Ooo, daa, traseul arata a... supa-crema de ciuperci! Din cauza asta, cred ca doar 50% dintre inscrisi au mai participat pina la urma la calificari.
Oricum, organizarea a fost buna, cei de la primarie au pus toate gondolele pe cablu, au pus la dispozitie apa si furtun pentru spalat bicicletele, plus reducerea de 40%, cronometrarea a fost cu fotocelula, zonele periculoase au fost bine asigurate (plase, saltele)... Chiar mi-a placut.
Bun meteoblue, merita sa-l urmarim de acum incolo.

L.E. Iata si filmuletul de la concurs.

nu vreau sa fac antireclama, dar eu n-as plimba un copil mic cu asa ceva.
cred ca zdruncinaturile/vibratiile n-o sa-i faca bine la oase/coloana.

6 Oct 2009, 11:10:
vineri 9.10.2009 vreau sa dau o tura in Baiului. vremea se pare ca va fi OK. plec cu trenul 1745 la 7.30 din Gara de Nord.
In zilele urmatoare sunt plecat si nu pot urmari pe net daca mai vrea cineva sa vina, asa ca las nr. de telefon: 0726150834.

Baile Herculane - Vidin, via Serbia (5 zile, aprox. 450 km)

De cativa ani aveam de gand sa ma dau cu bicicleta pe Clisuri Dunarii, dar pe malul sarbesc, care mie mi se pare putin mai spectaculos decat cel romanesc.
Asadar, impreuna cu un prieten am hotarat sa facem tura asta in perioada 27.09 - 03.10.
Deplasarea pana la Herculane s-a facut cu trenul, adica rapidul 695, cae in mod normal trebuia sa ajunga la 04.00, insa a avut ceva intarziere (atat la plecare, cat si pe drum) si a ajuns in Herculane pe la ora 05.00, ceea ce a fost in avantajul nostru.
Cu nasu' am rezolvat-o relativ simplu, adica i-am dat 30 de lei pentru cele doua biciclete. In mod normal, cica ar fi trebuit sa-i dam dublu. Am avut locuri chiar in ultimul vagon, asa ca bicicletele au stat cuminti si nu s-a impiedicat nimeni de ele pana la Herculane.
[attachmentid=1627557181]
In gara la Herculane am baut vreo 2 cafele intr-o carciuma, primul rand fiind oferit gratis de catre proprietar, care saracu' era baiat bun, dar cam manga la ora aceea, asa ca, intre doua cafele am mai trebuit sa facem, cu randul, conversatie cu un betiv cu chef de vorba.
Pe la ora 07.00 se luminase bine, ne-am urcat pe biciclete si am plecat spre regretful patronului turmentat. Asadar:
Ziua 1: Baile Herculane (gara) – Sasca Montana, 117 km, 08h si 23 min de pedalata efectiv.
Dupa cateva sute de metrii ne-a luat frigul rau de tot, astfel incat ne-am oprit si am pus pe noi toate hainele pe care le mai aveam la noi.
Drumul pe soseaua nationala, prin Plugova si Mehadia, nu a ridicat nici un fel de problema si nici nu era excesiv de aglomerat luni dimineata.
Dupa Plugova am facut stanga catre Iablanita si de aici a inceput drumul secundar, care la randul lui nu era circulat aproape deloc, astfel incat pe bucati mari de drum am pedala unul langa altul stand de vorba.
Peisaj matinal de Caras-Severin
[attachmentid=1627557182]
Pe la pranz am ajuns la Bozovici unde ne-am oprit la masa si prietenul meu la schimbat bani (lei in euro ). Dupa masa, cu burta plina, am iesit din localitate, am luat-o spre Sopotul Nou, cu un singur obiectiv: sa gasim un loc umbros pe marginea dumului, unde sa dormim putin. Locul l-am gasit fara prea mare efort, si, pe iarba, la umbra unui pom, am dormit amandoi dusi, cam vreo 2 ore. Odihna asta ne-a prins foarte bine, si amandoi refacuti, am pornit spre Sopotul Nou.
Pana la Sopot a fost totul bine si frumos, insa dupa Sopot, asfaltul se termina, incepe un drum forestier, care cel putin pe mine m-a cam terminat psihic. Nu are bucati drepte mai lungi de cateva sute de metrii, este numai curbe, iar la capatul fiecarei curbe ai impresia ca urcusul se termina, insa nu este asa. Mai trece printr-un sat, care de fapt este o adunatura de catune, ca nu are mai mult de cateva casa una langa alta, pentru ca intr-un final sa ajunga la asfalt, pe langa Carbunari. Macar, daca tot am pedalat ca berbecii pe drumul ala, ne-am delectat cu un apus de soare.
[attachmentid=1627557183]
Ca bonus, coborarea spectaculoasa intre Carbubunari si Sasca Montana. Coborarea asta tine cam 4-5 km si este la fel ca pe Transafagarasan cand cobori de la Balea pe fata nordica. Singura parte proasta a fost ca am facut-o pe intuneric.
In Sasca am stat la pensiunea Dora (locatia din spatele bisericii) unde a fost super. Proprietarii au fost foarte de treaba (facusem rezervare dinainte + i-am sunat de pe drum sa le spun ca intarziem), ne-au asteptat cu masa (asta era pe la ora 22.00). Recomand pensiunea asta.
Ce se vede pe tricou nu este vreu desen deosebit, ci sarea de la transpiratie.
[attachmentid=1627557184]

Felicitari pentru initiativa (avand in vedere perioada) si mai ales pentru efort!
Sper sa citim si continuarea.

