau cu bata in apa, dar macar stropii de apa au sa va trezeasca la realitate, topicul a capatat proportii epice.
Cand tot vad ca ajunge iar si iar cel mai recent de la modificari dacia clasic nu imi vine sa cred, mie, la cunostiintele mele mi se pare doar teorie de cafenea, daca am sa-l vad pe unu cu sistemul in o dacie, care chiar face cea ce ar trebuii sa faca (sa aduca o imbunatatire reala), cred ca imi iau si eu un harba de 1300 si imi pun GPL D.I.Y.

Nu ma intelegeti, apreciez eforturile voastre, experimentele si a.s.m.d. (asa se fac progrese in stiinta), doar ca mi se pare ca munciti degeaba, sistemul arata a delir inca de la inceput

Dragi colegi:

partea buna este ca experimentele avanseaza si astfel putem spera ca in citeva saptamini/luni colegii sa dispuna de rezultate. Opinia mea depre aceasta chestiune ar trebui sa fie destul de bine cunoscuta intre timp; totusi vreau sa incurajez colegii sa mearga spre finalizarea experimentului.

dyogenes, ce sa zic?... Ma asteptam ca tu sa fi realizat deja un generator de hidrogen performant.
Ideea cu generatoarele eoliene e foarte faina, dar un astfel de proiect este pe lista mea de asteptare, daca va fi posibil. Insa nu pentru producerea de hidrogen, ci doar pentru a asigura iluminarea unei locuinte, pentru inceput.
Cat despre imbutelierea hidrogenului, e mult mai periculos sa umbli cu rezervorul de hidrogen sub presiune dupa tine, decat sa-l produci "la cerere", la presiune negativa (depresiunea galeriei de admisie).
Daca inteleg bine, hidrogenul produs se combina cu aerul in proportie de 20 la 1, astfel ca nu trebuie 1.4l de hidrogen la un ciclu, ci la 20 de cicluri. Ai dreptate, insa, este foarte dificil (nu imposibil) sa produci suficient gaz pentru a exclude cu totul benzina. De aceea ne vom multumi doar sa adaugam gazul la benzina, sperand o economisire a celei de-a doua.

Inca nu consider ca trebuie sa renuntam la experiment. Asa cum spuneam, inca se mai pot face optimizari. Sunt forumuri axate numai pe asta, iar unii chiar au obtinut rezultate. Pe de alta parte, faptul ca apa distilata (fara catalizator) a putut fi descompusa, ne arata ca acest lucru este posibil si se poate imbunatati.
Iata un videoclip care prezinta o modificare interesanta a circuitului din schema lui Dave. Unul dintre socurile bobinate are un terminal in aer, iar un bec este inseriat cu electrolizorul.
Ca o comparatie cu stadiul actual al experimentelor noastre, probabil ca stiti ca primele calculatoare erau cat o camera si afisau totul cu... becuri...

4X4, nu stiu daca ai citit titlul topicului. Se pare ca de fapt iti place sa dai cu bata in balta, dar nu vad ce obtii cu asta... Sa faci stropi in jur e o distractie care tine de perioada prescolara totusi... E doar o constatare, nu am intentionat sa jignesc.

Inainte de a posta, dragi colegi, fara suparare, va rog sa cititi TITLUL TOPICULUI si SUBTITLUL sau.
Pentru cei carora subiectul li se pare stresant/aiurit/etc, exista o sugestie de bun simt: nu dati click aici si nu va pierdeti vremea si energia postand aici.
Multumesc!

Kinetix de ce ti se incinge socurile ??? acolo ai pierdere de randament . Fiarar sa fie ia realizeaza tu un ridicator de tensiune unu banal cu un simplu tranzistor 2n3055 care sa alimenteze direct eletrolizorul si tranzistorul final fara acel transformator care cu siguranta e bobinat aiurea. Oare in primar cate spire ai bagat ? eu mai mult de 10-13 spire nu as introduce iar sarma sa fie de 0.9-1.5mm iar in secundar 100-200 de spire cu diamentru de 0.3-0.6mm.
dyogenes cred ca nu vrei sa umbli cu bomba in masina ... mai ales ca hidrogenul sub presiune e interzis sa fie tinut , iti dai sema ce ravagi ar face daca ar sari in aer sa zicem din cauza unui banal rateu de la motor bau si gata .

