Facem loc. La 7:00 la avionul din Colentina cu Fundeni.

24 Nov 2012, 21:40:
S-a contramandat, mergem pe Prima Evadare. Plecare de la avion (Colentina cu Fundeni) la orele 10:00 trecute fix.
Pana acum suntem 3. Eu, Axinte si Muttley.

am coborat vreo 4 km pe asfaltul bun,sf lui august, cu frana ca prindeam 80.
In noiembrie au mai progresat cu asfaltarea? Ca erau camioane care carau pietris pana la intersectia cu drumul spre Piatra Arsa.

Era interesant sã prinzi 80 km/h cu drãcia aia...

Au asfaltat pânã la bifurcația drumului spre Babele și Piatra Arsã. Posibil ca la anul sã asfalteze pânã la Piatra Arsã și din Șaua Dichiului spre Bolboci. Deocamdatã e doar pietriș.

A, și peste tot pe platou sunt anunțuri de vânzare terenuri...

Confirm ca au asfaltat pana aproape de Piatra Arsa, am fost pe 1 septembrie acolo, plecand din Sinaia catre Padina si Bolboci (unde am innoptat), fara bicicleta.
[attachmentid=1627857229]

Eu n-am prins mai mult de 70 la orã, și nici frânã nu prea am pus la vale. Bașca am mai dat și la pedale. http://www.mapmytracks.com/explore/activity/601334

Am auzit cã pe Transalpina se poate trece de 100 Km/h...

Vedem la anul...

Cu camerã video fãrã GPS, cum sã vedem?

Pe vremea aia nu erai asa de aerodinamic.

Mergem pe incredere.


E vorba de asta vara: "Saua Dichiului - Sinaia, Romania on 17 June 2012"

Apropo' de greutate. Cand am fost la Lacul Vulturilor acum vreo 2 ani, era un nene numai piele si os. Facea downhill. Pur si simplu nu punea frana la vale. A fost o portiune de coborare unde nu putea sa se tina dupa mine. El dadea la pedale sa se tina in trena si eu mai puneam si frana pe alocuri. Totul tine de gravitatie, aerodinamica mai putin pana la o anumita viteza.

Asa nu ma puteam eu tine dupa Merced si Arhi Aveau o acceleratie gravitationala de speriat. Si se mai zice ca nu conteaza masa.

Io mai mergeam si in picioare pe cadru si va aratam curu'

[attachmentid=1627857318]

Hai sa nu le poluam oamenilor topicu'.

Daca te tin si nervii...
Am prins 84 fara sa dau pedale la inceputul pantei. Cel care a filmat a prins 90. Cu cursiera sau slick-uri cred ca merge si suta.

Vand Cadru Kona Kilauea Carbon 18"
Angrenaj XTR M970
Furca Manitou MRD R7 Absolute 1450 gr
Frane Avid XX 2011
Cauciuc Continetal Raceking 29'er foldable
Lant 9 viteze pc 991 hollowpin + quick release
Placute frana Avid XX

Detalii pe PM

Foarte fain montajul.

Cu prinsul vitezei mai e cum mai e, frina e mai emotionanta.

Filmarea si montajul au fost facute de Pashasky. A mai fost prezent si Corrado. Tura grea, dar foarte faina.
Apropo de franare, linia aia dreapta are vreo 1 km. Suficient sa-i dai sisa te mai si opresti.

eu am prins 92 cu mtb acolo si mai mergea, dar nu am avut loc de vali, a trebuit sa franez.

Namoleala

119 la orã în Turul Franþei de anul ãsta. Fãrã trenã, cã erau vreo 5 evadaþi, pe o coborâre criminalã.

κi fãceau cruce comentatorii

Dupã, au plantat pioneze, sã mai limiteze viteza.

@VladG - f. frumos clipul, dar cred ca aveti si biciclete pe masura, care sa reziste la drumurile alea. Cu "mountain bike" d-asta chinezesc, ieftin, cred ca ramaneai fara rulmenti, pedalele din plastic crapate, roata pe spate descentrata, jantele indoite etc.

Ce cioafla era pe camp! Misto in zonele umbrite, unde era inca inghetat.


Pe bucata aia din TA sigur prindeau mai mult . E o zona unica, cu o linie dreapta foarte lunga, cam 1 km.
https://maps.google.com/?ll=45.37834,23.647....01649&t=h&z=17



Da, niciuna dintre cele 3 biciclete nu se potrivieste descrierii tale
CaludiuXYZ venea cu noi in ture pe o bicla entry si mai mereu pierdea cate un surub, i se mai desfacea cate o pedala...
Insa daca treci de nivelul pedala de plastic, janta de plastilina, etc, poti sa faci ture decente fara sa fii nevoit sa bagi mii de euro in bicicleta.