@ adi_ar
Vine si continuarea.
Multumesc pentru urari, insa nu inteleg la ce te-ai referit cand ai zis de perioada.

La asta (03.10.2009):

[attachmentid=1627557192]

Participa cineva sambata asta la Neuzer Bike Party Târgu Mureº?
Au asa:
Concurs downhill (mini-DH)
Concurs copii
Concurs cross-country (10 / 25 / 50 km)

@Doc: Am auzit ca fosta ta bicicleta de DH a luat locul 2 la Masters la Sinaia weekendul trecut!
@Gibonu: Frumos. Asteptam continuarea.

L.E. @Corrado83 si Bogdana: V-ati inscris la cursele de 50 si, respectiv, 25 km, nu?

Baile Herculane - Vidin, via Serbia (5 zile, aprox. 450 km)

Ziua 2: Sasca Montana – Srebrno Jezero (Lacul de Argint). 61 km, 04h si 35 min de pedalata efectiv.

Dupa micul dejun generaos luat la pensiunea din Sasca, pe la ora 09:45 bicicletele erau incarcate si noi gata de drum, in directia Slatina Nera si ulterior Naidas.
Pentru cei carora le este dor de zona sau care au amintiri placute legate de Chiele Nerei o poza cu Nera.
[attachmentid=1627557396]
Se trece pe langa Slatina Nera (localitatea este undeva sub drum) dupa care la gater se face stanga, catre Naidas. Drumul de la gater este recent asfaltat si parca te invita insistent la pedalat.
[attachmentid=1627557397]
Totul bine si frumos, insa acest drum asfaltat nu merge pana la Naidas, undeva pe la jumatea distantei se trasnforma intr-un drum forestier, si ulterior drum de camp, insa pe plat, fara a ridica probleme.
Pe la Naidas am iesit imediat din tara, iar in Serbia, ne-a intrabat politistul de frontier doar unde mergem si ne-a pus stampila in pasaport. Doamna de la vama ne-a facut semn sa trecem, fara nici un fel de control.
Dupa Kaluderovo se urca putin, insa apoi pana in Bela Crvka drumul coboara sau este plat. Pe drum sunt livezi gramada, asa ca ne-am servit si noi cu cateva mere sarbesti, foarte dulci si bune.
[attachmentid=1627557398]
Bela Crvka este primul oras sarbesc in care realizezi ca la unele domenii sunt peste RO (tara UE) si ca daca nu li se dadea in cap sistematic in ultimii 17 ani acum Serbia era de departe una dintre cele mai dezvoltate tari din Est, daca nu cea mai dezvoltata.
Asadar, Bela Crvka este un oras ceva gen Anina sau Oravita. Placutele care indica diverse locuri din oras sunt bilingve, adica in sarba si engleza, orasul este foarte curat, au rastele de pus bicicleta peste tot si ce mi s-a parut mie cel mai tare, aveau bazin acoperit, pe langa multe alte facilitate sportive.
Aici am schimat la banca banii, cursul fiind 90 de dinari pentru un euro.
Dupa Bela Crvka ne-am indreptat catre Banatska Palanka si Stara Palanka, in ultima fiind si bacul care trece Dunarea, pana la Ram. Aici chiar am avut noroc, ca am ajuns exact cand bacul se pregatea de plecare. Bacul in sine este foarte tare, in sensul ca practic pasagerii si vehiculele stau pe o barja, care este impinsa din lateral de nava cu motor. Rezultatul este o calatorie extrem de placuta, fara nici un fel de vibratii de la motor.
[attachmentid=1627557401] [attachmentid=1627557405]
Cost: 200 dinari / om (bani in care a intrat si bicicleta).
In Ram, am mancat o un platou de somn si salau, foarte bun si satios.
De la carciuma, am ales varianta ocolitoare catre Zatonje, cea de 8,9 km, care merge pe malul Dunarii.
[attachmentid=1627557409]
Referitor la indicator, in Serbia s-a implementat in totalitate proiectul ruta Dunarii pentru biciclete (Donauradweg in germana), coordonat de niste nemti. Din ce am inteles eu, intregul proiect va fi o ruta de biciclete de la Atalntic la Marea Neagra, dar pana atunci mai dureaza.
In afara de indicatoare, mai exista si o pagina de internet super bine facuta, cu toate detaliile necesare (harta, ruta, explicatii referitoare la cazare, monumente sau carciumi) Cine este curios, recomand cu caldura http://www.donau-info.org/donau.php?pg=0&lg=en.
Din pacate nemtii au facut documentarea si in RO, insa noi nu am fost in stare timp de 18 luni sa punem indicatoarele, astfel incat documentarea trebuie refacuta. Asta ca tot vorbeam de diferentele in RO (tara UE) si Serbia.
Revenind la drum, nu am regretat ca am ales varianta ocolitoare, care merge direct pe malul Dunarii, iar ca bonus, pe langa peisaj, mai sunt cateva portiuni de nisip foarte fin, pe care se impinge bicicleta.
[attachmentid=1627557410] [attachmentid=1627557411] [attachmentid=1627557412]
Dupa Zatonje revine asfaltul, iar drumul continua pe malul Dunarii
[attachmentid=1627557413]
si ajunge la Srebrno Jezero (Lacul de Argint), unde am ramas peste noapte. Cazare am gasit imediat, la o pensiune. Camera de 2 paturi (inclusiv baie, dus si televizor) a costat 1800 de dinari, adica exact 20 de euro. In banii astia era inclus si micul dejun, dar care nu a fost extreme de generous, dar bun.
Srebrno Jezero este o statiune gen Snagov, foarte bine aranjata, unde pe langa posibilitati multiple de a face baie si a te da cu barca pe Dunare are si doua terenurie de golf. Toate astea int-un fel de fundatura a Serbiei, deoarece, din ce stiu eu Serbia de Est este una dintre regiunile mai putin dezvoltate ale Serbiei.
Revenind la pensiune, avea si carciuma, asa ca ne-am delectat cu niste mancare sarbeasca (cevapcici pentru mine) adica micii sarbesti, mai mici ca ai nostri, fara carne de oaie, dar iti aduc 10 bucati la portie + cartofi prajiti. Am baut un vin sec din Voievodina dar asta nu a fost ceva deosebit, Riesling-ul de Jidvei din RO era mai bun.