Sigur ca se pierde energie prin socurile alea, dar nu am idee de ce...
Nu am nici un transformator in circuit, inca. Cele doua socuri sunt bobinate pe acelasi miez, in acelasi sens, cu sarma de acelasi diametru si au acelasi numar de spire. Am postat o poza cu ele, acum cateva zile.
Totusi, in schema lui Dave Lawton, nu apare nici un transformator, ci doar aceste doua socuri...
Oscilatorul functioneaza bine. Nu am de ce sa fac altul. Partea cu impulsurile pe electrolizor nu merge satisfacator.

A folosit cineva un programel de calculator care sa simuleze un osciloscop? Ar fi de mare folos pentru a vedea ce se intampla acolo...

Schimba firele casi cum ai schimba sensul.... ori din primar ori din secundar.

Am schimbat in toate felurile posibile.
Am rebobinat un transformator ridicator (50/150sp), pe miezul caruia am bobinat si cele doua socuri (75sp fiecare), dar tot nu am reusit sa obtin productie mai mare de gaza fata de varianta clasica in CC.
Apare evident (pentru mine) ca acest transformator-minune este una din piesele cele mai importante din circuit si necesita o atentie deosebita. De asemenea, necesita un calcul particularizat pentru fiecare electrolizor, datorita faptului ca fiecare configuratie (placi - grosime, spatiere, suprafata, tevi - lungime, diametru, spatiere) are o capacitate proprie, fata de care se va calcula inductanta socurilor.
Intrebarea este: CUM?
Unul din handicapurile pe care le infrunt este lipsa unui osciloscop, pentru a vedea exact forma impulsurilor, apoi a unui capacimetru, pentru a masura electrolizorul. Asta e.

Am mai gasit o varianta de electrolizor, la care se adauga un bobinaj pe toata suprafata exterioara a "reactorului", dar si acest model merge tot in curent continuu... Oricum, e interesanta ideea de a beneficia de campul magnetic al solenoidului creat prin bobinare, ca un catalizator al electrolizei.
Se simte nevoia unor fizicieni amabili si disponibili pe topicul asta. Se aduna cam multe intrebari...
Toate cele bune!

In locul trafului zic sa folosesti o bobina de inductie dar sa protejezi tranzistorul mos printr-o celula cebsev care e formata din un condensator inseriat cu o rezistenta si in paralel o dioda ultrarapida.

aia cu bobina de inductie nu merge,am incercat!

@Kinetix:

dupa cum bine observi eu m-am abtinut de la comentarii. Desi nu-s fizician (ci inginer) am tupeul sa sustin ca nu vrei sa-si bage nasul pe aici nici unul. Fiindca mi-e teama ca o sa-ti spuna acelasi lucru ca mine.

Totusi: iti/va urez in continuare succes. Probabil ca o tensiune mai inalta ajuta in oarecare masura disocierea - asta nu schimba desigur cu nimic aspectul energetic.

os, nu de "comentarii" avem nevoie, ca la asta ne pricepem toti, ci de putina bunavointa si ceva sugestii.
Ba chiar as vrea sa se implice inginerii pe aici. Consider ca cei care isi cunosc meseria/profesia merita tot respectul si pot fi de folos multora prin cunostintele lor. Toata problema, prietene, e cu ce atitudine ne implicam. Daca ne consideram "superiorii" si "cei care totdeauna au dreptate", atunci ne va fi greu sa gasim un limbaj comun si sa colaboram. Daca insa gandim: "dupa cunoasterea mea, cred ca acolo se poate face mai bine asa si asa", atunci poate ca vom face pasi inainte. Cu "NU, NU si NU!" nu s-au facut progrese niciodata.
Inteleg ca probabil nu se vor obtine minuni cu sistemul asa, dar de vreme ce altii si-au facut (si nu ma refer la siturile comerciale, ci sunt multe forumuri pe tema asta) si si-au montat pe masini, si au obtinut reduceri ale consumului de combustibil, de ce sa nu incercam si noi?
Dar sa lasam filosofia acum.
Indiferent de efectul pe care admisia de hidrogen il va avea asupra motorului, deocamdata mi-am propus sa obtin o electroliza cat mai eficienta. Aici as avea mare nevoie de sugestiile, cunostintele voastre. Pe net vad tot felul de proiecte care isi propun acelasi lucru si incearca asta prin diverse metode:
- diverse forme ale electrozilor (placi, tevi, bi-spirale, bobine)
- spatiere diferita (1-3-5mm)
- diverse circuite oscilatoare/rezonante care piloteaza electrolizorul
- diversi "catalizatori" pentru reactia de electroliza (bicarbonat de sodiu, KOH, etc)
- diverse surse complementare de energie (laser, electromagnetica, caldura, vacuum, ultrasunete, etc)