34 de km astazi.
Intai prin IOR Titan
[attachmentid=1627861714]
Apoi prin Herastrau
[attachmentid=1627861715]
E prima oara cand merg cu bicicleta pe zapada, sincer ma asteptam sa merg cativa metri si sa cad, nu ma asteptam sa fie atat de usor. Mai greu e cu opritul, urcatul bordurilor si cu virajele stranse, dar in rest nu m-am stresat. Efortul s-a dovedit considerabil mai mare decat in caz de vreme uscata, aici contribuind si echipamentul.
Ca tot am adus vorba, m-am echipat cu botine de zapada din Decathlon (la 100 de lei), pantaloni de ski, un polar, o geaca de ski, un fes impermeabil si manusi de ski. N-am avut nici o problema nici cu frigul, nici cu umezeala.
Ce n-am prevazut insa, a fost topirea zapezii de pe strada si aripile mele relativ scurte, cadrul s-a umplut de zapada murdara, noroc ca am baia langa usa de la intrare, asa ca direct acolo am oprit bicicleta si am pus dusul pe ea. Acum e mai curata decat cand era noua. Tot in cada a ajuns si echipamentul meu plin de mizerie, bine ca nu m-a vazut nimeni.
Per total, a fost o tura foarte buna, care mi-a mai pus sangele in miscare, intrucat nu ma mai suisem pe bicla de 2 luni.
Recomand oricui sa mearga pe zapada, nu e asa greu pe cat pare, trebuie doar o minima atentie suplimentara.

Sa nu mergi pe marginea lacului ca tare mi-e ca te scapam la apa

Are cauciucuri de vara?

Ihi ! Slick-uri.

Padure Caldarusani, in primele zile ale lui 2013 si la Cernica (upgrade-discuri). La digerat de sarmale.

Si m-am plictisit... da, m-am plictisit de stat in fiecare weekend acasa. Am mai pedalat pe ici pe colo prin banalul Bucuresti. Dar cum de la urcarea pe Baiului de acum trei ani m-am virusat... am zis ca prima tura pe anul asta sa fie la munte.
Am dat o strigare si s-au aratat disponibili vreo sapte insi. Si cum prognoza nu arata deloc bine, a ramas doar Muttley si cu mine sa ne convingem unul pe celalat sa plecam orice ar fi.
Am pus suportii de bicicleta pe masina, am luat rovigneta, am alimentat cu benzina (mama ei ca urca pretul in fiecare zi) si am pus telefonul sa sune la orele sase ale diminetii.
Imi iau toate catrafusele si bicicleta, ma instalez in masina si merg sa-l pescuiesc si pe Muttley.
Ne indreptam agale catre intrarea pe autostrada Bucuresti-Ploiesti. Dupa ce rulam cativa kilometri pe cele trei benzi goale Muttley se trezeste ca si-a uitat manusile.
- Intoarce!
- Ba, esti nebun?! Suntem pe autostrada, prima iesire-i pe la Snagov.
Urmeaza planusi si parlamentari. Eu aveam doua perechi de manusi. Unele de schi si altele tricotate. Nevasta-mea avea prin masina vreo doua perechi ratacite, dar am presupus ca-s mici. Asa ca-n Ploiesti facem escala la Carrefour. Intrebam de manusi si o angajata de acolo ne zice ca articlolele sportive au fost scoase. Muttley se lipeste de niste manusi menajere (cam roz pt gustul meu), iar eu de un meniu de la rotiserie, ca plecasem cu foamea-n glanda. Ies din parcarea intortocheata si nimeresc destul de greu drumul catre Brasov.
Muttley are o revelatie. A ginit manusile de sub luneta. Le probeaza si-i vina aproape bine. Sunt barbatesti si nevasta-mea le foloseste cand curata parbrizul de gheata, ca sa nu si le strice pe ale ei.
- De ce nu mi-ai zis de astea?
- Pai nu ti-am zis ca sunt acolo niste manusi? Credeam doar ca-s de femeie.
In fine... Ajungem dupa vreo trei ore-n Azuga si urcam spre partie. Aici suntem intampinati de un nene care vrea sa ne rupa bilet de parcare.
- Cat e?
- Zece lei.
Pfff, hai mai pe stradute. Gasim un loc dar ne admonesteaza "cabanierul". Cica s-ar lasa cu ridicari de masini in zona. Cred c-a fost la vrajeala dar ca sa nu riscam, am dus masina in parcare si am dat zece lei.
Dam bicicletele jos, ne echipam si mergem sa iau niste apa. Ca din Carrefour unde era trei lei una de doi litri nu m-a dus capu', iau de aici una la jumatate tot cu trei lei.
Pedalam agale prin statiune si o luam catinel catre forestier. La prima rampa se simt carnatii si shaormele de peste iarna. Apar si primele baltoci. Apoi drumul devine alb si batatorit. As spune ca perfect de pedalat si nu as fi departe de adevar tinand cont de data curenta. Mai derapam usor pe alocuri, mai cad fulgi micuti ca niste ace, uneori apare si soarele de printre nori... toate cat sa ne face foarte bucurosi ca am plecat de acasa.