In sfarsit poate aflu si eu in ce masura bacul de la Ram este destinat si autoturismelor (pare destul de mare), respectiv care ar fi programul orientativ. Multumesc!

@ adi_ar
Bacul care face legatura intre Banatska Palanka si Ram (si retur) este destinat si vehiculelor, de orice fel, dupa cum se poate vedea din poza de mai jos.
[attachmentid=1627557450]
Orarul variaza in functie de luna anulului, adica vara mai multe curse, iarna mai putine. Am luat si orarul de la bac. Maine il scanez si il pun aici sa-l vada toata lumea.
Pentru autoturism, tariful de trecere este 900 de dinari (10 euro).

Excelent, multumesc pentru informatie!
Sa inteleg ca se poate plati in Euro?

@ adi_ar
Cred ca da.
Noi nu am incercat pentru ca deja aveam dinari. Peste tot in Serbia am platit in dinari de data asta (am schimbat 150 de euro si m-am intors acasa cu vreo 1400 de dinari, adica vreo 15 euro).
Insa, datile trecute cand am fost am platit diverse in euro fara nici o problema.


8 Oct 2009, 09:43:
Asta este orarul de la bac.
[attachmentid=1627557613]

Facem si noi o tura de inchidere sezon?
Corrado si Claudiuxyz ar fi doritori, nimic nou din punctul asta de vedere
Ma gandeam sa mergem pe 17 octombrie, daca vremea e buna si sa pornim pe traseul propus de hefee: Sinaia - Cuibul Dorului - Dichiu - Bolboci - Cariera Piatra - Bran - Paraul Rece - Busteni - Sinaia.
http://www.bikemap.net/route/316207#lt=45.....40644&z=15&t=1

Un tur de forta care sa ne ajunga pana la anul! Pareri?

Nu sunt disponibil pe data de 17 Oct am o nunta la Pucioasa si nu am cum sa ma fofilez. Pe 25 Oct ma gandeam sa facem ultima iesire la maratonul de la Sfantul Gheorghe. mai vine cineva?

Se devanseaza excursia!
Duminica, 11 octombrie. La 7:30 sa fim in Sinaia.

1. VladG
2. corrado83
3. hefee (?)
4. ...

drop 2 say HEY... suna interesant , vremea e faina, sunt la un concert sambata noapte, dar sper sa fac fata

1. VladG
2. corrado83
3. hefee (?)
4. ClaudiuM( )

Baile Herculane - Vidin, via Serbia (5 zile, aprox. 450 km)