Deci, pentru os si pentru toti inginerii/fizicienii care ar vrea sa participe dar "se abtin": considerati si voi (prin absurd, daca vreti) ca se poate optimiza electroliza apei. Ce sugestii ati avea in acest caz?
Multumesc mult si sunteti bineveniti cu expuneri constructive.

djasu, nu vreau sa aplic impulsuri de o asa mare tensiune pe electrolizor, in primul rand din considerente de protectie. Oricum, am incercat cu transformatorul ridicator bobinat de mine. Probabil ca se obtin varfuri de tensiune de cateva sute de volti, dar nu pare sa aiba efect. Poate ca nici eu nu am "dibuit" frecventa cea mai potrivita pentru a fi aplicata pe electrolizorul meu. Poate ca transformatorul a avut prea putine spire in secundar?

Ce spuneti despre ideea de a aplica atat tensiune continua cat si in impulsuri, simultan, pe electrozi? Eventual o componenta alternativa, care sa faca electrozii sa oscileze/vibreze cumva. Asta ar creste productia de gaz prin usurarea desprinderii bulelor formate de pe electrozi.
Am mai facut un experiment: am bobinat 50spire (cu sarma de 1.5mm Cu emailat) in jurul vasului de electroliza. Pe electrozi am aplicat tensiune continua, iar pe bobina am aplicat impulsuri, sensul campului magnetic fiind orientat cu Nordul in sus (spre gura de captare a gazelor. Nu a parut sa aduca vreo imbunatatire a randamentului... Poate nu am orientat bine campul magnetic. Nu am inseriat nici o dioda cu bobina asta, ci a avut doar o dioda in paralel cu ea (bobina a fost cuplata la schema de generator, in locul electrozilor).
Toate cele bune.

Kinetix draga, eu m-am implicat mai sus, sugerindu-ti sa maresti tensiunea.

De asemenea m-am implicat cind mi-am spus parerea; fiindca parerea mea e negativa, m-am implicat prin faptul ca m-am abtinut sa comentez. Mai mult de atit nu poti sa-mi ceri.

Asa gandeste os dupa cate observ si eu desi ingineri de obicei gandesc spre progres asta am invatat si eu la facultate. In fine sa nu ne dam mari Kinetix ti-am spus sa refaci traful iar in primar introduci maxim 10-13 spire cu diametru de 1mm iar in secundar 100-150 de spire cu diametru de 0.5mm sau mai mic. Practic faci o ridicare de tensiune , poti verifica montand o dioda ultra rapida de tip by338 si un condensator de 1-2uF/300V si masori tensiunea cu aparatul de masura . Vei modifica frecventa la osiliatoare si vei verifica tensiunea creste sau scade.
Da se poate introduce inca una sau doua componente alternative cu diferite frecvente de lucru si le mixezi intr-un transformator toroidal sau E I . Pentru o modulare simpla a tranzistorului final se poate cupla sursa de la primul tranzistor la drena celui de-al doilea tranzistor tot mos iar pe grila celui de-al doilea poti modula alta frecventa sub forma tot dreptunghiulara. Practic randamentul al montajului trebuie sa fie de 90-100% fiindca lucrezi cu semnale dreptunghiulare iar un transformator pe miez de ferita e capabil sa transfere aproape toata energia fiindca lucreaza la frecvente inalte miezul. Doar pe Fer Si randamentul ed e 40-50%.

djasu82:

Mai intii te rog sa lasi la o parte consideratiile despre progres.