Am facut traseul asta de doua ori anul trecut. Devreme in vara si toamna tarziu. E relativ usor chiar si pentru incepatori sau fete. E un circuit care duce la cabana Susai prin stanga si coboara prin dreapta. Eu aveam in cap acasa sa o luam in sens invers, coborarea de datile trecute mi s-a parut extrem de usoara. Ca sa iau ceva viteza am pedalat destul de tare. Ma gandeam ca la urcus n-o sa se simta mare lucru iar coborarea sa fie putin mai abrupta. Muttley nu e asa de flexibil si voia sa faca tura in sensul clasic, sperand ca asa va sti si el drumul. Fie vorba intre noi, ea atat de ametit incat s-ar rataci si in casa, dar na... trebuie sa impaci pe toata lumea daca vrei sa n-ai batai de cap
Ajunsi la bifurcatia cu pricina, o luam spre stanga. Numai ca drumul nu a fost circulat si se vad urme doar de ATV-uri. Zapada ne face sa pedalam cu greu si hotaram sa ne intoarcem si sa incercam pe partea cealalta.
O decizie buna pentru ca drumul e ca si pana aici, batatorit de masinile care merg pe la cabanele din zona.
Eu am pe mine niste pantaloni de trening, genunchiere, un tricou de ciclism cu maneca scurta, un polar subtire, altul mai gros si o vesta subtire... iar in maini manusile tricotate. Mi-e cald de mor. Oprim sa-mi dau jos din haine.
Peisajul este superb iar linistea este tulburata de un motor in doi timpi. Scuter nu e sigur, poate ATV. Apare insa altceva, un snowmobil. Pe el calare o familie, el, ea si doi copii.
Cel mai ciudat din peisaj nu e snowmobilul, ci bicicleta. Asa ca oamenii se opresc si ei ca sa ne-ntrebe de vorba. Le spunem ca vrem s-ajungem la Susai si ei ne intreba daca nu ne e frica de urs. Noi raspundem ca speram sa hiberneze. Plecam mai departe cu incurajari si felicitari. Familia snowmobila ne depaseste si dupa vreo jumatate de ora se intoarce. Strigate de incurajare in dreptul nostru. Ramanem doar noi si muntele. Mai e un nene ratacit care tresare cand aude zgomotul de disc de frana, niste caini pe langa cabane, niste oameni care se aprovizioneaza din paraul din stanga drumului... Dupa ce trecem si de cabana Trifoiul, nici tipenie. Drumul se bifurca iar si noi trebuie s-o luam catre stanga. Devine abrupt si zapada nebatatorita. Pedalam un pic si apoi o lasam moarta. Impingem la biciclete si media orara scade. Soarele-si mai face aparitia cand printre norii goniti pe cer de vantul care suiera si printre brazi. E clar ca sus bate-n draci.
Mai facem cate-o pauza si admiram peisajul.



Lasam si noi cateva urme.


Drumul e batatorit insuficient de senilele snowmobilelor. Mergem pe urmele schiurilor lor, dar e greu de tinut echilibrul pe doua roti. Apare un indicator cu Susai la 1/4 h. Ne uitam spre cararea pieptisa si ne sfatuim daca s-o luam pe acea scurtatura. Cert e ca pana sus am facut vreo patru zeci de minute. Copacii s-au rarit si zapada viscolita nu ne-a tinut mereu la suprafata. Eu cel putin m-am afundat cu un picior pana la fund. Intr-un final am ajuns sus...


Mai e un hop pana la cabana...


O facuram si p-asta...


26 Feb 2013, 17:18:
Iaca si o tentativa de filmulet...

Vedeti ca s-a deschis de ceva vreme si Decathlon la Ploiesti, tot in zona cu Carrefour-ul, vis-a-vis ca sa zic asa.

Felicitari baieti pentru tura, e o placere sa pedalezi pe zapada.

Multumim!