Ziua 3: Srebrno Jezero – Donji Milanovac. 87 km, 05 si 29 min de pedalat efectiv.
Dupã micul dejun, pe la ora 10.00 am luat-o din loc. Prima oprire a fost in Veliko Gradiste, la cativa km departate, pentru a cumpara un spray WD-40 (prietenul meu a uitat sa-si unga lantul inainte de a pleca din Bucuresti) iar eu am vazut un magazine de suveniruri unde speram sa-mi gasesc un tricou cu stegaul Yugoslaviei de pe vremea lui Tito, insa ghinion, nu exista. Tot in Veliko Gradiste am vazut si cam cum arata ruta Dunarii in totalitate.
[attachmentid=1627557957]
Drumul continua, in usoara coborare pe malul Dunarii, si incepe sa devina spectaculos
[attachmentid=1627557958]
iar castelul de la Golubac nu se lasa mult asteptat.
[attachmentid=1627557959]
Masa de pranz am luat-o la Toma. Cei care au mai fost prin zona poate stiu de Toma. Este o carciuma, pe malul Dunarii iar putin mai in aval este si un camping. Deja de la Toma se vorbeste romaneste. Adica de aici am inceptut sa vorbim cu sarbii in romana si am facut asta pana la grantia cu Bulgaria, iar cu cat de apropii de grantita cu Bulgaria cu atat mai mult se vorbeste romana. Adica chiar o vorbesc sarbii intre ei pe strada, semn ca comunitatea romanesca de pe Valea Timocului nu a stat degeaba.
Dar sa revenim la carciuma lui Toma.
Plescavita
[attachmentid=1627557960]
si smud (care se citeste smuci) adica salau.
[attachmentid=1627557961]
Iar asta este carciuma. O placere sa stai intr-o zi frumosa de toamna intr-o astfel de carciuma, pe malul Dunarii, cu burta plina.
[attachmentid=1627557962]
Atat de mult ne-a placut, incat ne-a prins ora 17.00 pe acolo, iar noi mai aveam de mers.
Incep sa apara tunelurile (parca vreo 30 pana la Kladovo, numerotate spre amonte), insa sunt scurte, cel mai lung are vreo 300 si ceva de metri.
[attachmentid=1627557963]
Drumul continua intr-o usoara urcare si deja orele fiind inaintate ne-am delectat privirea cu un apus de soare pe Dunare.
[attachmentid=1627557964]
De aici, cu frontala in cap, clipocitorul rosu pe spate si vesta reflectorizanta am continuat alergarea pana la Donji Milanovac. A fost de-a dreptul bestial sa te dai noapte cu bicicleta, pe o sosea nu prea circulata, sub luna plina. Nu mai spun cum se reflecta luna aceea plina in Dunare. Nu am avut trepied, ca ieseau niste poze ca in National Geo.
In Donji Milanovac ne-am oprit la prima benzinarie pe care am vazut-o. Motivul: nu mai avem tigari. De acolo (dupa ce am tras vreo doua tigari intr-un parculet) am ajuns in centrul localitatii, unde surpriza totala. Desi era ora 20:50 biroul de informare turistica era deschis (se inchidea la ora 21.00) si am intrat in el mai mult la ghici (sa nu zicem ca nu am intrat) sa intrebam de o cazare. Aici, supriza si mai mare: sarbul de acolo, care vorbea o engleza perfecta, ne-a intrebat ce fel de cazare vrem, adica mai scumpa sau mai ieftina. Noi am optat pentru varianta mai ieftina, adica ne-a dat o garsoniera care era intr-un bloc la 150 m departare. L-a sunat pe proprietarul garsonierei si pana a completat actele de cazare acesta a si aparut cu cheia. Am platiti la biroul de informare turista contravaloarea cazarii (1800 de dinari) si propietarul ne-a dus sa ne arata unde este, ne-a deschis usa si ne-a rugat sa ducem cheia la biroul de informare a doua zi dimineata. Asta a fost tot. Apoi, la carciuma l-am intrebat pe chelner (se vorbea romaneste) cam ce populatie are Donji Milanovac, iar el ne-a spus ca in jur de 1500 de oameni, dar ca majoritatea sunt plecati la munca prin orasele mari ale Serbiei, gen Belgrad, Nis sau Novi Sad.
Asadar, in Serbia, intr-un orasel de 1500 de locuitori exista birou de informare turistica. In Bucuresti o fi vreunul, ca eu sincer nu stiu sa existe. Poate ma insel eu.

Bravo, gibonu, asteptam continuarea!

1. VladG
2. corrado83
3. hefee (?)
4. ClaudiuM( )
5. Florin
6. Stefan

6:45 la Agip. (dar care Agip? )

Am zis eu gresit.
E Petrom Baneasa, dupa Fantana Miorita. Poate reusim chiar mai dimineata un pic.
Vorbim la telefon, sa vedem cum evolueaza si vremea.

Hefee nu mai poate veni.
La cum arata webcam-urile din Bucegi, probabil ca si noi vom sta acasa
Am reusit sa desenez ruta cu Map Source-ul de la Garminl. Exista si o zona in care merge pe poteci despre care spune ca nu au fost parcurse cu GPS, dar le stie de poteci si se pot observa si in Google Earth. Ar fi 101km. Maine sau la anul...

baietzi, cu parere de rau ma retrag , nu de alta, dar vremea kiar nu imi place. In caz ca veti merge, multa bafta si vreme frumoasa

6:25, Petrom Baneasa.

De mult timp urmaresc plimbarile voastre si , desi nu am bicicleta si nu am mai pedalat de cel putin 5 ani am imprumutat una si m-am aventurat la un drum lung. Cand eram mic ma plimbam mult prin oras, iar cel mai lung traseu a fost de 40km (20 dus 20 intors).

Pe scurt traseul a avut >> 100km

Galati > Braila > Macin > Greci si retur.

Banuiam ca traseul are 30-35km insa s-a dovedit a avea 50km. Diferenta destul de mare pentru mine. Vremea a fost numai buna pentru pedalat, 15 grade, usor innourat dar dupa numai 25km a inceput sa bata vantul in rafale.

Din Galati am plecat cu un prieten , vechi coleg de liceu, cu multa experienta in drumuri lungi. Expeditia nu a fost lipsita de peripetii. Dupa ce am trecut cu bacul prietenul meu a facut pana. Noroc ca in dimineata plecarii am luat de la scuter spray-ul de pana rapida.

L-am golit tot in roata...si am fost surprins de cat de rapid s-a umflat. Era o spuma alba care prin frecare se facea ca un prenandez. Am plecat la drum si urmatorii 75km au fost gacuti cu acea spuma in roata.

In orasul Macin ne-am intalnit cu alti 4 galateni cu bicicletele pregatite pentru cicloturism. Am mers in grup pana in satul Greci unde cei 4 si-au instalat corturile.

Ne-am odihnit jumatate de ora, am mancat si baut bine dupa care am parcurs traseul in sens invers. La dus am avut o viteza medie de 22km/h in timp ce la intoarcere viteza a fost de sub 15km/h. Timpul total de pedalat a fost de 7 ore. Vantul, vremea mohorata, lipsa mea de experienta dar mai ales șaua proasta mi-au chinuit ziua.

Drumetia a fost facuta sambata, iar azi duminica eu inca ma chinui sa stau in fund

Poate la primavara voi incerca si urcarea propriuzisa pe munte (Vf. Greci 467m).