Te mai rog sa fii ceva mai atent la modul in care formulezi/ortografiezi. Foloseste punctuatia si spatierea, eu am de multe ori dificultati in a-ti urmari textul. De asemenea n-ar strica sa fii ceva mai atent la gramatica.

Daca insa tot doresti progres, da-mi peste bot cu _fapte_(*). How about that?

(*) Adica: rezultate masurabile, repetabile, controlabile. Incercarile lipsite de rezultate nu se pun, oricit de complicate ar fi ele.

Pana la urma inteleg ca uni ingineri de pe acest forum sunt ingineri doar in cuvinte restu....egal cu zero. Pentru tine nu ma voi lauda cu fapte sa sti ca ce mi-am propos mereu mi-a iesit fiindca sunt un tip optimist .

Domnule - vorbesti cumva despre mine? Eu as fi cu mai multa bagare de seama...

In afara de asta - ai zis ceva de facultate. Daca vorbim de un institut de studii superioare pe care domnia ta zici ca l-ai vizitat, te sfatuiesc sa mai deschizi si ochii cind dai pe acolo. Sa ma ierti, dar cunostintele dumitale de limba romana si de ortografie nu fac dovada ca ai fi trecut pe-acolo decit poate ca sa mai schimbi un bec. Nici nu vreau sa incep sa vorbesc despre cunostintele dumitale fundamentale de stiintele naturii - caci imi permit sa remarc faptul ca la tema aflata in discutie in afara de vorbe internetice nu se vede nimic.

Cu toate acestea va urez inca o data succes in incercarea voastra, caci va trebuie incredere.

Te simti bine domnule os ? nu cred ca vei ajunge sa-mi dai lecti despre cum se schimba un bec. Cred ca tu esti inginer doar la schimbarea becurilor te lauzi peste tot ca esti inginer dar nu realizezi nimic. Daca tot esti inginer barim sti sa masori un tranzistor bipolar sa ai fali baza emitorul colectorul sa-i calculezi parametri de functionare sau tranzistori mos sau unipolar nu cred... Daca vrei sa ne dam arama pe fata ne dam dar nu cred ca e cauzul ... Cu alte cuvinte noi incercam ceva aici pe topicul acesta iar tu strici mereu toata amosfera. Vezi sa nu te pape un caine...

Domnule,

ingineria asta e mare, mult mai mare decit crezi dumneata; dar teama mi-e ca orizontul dumitale nu trece de 555 si de mama stiintelor, cositoritul sirmelor). Fiindca subiectul in mod evident te depaseste, renunt sa-l mai discut cu dumneata.

In acelasi timp te avertizez serios ca, daca mai ai neobrazarea sa ma jignesti (direct sau indirect) se lasa cu sanctiuni.

La fel, iti cer sa scrii in limba romana. Daca e cazul, ia lectii (si nu cum zici dumneata "lecti"). Prin greselile sistematice de limba dai dovada ca ai trecut degeaba (dac-ai trecut) prin facultatea aia de care ai spus. Eu nu te-as trece la nici un examen cu asemenea greseli.

Succes la perpetuum mobile ala pe care incercati sa-l construiti.

Stiti de ce am avut perioade asa lungi de tacere? Tocmai pentru ca de fiecare data, pe fiecare topic, discutiile ajung sa degenereze la atacuri la persoana. Chiar fiecare TREBUIE SA ISI IMPUNA PUNCTUL DE VEDERE? Chiar nu se pot expune doar pareri si idei, fara a incerca sa le impui cu orice pret? E suficient sa expui o idee, urmeaza ca fiecare sa se gandeasca pe cont propriu la ea si sa o accepte sau nu, eventual sa expuna argumente pro sau contra. Si ATAT, fara a incerca SA IMPUNA CELUILALT ceva.

Kinetix, imi pare rau ca te-am dezamagit cu generatorul de gaz Brown, dar sa stii ca nu sunt "in hibernare tehnica". Doar ca eforturile mele si ale prietenilor mei (care sunt niste baieti deosebiti, dispusi sa munceasca serios doar pentru a demonstra ca o idee poate fi viabila) se indreapta in acest moment spre un alt proiect: Montam o instalatie de aer conditionat de Matiz pe Peugeot-ul meu 405. Nu iti spun cate modificari a trebuit sa facem, etc... Lucram la asta deja de vreo 6 zile, dar sunt convins ca vom reusi. Asa ca generatorul de Hidrogen este in Stand-by la mine. Sorry, dar bani de benzina inca am, nervi pentru caldura nu prea...

