Citesc un topic pe motociclism.ro cum ca se face ieseala pe Leaota. Cum mobra mea nu mai era pornita de 3 ani, amicii de pedalat s-au dat toti raniti sau cu treaba si cum nevasta-mea mi-a bagat mortu-n casa intrebandu-ma daca nu ma duc cu electrica... ma hotarasc sambata la ora 7 seara sa mut motorul pe
B9er. Motorul in sine l-am mutat usor, dar a durat mai mult prelungirea firului de alimentare pentru a pune acumulatorul in rucsac, pentru ca pe cadru n-aveam unde si parca mi-as fi dorit ca biciclete-n sine sa ramana mai usoara. Cert e ca pana am definitivat, cu o tura de Petricani inclusa, m-a apucat 2 dimineata, abia pe la 2 jumatate cred c-am adormit.
Ideea era sa ma trezesc pe la 6, ca la 9-9:30 sa pornesc cu bicicleta din Valea Badenilor. La 6 suna alarma, dar nu sunt in stare sa ma trezesc. Cu greu ma dau jos din pat dupa jumatate de ora. La baie, strans toate acareturile si indesate peste baterie in ghiozdan, luat bicicleta de coarnele-i late care abia trec de tocul usii (deh, trebuie sa fim la moda cu ghidon lat), dat roata fata jos si aruncat bicicleta in MCV. Nu m-am pregatit deloc pentru tura asta, asa ca fac popas la OMV in Targoviste de unde iau niste senvisuri si niste croisante. E deja cald afara...
Ies din benzinarie si fac stanga pe centura Targovistei. Aici ma prinde din urma o gasca de BMW-uri pe doua roti. Iau viteza in fata lor (e naspa sa mergi dupa un card de motociclisti) crezand ca-s cei anuntati pe forumul mai sus mentionat. Ajung pe la 9 in Valea Badenilor, ma echipez si-i dau bice. Gandul a fost sa merg cu electrica pe nivelul 1 de consum atat cat de sus ma duce si apoi sa-i dau drumul inapoi la vale. Combinatia Bafang-Rohloff e dementiala. Mai ramane de luat in calcul senzorul de schimbare de treapta care taie curentul la motorul electric si totul va fi foarte bine. Conteaza mult sa poti schimba vitezele de pe loc.
Pe portiunea de asfalt am vrut sa merg fara baterie, dar n-am avut sanse. Cele 30 de kilograme-n plus ale mele si cele vreo 6-7 ale ansamblului baterie-motor electric si-au spus cuvantul. Cum am dat putin "gaz" am luat viteza. Pana la bariera (care era larg deschisa)unde se face dreapta spre varf, mentin o viteza decenta si fac o singura pauza pentru pana de calator.
Pe drumul pietruit care urmeaza mai schimba vreo 2-3 trepte in jos si viteza scade. Insa atelajul trece foarte usor peste pietre. La damburile mai proeminente unde de obicei m-as fi impotmolit, puterea suplimentara din angrenaj face ca sa trec peste cu usurinta. Fac asa vreo 12 kilometri fara pauza. Cadenta este insa mica si ma cam sparge la genunchi. Greutatea suplimentara din rucsacul din spate si din cel din fata imi apasa oasele cam tare pe pielea Brooksului Swift. Mi-e dor de saua mea lata de pensionari...
Trece o ora si jumatate de mers, liniste si pace pana cand se aude duduit de monocilindru. Cand se apropie aud din spate: "Cadenta, cadenta!". E amicul Speedy. Biciclist si el, dar azi a preferat sa vina cu mobra. Sunt doar doi motociclisti din cei 8 anuntati. Stam un pic la barfa si apoi eu o iau din loc pana la primul izvor. Aici halesc un senvis si un croissant din desaga. Mai mut din greutatea din spate spre fata... Trec de mine cei doi motociclisti urmati de trei ATV-uri. Se anima zona! E bine, poate mai sperie ursul. Si asa doua veverite ratacite m-au facut sa ma trezesc cu fosnetele lor...
La iesirea din padure spre golul alpin, izvoarele se revarsa pe toata latimea drumului pret de vreo 2 kilometri. Prilej s-o iau la pas pe langa bicicleta pentru a mai menaja bacteria care e undeva aproape de ultimul sfert. Ajung sus in sa si mai merg cativa kilometri spre varf. N-am cum sa ajung pana in varf cu bateria ramasa. Am o foaie de 44 si n-am sanse sa urc doar din pedale. Ma consolez cu gandul ca am facut 20 de kilometri. Mai mananc un croissant din care se scurge ciocolata aproape lichida direct pe barba. Bine cam am apa in PETul de un litru jumatate luata de la izvor. E racoare si vantul bate usurel. Coboara si Sorin de pe varf. Acolo e un pic si mai frig. Stam putin de vorba, il las sa plece si dupa cateva sute de metri se-ntalneste cu alti 3 motociclisti care abia acum isi fac aparitia. Eu ma imbrac si o iau la vale. Balastul motorului parca echilibreaza la fix bicicleta pe coborare. Neavand niciun ghidaj, ma trezesc cu lantul sarit de vreo doua ori. Clar, data viitoare pun foaia de 34 de dinti cu narrow wide. Inertia e mare, ating 50 km/h deseori. Pe ultima portiune chiar depasesc niste masini si un ATV. E cald rau jos. Arunc totul in masina si plec spre casa. Ma dor bucile si genunchii... Trebuie umblat la cadenta...
)