[attachmentid=1627558764] [attachmentid=1627558765] [attachmentid=1627558766]

Buna excursia si chiar e o performanta sa o faci cu bicla aia. Daca i-ai fi pus niste slick-uri, mergea de doua ori mai usor




Sinaia-Dichiu-Bolboci-Padina-Strunga-Poiana Gutanu-Moeciu-Paraul Rece-Predeal-Sinaia

La 8:45 pornim in traseu infrigurati si cu teama de ploaie. Nu vedem cerul, e ceata. Echipa e compusa din: corrado, mihairaducan, stefan, florin si vladg.
Urcam usor spre Moroieni, iesim de pe asfalt, lasam Cuibul Dorului in urma si incepem sa apasam cu putere pedalele pe serpentinele de sub Saua Dichiu.
Rar cate o raza de soare sparge plafonul de nori si ceata si ne da incredere ca nu ne va ploua.
In sa bate vantul, asa ca poposim doar cateva minute si pornim in prima coborare in viteza. Drumul nu e tocmai neted, dar furca isi face datoria si ajung jos fara probleme ceea ce nu se poate spune despre Florin, care are o furca fixa si aproape nu-si mai simte mainile.
La Bolboci ne oprim putin pe malul lacului si plecam din nou. Deja suntem in intarziere fata de plan si ziua nu mai e una de vara, la sapte seara va fi intuneric.
Prinsi de coborarile vijelioase de pe malul lacului nu auzim semnalele GPS-ului si ratam poteca de stanga, care ne-ar fi urcat pe Tataru. Ne dam seama tarziu si hotaram sa modificam traseul initial, vom urca in creasta de la Padina.
La Padina pauza de masa, ceva sandwich-uri, ceva dulce si repede la deal. Mai pe sa, mai pe jos, dupa chef si posibilitati. Cu inaltimea creste si inclinatia rampei si suntem nevoiti sa ridicam bicicletele pe umar.
Dupa un efort sustinut ajungem in Saua Strunga, la 1905m, punctul de maxima altitudine a excursiei. De aici urmeaza o poteca dificila, pe curba de nivel, cu multe pietre, care ne solicita la maxim echilibrul si priceperea. Dupa cativa km incepe o coborare tehnica superba, care a placut tuturor. In ultima parte se strica insa si eu cobor din sa.
Florin n-are treaba, de parca ar calari un DH, corrado si mihai il urmeaza indeaproape, dar nici ei nu se dau peste tot.
Iesim la asfalt si ne oprim la un restaurant caci suntem rupti de foame. E deja 5, iar noi mai avem de mers inca vreo 65 de kilometri...
Seara ne prinde inainte de serpentinele de la Paraul Rece. Mergem in coloana stransa si fac lumina pentru toata lumea cu farul meu.
In jur de orele 20:00 ajungem la DN1, unde ne despartim de Mihai, care merge la Predeal. Noi o luam la vale catre Sinaia, unde ajungem in jur de 20:45, fix la 12 ore de cand am plecat de acolo. Nu prea e o experienta de repetat sa mergi noaptea pe DN1 in zona aia, dar cum am avut stopuri si faruri, nu ne-am luat claxoane.

Date:
Distanta: 107.9km
Timp de pedalat:8h04'
Viteza medie: 13.4km/h
Urcare totala: 2104m
Coborare totala:2009m

http://www.bikemap.net/route/335078

Ar mai fi de adaugat aventura cu casca si ochelarii a lui VladG (le-ai recuperat?), sarmalele, soferi orbiti de farul lui Vlad, NOS-ul si un caine fara picioare.
Frumos mod de a incheia sezonul. Multumesc.

LE: http://s457.photobucket.com/albums/qq300/f...a-Bran-Predeal/

Sau cea cu telefonul...

Tragi cu ochiul pe alte site-uri

Da, ieri am recuperat casca si ochelarii pe care-i uitasem in locul unde am mancat, langa Padina. Foarte draguti cei care coborau pe poteca si care mi i-au gasit la locul indicat de mine.
Cu telefonul am avut mai mult noroc, Stefan l-a zarit imediat cum mi-a cazut din rucsac.

Doi rucsaci Thirty?

Felicitari! Foarte frumoasa plimbarea voastra. Imi inchipui ce senzatie mareata sa fii acolo in anotimpul asta, in atmosfera de toamna, atit de sus si de salbatic... si cu doi rucsaci Thirty

De unde pot cumpara si eu pantaloni din aia mulati si grosi de tot? (si care sa nu fie salopeta)

Plimbarica mea de simbata a fost pe drumul vechi de cota, dar nu pe bicicleta ci pe jos. E scurt, e prea scurt pentru un traseu de o zi, trebuie "lipit" de altceva.

Pai si in Apuseni tot cu aia doi am fost.

fff tare, bine ca nu v-a prins zapada:
http://www.jurnalul.ro/webcam/sinaia-2000-61.html

vremea a fost foarte buna, cred ca printre ultimile zile bune de biciclit.

vis-a-vis, pana la urma ai ajuns si cu bicicleta acolo...
Ai gasit vreun traseu in circuit, sa lasam masina in Soveja si sa dam o tura de o zi pe acolo (la anul)?

@nasty: stiam ca se strica vremea, de aia am mers atunci si nu in we asta, cand ar fi putut veni si Claudiuxyz...