Oricum, urmaresc cu interes experimentele voastre si sper sa reusiti.

P.S. Generatoarele eoliene pentru iluminarea casei nu sunt tocmai "optim" exploatate, deoarece trebuie sa folosesti releu regulator (sa nu arzi becurile cand bate vantul mai tare). Daca le-ai folosi pentru electroliza, nu ai avea nevoie de releu, cu cat mai mult curent ar produce, cu atat mai mult hidrogen s-ar degaja, nu ai nevoie de tensiune constanta... Cred ca ai prins ideea...

dyogenes, ma bucur ori de cate ori cineva intelege ca forumurile exista pentru ca membrii sa comunice intre ei idei, pareri, date, informatii, rezultate, abordand un spirit de colegialitate, respect reciproc si prietenie. Satisfactia de a pune pe un coleg "cu botul pe labe" este manifestarea unei boli larg raspandite, din nefericire, si o bucurie nesanatoasa a celor slabi...
Iti urez succes cu proiectul tau, care s-ar putea sa iti fie, pe moment, mult mai folositor si placut decat reducerea consumului masinii. Sunt convins ca trebuie multe, dar tare multe modificari, adaptari, ajustari pentru asta, dar am incredere in tine, ca esti baiat istet.

Iata ce am mai incercat azi.
Am incercat sa aproximez capacitatea electrica a electrolizorului, pentru a proba cu un condensator de aceeasi valoare. Ei bine, aici m-am cam poticnit deoarece am gasit mai multe valori ale constantei dielectrice a apei distilate... Am gasit valori intre 3.2 si 80...
De exemplu, AICI gasiti un calculator pentru capacitati (atunci cand se folosesc electrozi - placi), iar AICI gasiti cateva valori pentru permeativitatea relativa a apei.
Am folosit pentru calcule valorile date pentru temperatura de 20 si 100 grade. Nu am inteles daca aceste valori sunt in CC sau in HF (high frequency). Oricum, am obtinut valori de 8.2, respectiv 5.6nanoF. Am luat un condensator de valoare apropiata (10nF) si am probat schema generatorului de impulsuri cu transformatorul ridicator (si socurile bobinate pe acelasi miez al lui). Dupa ceva reglaje ale potentiometrelor, pe condensator am masurat 170V, iar sistemul consuma aprox 50mA. Probabil ca valoarea maxima a tensiunii a fost mai mare, dar eu am masurat cu un aparat analogic si se prea poate sa nu fi prins "varfurile". Frecventa folosita era prin apropiere de limita audibila superioara (18-20-kHz), nu am avut cu ce sa o masor. Sursa de alimentare a fost acel acumulator, la vreo 15V.
Mai urmeaza si alte incercari, dar as avea nevoie de o aproximare mai buna a permeabilitatii relative a apei in jurul frecventei folosite. Ma poate ajuta cineva?
Numai de bine.

Stimati prieteni (chiar daca nu ne cunoastem deocamdata) va salut sincer.
Chiar daca nu am discutat pana acum impreuna despre acest subiect, ceea ce vom avea ocazia de acum incolo sa fie constructiv pentu toti.
Tin sa va spun ca sunt foarte interesat de acest subiect , si am fost interesat, astfel ca in urma accesarilor pe internet am invatat multe de la alti cetateni ai PLANETEI astfel incit cunostintele lor impreuna cu ceea ce am putut adapta la la posibilitatile mele a dus la realizarea unui lucru pe care mi l-am dorit si anume un electrolizor.
Mi-am inchipuit ca o sa obtin ceva care sa-mi satisfaca pretentiile.
Deocamdata sincer si deschis (dispus sa arat ceace am putut realiza) am reusit performanta cu lucruri relativ simple sa obtin cca 1litru de amestec /minut(chiar mai putin) cu aproximativ 25 amperi si 14,4 volti (din bateria masinii in timpul
functiunii). Aceasta masuratoare a fost facuta in CURENT CONTINUU. La un calcul rapid facut = cca 350 W.
Am incercat si un generator de impulsuri in jur de 1 khz dar prea multe satisfactii nu am obtinut. La consumul de mai sus motorul era influentat asupra turatiei de ralanti.
Am incercat o sursa independenta de energie(12v cc 25 A/ ora) dar rezultatele nu au fost multumitoare. Alte detalii foarte curind.