La urcare asa ni s-a parut si noua, la coborare insa a fost mai crunt.
Dupa ce am intrat in cabana sub privirile destul de contrariate ale ospatarilor aflati la fumat si a celor cativa clienti, ne-am intins la uscat toalele de pe noi si apoi ne-am indreptat atentia catre ciorba de vacuta. A mers ca unsa. Am mai stat sa schimb bateriile la telefon si camera, apoi ne-am echipat de coborare.
Un "catel" s-a suit iscoditor pe bicicleta lui Muttley si apoi s-a tolanit langa ea, sfidand vantul de afara.


Ne luam inima-n dinti si pornim la vale. Muttley mai nerabdator pune bicicleta jos in prima curba. Vantul bate destul de tare si trece prin manusile tricotate. Drumul e tasat si se vede ca a trecut un atelaj cu lama. Dam drumul franelor cand si cand. Acasa am vazut pe GPS ca am trecut de de 35 km/h. Nu prea avem control, dar e frumos. Muttley ia curbele in derapaj cu piciorul jos. Nu prea ma tin dupa el. Bicicleta mea n-are nici macar suspensie pe fata si zdrungina rau. Dar a fost voita treaba, ca sa nu ma ia valul si sa nu simt viteza.
Drumul se bifurca si ne dam seama ca trebuia s-o apucam prin stanga. Aici drumul e inzapezit si neumblat. La fel ca jos, pe unde am vrut sa urcam. Treaba devine serioasa, rotile merg pe unde vor ele. Sleaurile le fac sa mearga doar inainte. Nu dureaza mult si survin primele cazaturi. Una mai haioasa ca cealalta. Radem ca prostii ca ne chinuim sa ne tinem in sa si noi suntem mai mult pe jos. E destul de solicitant si nu mai simtim frigul. Vantul a ramas sa suiere undeva pe sus, iar zapada pare din ce in ce mai moale. Ajungem din nou la intersectia unde inchidem "cercul" turei. Zona e circulata si pe jos e fleasca. Asfalt... si masina in parcare. Per total a fost o zi superba. Cu de toate.

Excelent! Bv. Ce camera aveati?

Au tubeless.

Faina filmarea de la coborare. Acum stiu si de unde vine nick-ul lui Muttley.

Frumoasa tura. Chiar ma intrebam de ce ai ales bicla de oras...
Si mie mi-e dor de o pedala.

Bicla de oras e in fapt un all-mountain convertit, deci tot de munte
Se anunta o tura de asfalt, dar nu sunt sigur daca merg. Parca tot la zapada m-as baga...
http://www.bikemap.net/route/1994863

Aveti vreun plan pentru miine pe langa Bucuresti? 16 grade, 3 ore de soare, ploaie nu cine stie ce...

Da

si care-i planul?

Eu mã gândeam la valea Argeșului, numai off-road

ah, stiu zona f bine, e frumos pe acolo.

Ma intereseaza. Ai un traseu anume?
Ar fi frumos de legat cu podul ala de la Gostinari, facut din conducte de beton sparte si rasturnate. Barhi stie

...saaau ... cu ecluza de la Colibasi, care arata destul de infricosator de la distanta. Cred ca exista un drum sa ne duca pana pe ea. E "pentru cine vrea aventura", ca sa il citez pe VladG.

Pai pe acolo e traseul.

Cam pe unde?
Si cam pe unde e intalnirea? si cam pe la ce ora?

Sau e o misiune top-secret?

Eu am facut traseul asta cu motoru': http://www.bikemap.net/route/1258676
E de alergat pe malul Argesului pana la Budesti. Prima portiune e drum de betoniere, basculante. Eu zic sa ajungem cumva la Copaceni, mergem prin dreapta si la vale. Apoi ne intoarcem pe ecluza voastra, sau chiar mai jos de unde am venit, pe partea cealalta.

9 Mar 2013, 20:48:
Nu, n-aveam semnal la Comana


9 Mar 2013, 21:12:
Adica asa: http://www.bikemap.net/route/2006879

Bine, da' asta cu tot cu revenirea in Bucuresti e pe la 130 km...
Uite un traseu cu putin peste 60 km cu ecluza de la Colibasi si podul de la Gostinari.
E mai scurt, deci mai pe placul meu pentru inceptul de sezon. Plus ca bicicleta e pe balcon si n-am facut nimic la ea azi.
De acord cu propunerea mea de traseu?

L.E. Fi-ti-ar L.E.-urile!
Si cum ajungem la punctul de plecare?

Noi avem alergie la asfalt. Venim cu masina in Copaceni.

La cat plecati si de unde ca io cam biau in seara asta...

La 9-10 o sa ne urnim de acasa. E posibil sa ajungem dupa 11 acolo.

Te sun de dimineata daca vin.

10 Mar 2013, 05:34:
acu' am ajuns acasa... vara-i lunga.