...ai stiut sa eviti si ploaia de la Sinaia, cand ai plecat in Bulgaria. E o perioada periculoasa, pt ca in Romania sunt 2 anotimpuri: cald si rece. De cativa ani dupa ce inchidem aerul conditionat, imediat dam drumul la calorifere...
http://www.jurnalul.ro/webcam/predeal-108.html

Am si ceva noroc la vreme...
Acum s-a inchis sezonul.
Sa vedem ce mai pregatim ptr la anul: Cheile Nerei si Cascadele Beusnitei, Apuseni (min 3 zile), Semenic, Clisura Dunarii pe malul sarbesc, poate si Ceahlau. Cam la astea ma gandesc acum.

E o perioada buna ptr intretinerea "calutilor".
Daca vrea cineva niste roti foarte bune, DT Swiss XR 4.2D, cu butuci DT Swiss 240s, doar ptr frana pe disc, am disponibile un set, eu fac un upgrade.

Suna cul. Eu deja ma bag. Dar fara Padis...

Amintiri neplacute, nu?

Mda...
Iarna asta ar trebui sa mai fac ceva sporturi, pentru ca e clar ca nu pot tine un ritm sustinut ca voi.

daca tii turele din primavara cu noi intri in ritm. dupa iarna si noi o sa fim anchilozati.

Ai mai fost in Cheile Nerei?
Te intreb ca pe la Carlige (mergand in aval, inainte de cantonul Damian) chiar nu stiu cum cari si bicicleta cu tine, avand in vedere ca trebuie sa te ti de cablurile de sustinere ca sa nu faci baie in Nera.
Clisura pe malul sarbesc chiar merita. Va stau la dispozitie cu detalii, daca veti avea nevoie. Poate pana la anu' cand mergeti voi, apuc si eu sa termin povestea.
Oricum, bafta.

Am mai fost o data, pe jos, de la Damian pana la Lacul Dracului si retur.
Daca nu ma-nsel, Carligele erau in amonte de Damian, dar nu-mi aduc aminte de o zona asa de rea... Sunt cateva zone de carat bicla, dar parca nu e chiar imposibil...
In aval de Damian e drum forestier.

Ptr Clisura aveam deja un gand, dar cand am vazut postarile tale, chiar m-am hotarat Ar fi misto daca am merge impreuna.

Ziua 4: Donji Milanovac - Kladovo. 69 km, 04 si 49 min de pedalat efectiv.
Asta a fost ziua cea mai spectaculoasa. Incep sa se vada cazanele Mari.
[attachmentid=1627559869]
Ca variatie de peisaj, niste liane
[attachmentid=1627559870]
Urmeaza acum o portiune de drum care nu are nevoie de nici un fel de descriere. Pozele spun totul.
[attachmentid=1627559871] [attachmentid=1627559872] [attachmentid=1627559873] [attachmentid=1627559874] [attachmentid=1627559875]
Bila asta de metal era un fel de semafor pentru nave, pe vremea cand nu existau comunicatii radio, gps si alte minuni hi-tech sic and nu exista barajul de la Portile de Fier. Se pare ca dirija intrarea navelor in Cazanele Mici.
[attachmentid=1627559876]
Alt apus pe Dunare. Sau altfel spus, bucata spectaculoasa a turei ne-a spus “la revedere’ intr-un fel mai special.
[attachmentid=1627559877] [attachmentid=1627559878]
Alta seara de mers pe intuneric, alta luna plina, doar peisajul nu mai era la fel de spectaculos ca seara trecuta, nu mai aveam contact visual cu Dunarea.
Ne-am oprit la Kladovo (orasul de vis-à-vis) de Drobeta. Aici am gasit cazare doar la un hotel de pe vremea lui Tito, cel putin dupa modul in care era construit. Cazare a fost mai scumpa, adica 4300 de dinari camera, cu mic dejun.
Acum urmeaza ceva ce mie mi s-a parut foate interesant. In Romania, multi dintre noi fac tot posibilul sa vorbesca in engleza, adica in loc sa zica “Imi bag p..a” zic Fuck, ca cica suna altfel. Ei bine, sarbii traduc inclusiv numele proprii. Mai jos este o poza cu meniul de la o caricuma din Kladovo.
[attachmentid=1627559879]

16 Oct 2009, 18:33:


Intr-adevar, Carligele sunt in amonte de Damian.
Cam asa arata pe acolo, unde ziceam ca trebuie sa te ti de cablu ca sa nu faci baie in Nera.
[attachmentid=1627559883]
Nu cred ca cablul ala este pus la oha, ca sa arate bine in poza.
Am fost si eu de mai multe ori pe acolo, cu si fara rucsac in carca si pare o zona destul de tehnica. Nu zic ca este imposibil de carat si bicicleta, dar sigur este chinuiala mare.
In aval de Damian intr-adevar este drum forestier, care nu ridica nici un fel de problema pe bicicleta.
De la Podul Beiului pana la Potoc s-a asfaltat drumul.
Despre mersul pe Clisura la anu' mai vorbim.

Din cite stiu, tractarea navelor fluviale in susul Dunarii s-a facut intii cu ajutorul locomotivelor cu abur de pe malul sirbesc. Mai tirziu, cel care tragea vapoarele (pana la primul razboi mondial) era remorcherul “Vaskapu” (magh. “Portile de Fier”), construit in 1899, care functiona pe principiul autotractarii (cabestan). Curentul era prea puternic si zona prea stincoasa ca navele sa poata strabate singure drumul in amonte.
[Correct me if i'm wrong]
Am vazut epava lui Vaskapu in 1995 in zona Orsova. Nu stiu daca acum mai exista. Biloiul ala nu stiu de cind dateaza si ce legatura are cu navigatia, dar e ceva ce n-am mai vazut pina acum. Avea vreo placuta cu explicatii? Interesant!