Stima!

Va salut, domnule ionniculae.
Ma bucur ca ati reusit sa faceti un sistem functional in mod artizanal.

Din datele Dvs se poate calcula ca ati avut un consum energetic al sistemului de aprox 5.8Wh/L. Comparat cu valoara standard calculata de Faraday, de aprox 2.4Wh/L, asta ma duce cu gandul la faptul ca mai trebuie retusat cate ceva pe acolo la sistemul electrolizor (spatierea dintre electrozi, electrolitul...).
Scopul nostru ar trebui sa fie sa obtinem rezultate mai bune decat cel estimat de Faraday pentru electroliza in CC. Dar pentru asta va trebui sa folosim electronica...

Intr-adevar, este posibil ca aplicarea de impulsuri simple nu aduce prea mult beneficiu... In sistemul lui Stanley Meyer (replicat de Dave Lawton), precum si in cel al lui Bob Boyce se folosesc circuite generatoare de trenuri de impulsuri. Mai multe generatoare de impulsuri acordate pe diferite frecvente sunt aplicate simultan pe electrozi si astfel se obtin rezultate mai bune.
Va urez succes in documentare si experimentare pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune!

L.E: Am mai reflectat asupra motivelor pentru care productia mea de gaz este mult mai mica decat ar fi trebuit.
Mai intai, am cautat pe tot felul de forumuri dedicate, dar de fiecare data cand cineva reusea o replicare a sistemului Meyer/Lawton, folosea electrozi teava, concentrici. Nu am gasit nici un singur caz in care sa se foloseasca electronica lui Dave Lawton cuplata la electrozi placi. Se prea poate ca aici sa intervina si parametri care tin de rezonanta naturala mecano/acustica a tuburilor de diferite lungimi, grosimi, etc (principiu folosit la tuburile de orga).
La electrolizoarele cu placi, in general se foloseste ori electroliza clasica (cu un electrolit oarecare), ori se foloseste circuitul electronic al lui Bob Boyce. Acest circuit este mult mai complicat decat cel al lui Dave (pe care am incercat sa-l copiem si sa-l folosim in acest topic) si presupune mixarea a trei forme diferite de trenuri de impulsuri, aplicate simultan unui transformator toroidal cu miez de ferita. Nu am gasit nicaieri o varianta mai simpla, sau vreo alta varianta oarecare de circuit electronic eficient pentru electrozi - placi. Cea a lui Bob se pare ca merge foarte bine si obtine randamente ale sistemului mult superioare celui calculat de Faraday. Deocamdata are un singur inconvenient: este destul de complicata si cam greu de realizat in regim de amator...
Un alt aspect important, se pare, este cel al tratarii electrozilor, in asa fel incat sa se obtina depunerea pe fetele lor active a unei substante albe, probabil izolatoare. Cand aceasta depunere apare, se raporteaza cresteri ale productiei de gaz la acelasi consum energetic.
O alta caracteristica observata studiind experimentele altora este ca mai totdeauna se lucreaza cu electrozi destul de mari: fie ca sunt tevile lui Meyer/Lawton, fie ca sunt placile lui Bob, dimensiunile lor se masoara in zeci de centimetri.

Sistemul meu cuprinde un electrolizor cu placi, a caror montura nu prea este compatibila cu vreo forma de rezonanta mecano/acustica, deoarece spatierea s-a facut cu anse de folie de PE, ceea ce face ca sistemul sa fie cumva elastic, amortizant... Pe de alta parte, am incercat sa combin acest fel de elctrozi cu electronica lui Dave, iesind o strutocamila...
Placile de inox folosite sunt relativ mici (6.5cmX5.5cm) si nici nu am preparat electrozii in vreun fel.
Daca toate aceste sunt luate in considerare, nu e de mirare ca rezultatele promitatoare intarzie sa apara...
Probabil ca va trebui sa proiectez din nou electrolizorul, eventual cu electrozi-tevi.
Toate cele bune!