L.E. Ma bucur ca routeyou a mai incarcat ceva harti rutiere noi (inainte desenai traseul “pe pipaite” dupa imaginile din satelit), dar oare chiar exista asemenea nume pe harta Bucurestiului (faceti zoom pe oras): “Case noi Ranch”, “Padurea Reactorului” (linga platforma Magurele), “Cartier cu þãrani” (zona Popesti Leordeni)??
routeyou traseu Comana

Referitor la bila.
http://www.donau-info.org/donau.php?pg=5&l...&sekcija=7&mn=4
Mai exact la km 26.8.
Ce am scris despre bila am citit in llink-ul pe care l-am pus mai sus.
Interesant este ca aceiasi poveste mi-a spus-o si un proprietar de pensiune din Eselnita cand ne-a plimbat cu barca pe Dunare.
In locul in care era bila nu era nici o placuta explicativa, nici macar cariciuma care se vede in poza din link. Acum nu stiu daca carciuma s-a desfiintat sau a fost inchisa temporar pe motiv de extra-sezon.
Despre remorcher si tren de tractare a navelor eu nu stiu nimic.

am fost sambata la constanta pe tzoacla.
pe la 6.40 ajung si eu la locul de intalnire, suparat ca nu mi-am gasit ochelarii (a trebuit sa imprumut ochelarii lui sulebeb), top deja ajunsese si a avut timp sa inghete.

plecarea s-a facut pe la 7.30 (stim noi de ce) pe soseaua oltenitei.
a urmat Oltenita-Calarasi-Ostrov. aici a fost binemeritata pauza de ciorba (ciorba de burta înlocuita de ciorba de peste). am luat bacul imediat, pe bac ne-a plouat un pic, asta a fost toata ploaia din ziua de sambata, norocosi ca de obicei.

urmeaza prima portiune de piatra cubica, destul de lunga de altfel. piatra cubica a fost cireasa de pe tort, i-a omorat pe baietii cu rutierele. foarte frumoasa zona, pitoreasca, o padure foarte verde, nici nu zici ca eram in toamna. eu nu am avut nici o problema cu frigul, echipamentul nou achizitional si-a facut treaba din plin, altfel cred ca paralizam.

cum se putea face finalul? decat cu piatra cubica bineinteles!
pozele o sa le pun mai tarziu, nu le-am recuperat de la urs:D

Cum biclele se agata una cate una in cui pentru iernat, am facut cateva "crop"-uri haioase din iesirile din vara care s-a incheiat. Sper sa nu se supere nimeni dintre protagonisti

Ziua 5: Kladovo – Vidin, aproximativ 90 km
Din Kladovo peisajul spectaculos se termina, la fel si contactul vizual permanent cu Dunarea. Drumul principal spre Negotin nu merge chiar pe malul Dunarii, ci ceva mai spre interior si doar uneori se mai apropie de apa. Zona de dealuri domoale, unde predomina bucatile de plat, sau fals plat, in usoara urcare sau coborare.
[attachmentid=1627561573]

Odata cu schimbarea de peisaj au aparut si singurele problemele pe care le-am avut in tura asta. Prima problema: ciclocomputerul meu, marca Trek, de care eram extrem de mandru si care a functionat impecabil de cand l-am luat (anul trecut) dintr-o data nu stiu ce dracu’ l-a apucat si s-a resetat. Adica s-a sters tot, a luat-o de la zero (mai putin odometru care se reseteza cand scoti bateria). M-am ofticat rau de tot, pentru ca la Vidin vroiam sa-i fac o poza, asa de final, cu distanta totala parcursa si timpul in care am parcurs-o. In fine, dupa ce am injurat ceva, am continuat alergarea.
A doua problema: la vreo 20 km de Kladovo, prietenul meu a avut niste probleme cu genunchii si nu a mai putut sa pedaleze. Mai bine zis, la fiecare 500 m trebuia sa facem pauza sa-si odihneasca genunchiul cu probleme si sa spere ca nu se paradeste si celalalt.
Astea fiind datele problemei, am oprit intr-o carciuma de pe marginea drumului si am facut o sedinta scurta, din care au rezultat 3 variante:
1. Continua sa pedaleze doar cu un genunchi functionabil, dar in cazul asta nu se stia cand ajungem la Vidin si in ce conditii;
2. Ne intoarcem la Kladovo si apoi a doua zi iesim din Serbia pe la Portile de Fier;
3. El ia un taxi pana la granita cu Bulgaria, urmand sa ma astepte acolo iar eu sa vin pe bicicleta.
Pana la urma, am ales varianta 3 ca fiind cea mai buna. Cu taxi-ul s-a rezolvat imediat. La carciuma unde ne-am oprit toata lumea vorbea romaneste, iar doamna carciumareasa a dat imediat un telefon la Kladovo si in 20 de min prietenul meu deja ma depasea cu taxi-ul, iar bicicleta lui se odihnea in portbagajul taxiului. Drumul cu taxiul pana la granita cu Bulgaria (vreo 40 km) a costa 30 de euro (daca nu gresesc).
Asadar am ramas singur sa ma bucur de ceea ce a mai ramas de pedalat prin Serbia si de ciotul de Bulgaria pana la Vidin. Si m-am bucurat.
Din drum se vede barajul de la Portile de Fier II (Djerdap in sarbeste), care este mult mai mic decat Portile de Fier I si in plus, fiind pe un brat al Dunarii, nu are ecluze.
[attachmentid=1627561574] [attachmentid=1627561575]

De aici, pana la Negotin nu mai este nimic interesant, decat poate citatul de pe indicator, care zicea ca “People put in their automobiles as much vanity as petrol”.
[attachmentid=1627561576]

Intrarea in Negotin (dupa ce m-am ratacit efectiv ca un idiot si am urcat aiurea vreo 5 km pe o panta de vreo 8-9% inclinatie) si o imagine din centrul orasului.
[attachmentid=1627561581] [attachmentid=1627561584]

In centrul orasului am sperat sa-l gasesc pe vreunul care facea palacinka (o clatita, in care se baga sunca si cascaval si iese foarte buna), dar nu am avut noroc, nu era nici o palacinkarie pe acolo (sau n-am gasit-o eu). Erau cateva carciumi, dar nu aveam timp de stat si mancat la carciuma, asa ca mi-am luat 2 Snikers-uri si o Cola de la un chiosc de ziare.
In timp ce imi savuram eu Snikers-ul in centrul Negorinului, l-am vazut pe nenea din poza de mai jos, care iesise cu securea la plimbare.
[attachmentid=1627561591]

Uitati-va atenti la lama toporului. Lama este aia pe care omu’ isi tine piciorul stang.
De la Negorin mai sunt vreo 15 km pana la granita cu Bulgaria. Imediat dupa iesirea din Negotin a inceput ploaia. Mi-am tras pe mine geaca de ploaie, am luat o punga de la un magazin sa o pun pe geanta de ghidon si am dat jos ciclo-computerul. Eu traiam cu impresia ca nu este impermeabil si ca se strica de la ploaie. Abia cand am ajuns la Vidin si i-am povestit prietenului meu de treaba asta, dupa ce a ras de mine (pe buna dreptate) am aflat si eu ca este impermeabil.
Trecerea granite intre Serbia si Bulgaria nu a ridicat nici un fel de problema, politistul de frontier sarb nici macar preva nu mi-a cerut-o iar bulgarii au scanat, mai mult la misto pasaportul. Vamesul bulgar, vazandu-ma cu bicicleta mi-a facut semn sa trece, fara nici un fel de control.
De la granita cu Serbia pana la Vidin sunt 30 de km. Aproape se intunecase cand am intrat in Bulgaria, asa ultimii 30 de km ai turei i-am facut noaptea, pe ploaie, singur. Mi-a placut la nebunie bucata asta, si pe masura ce ma apropiam de Vidin aveam o urma de regret ca am ajuns in punctul final al turei, parca vroiam ca drumul asta prin noapte, pe ploaie sa nu se termine, sa mai tina cativa km.
Cei 30 de km sunt pe plat si in coborare, doar o singura bucata scurta de urcare. Una dintre bucatile de coborare cred ca este spectaculoasa pe timp de zi. Eu, mergand noaptea, nu am vazut decat de sus Vidinu-ul luminat, si era tare frumos.
In plus, pe coborarea asta, am constatat ca apa pe care roata din fata o arunca inainte imi ajungea direct pe fata, datorita faptului ca mergeam pe ploaie si la vale, deci cu ceva viteza.
Am ajuns cu bine in Vidin si dupa poza asta m-am bagat direct in dus.
[attachmentid=1627561598]

Dupa dus, am luat niste incaltari de la prietenul meu (ale mele erau ude), dar care erau mici de mine, asa ca le-am facut papuci si in papuci ne-am dus la carciuma.
Tot referior la incaltarile ude: am desoperit acum ca se usuca mai repede faca bagi in ele peste noapte o sticla de jumate cu apa fiarta. Nu s-au uscat ele total, dar tot a fost ceva. Cam asa aratam a doua zi dimineata la micul dejun.
[attachmentid=1627561602]

Dupa micul dejun, am luat-o spre port (4 km) unde am stat vreo ora jumate pana s-a umplut bacul. Bacul nu pleaca pana nu se umple. Trecerea cu bacul a costat 12 leva pentru amandoi iar pentru biciclete nu ne-au cerut bulgarii nici un ban.
Poza de final
[attachmentid=1627561605]

La Calafat in port ne astepta al prieten al nostru, care venise cu masina mea sa ne culeaga de acolo.

Total km: aproximativ 450
Timpul efectiv de mers: s-a resetat ciclo-computerul, dar oricum nu conteaza.

Concluzii de final:
- Zona mi s-a parut extraordinara. Am mai fost cu masina prin Serbia (de 2 ori) dar cu bicicleta este cu totul altceva, adica este infinit mai misto. Sper ca la anu’ sa ajung si cu motocicleta pe acolo, ca sa pot face o comparatie intre moto si bicicleta.
- Nu am avut nici un moment vreo senzatie de nesiguranta, pe nicaieri.
Daca aveti nevoie de amanunte, va stau la dispozitie.

Frumos, gibonu!
Cum ziceam, la anul vreau sa ajung si eu pe acolo si daca nu mai vii si tu inca o data, o sa te mai intreb una alta.

Tare mi-e c-o sa mergem cu motoarele p-acolo

@ vis-a-vis
Tare mi-e ca ai dreptate.

25 Oct 2009, 00:06:
@ VladG
Sa traim noi pana la anu' si vedem atunci.
Amanunte, cu cea mai mare placere.