Ei, da, Fabian! Bravo! Mi-ai luat-o inainte.
Ma bucur ca ti-a mers. De fapt, ma asteptam la asta. Daca merge cu magneti, de ce sa nu mearga si cu infrarosu?

E faina observatia lui ceacu. Cred ca se mai poate pili un pic din excentricul ala de aluminiu care limiteaza cursa pt vacuum ca sa revii la parametrii initiali, nu-i asa, ceacu? Iata o alta observatie: la diametrul de 30mm al discului, fanta de 6mm corespunde unui unghi de deschidere de 22.91 grade. Asta inseamna ca unghiul de inchidere e mai mare, adica bobina are timp sa se "incarce" cu energie chiar si la turatii mari. Totusi, oare de ce se da in carti valoarea normala de 30-35 grade a celui de deschidere?
Oricum, discul cu diametrul marit fata de axul cu came are avantajul micsorarii gradului de eroare unghiulara a realizarii fantelor.

Nu cred ca trebuie sa reduci sensibilitatea senzorului, ca asta garanteaza promptitudinea comenzii. Mai degraba vopsesti discul de plastic, sau ii lipesti pe dedesubt un carton, ceva.

In ce ma priveste, am realizat pt senzor adaptorul cu tranzistor pnp (BC 177B) din datasheet care are fototranzistorul intre baza si masa, a carui iesire am cuplat-o la intrarea lui 4093 (oare mai era nevoie de integratul asta?). In configuratia asta, senzorul poate citi niste dungi vopsite in negru de pe o suprafata reflectiva (fata laterala a unei bucse de bronz), asa cum am mai spus. Ramane ca maine sa cumpar un nou senzor si sa incerc sa-l montez pe masina, ca bucsa deja e realizata.

Mult succes tuturor!

Unghiul de deschidere e bine daca este mai mic decat valoarea data in carti (pentru platina) deoarece aicea nu mai apare problema scanteilor intre contacte si a tolerantelor camelor precum si jocului radial al axului (singurii factori care limiteaza inferior unghiul respectiv).

Cu privire la pilitul excentricului totusi este o masura radicala (eu am practicat-o si la mine mergea mai bine desi aveam tot contacte), dar intradevar aicea ar trebui marita cursa ca sa ramana in parametrii (macar cei originali) curba de avans.
Totusi eu as fi mai conservator si mi-as procura doar suportul port-contact cu excentricul respectiv pe care l-as pili (ca mi-e mila ce frumos arata delcoul).

Totusi recomand (ca sunt CAPOS si am testat deja pe doua masini a mea [fosta], si una de imprumut [pe gaz] si se simte diferenta) si schimbarea arcului de la capsula.

Ca o paralela (off-topic) am devenit (intr-o saptamana) expert in tunat/reglat instalatie de gaz Lovato (electronica fara vacuum ce se vinde in prezent dar cu reglaj de ralanti), si am descoperit ca cei ce o vand/instaleaza (o ruda de-a mea lucreaza acolo) HABAR N-AU sa o regleze corect (si nici n-au documentatie).
Instalatia reglata (si carburatorul reglat in privinta aerului plus o mica modificare de-a mea la furtunul cu diuza prin care sa se suga aer din afara printr-un filtrulet de aer separat [de fapt e de benzina]) corect da amestec mai corect decat chiar carburatorul (sunt CAPOS dar mi-am schimbat parerea), si permite consumuri mici fara sacrificarea performantelor. Daca e cineva interesat pentru detalii/experimente mutam discutia pe topicul de gaz.

Un prieten a binevoit a-mi face niste poze la vestita aprindere a mult laudatului Nea` Ioan.


Tin sa mentionez ca este a 3-a aprindere arsa in decurs de 1 luna:
- prima a picat a doua zi
- a doua a tinut 3 zile
- ultima a tinut ~ 3sapt, pana cand s-a ars si aia. Acum s-a bagat picioarele si a desfacut-o, ca a dat mai mult pe benzina dus-intors pana la moshneag decat pe toata aprinderea

La cele spuse mai adaug si faptul ca am fost posesorul aprinderii electromagnetice a acestui individ, pe care mi-am luat banii inapoi ca nu era buna de nimic.

Apelez la voi sa va dati cu parerea. Nu ma pricep deloc la electronica; poate va prindeti voi ce a incropit mosul ala nemernic pe-acolo.

Totusi, cat ar fi unghiul de deschidere minim pentru ca bobina sa aiba timp sa descarce pe bujie toata energia acumulata pe timpul trecerii curentului prin ea? Presupun ca depinde de turatie, nu? In cazul asta, hai sa presupunem un plafon al turatiei la 5000-6000rot/min.

La prima impresie se pare ca mosul a uitat sa lege colectorul la unul din tranzistorii finali dar le-a legat bazele in paralel (inseriate printr-o dioda) deci curentul de baza se divide (relativ inegal) intre cele doua tranzistoare finale dar curentul de colector trece doar printr-unul, mai departe folositi-va imaginatia. (in teorie daca s-ar fi deconectat baza tranzistorului pus de decor, marginal [adica la limita] montajul putea functiona ceva mai mult timp [repet in teorie ca n-am putut citi toata schema])

La o privire mai atenta a caracteristicilor tranzistorului final (in special zona sigura de functionare) se pare ca nu putea functiona doar cu un tranzistor, dar in mod sigur cu cei doi tranzistori in paralel dar numai baza-emitor functiona si mai putin.

Daca mosul tot a pus doi tranzistori in paralel trebuia sa puna si ceva rezistente de egalizare a curentului de colector in emitoare fiindca poate aparea situatia dezechilibrarii distributiei curentului de colector intre cele doua tranzistoare (tranzistorul care se incalzeste mai tare prezinta tensiune BE mai mica deci va conduce o parte mai mare a curentului de baza si de colector si deci se va incalzi si mai tare s.a.m.d. pana la distrugere).

Propun sa mai postezi cateva poze (in special cu partea cu piese) luate din cateva unghiuri ca sa putem intelege mai bine montajul.



Exista posibilitatea ca la o anumita turatie chiar cu unghiul minim zero sa nu fie suficient timp ca sa se incarce bobina (curentul prin bobina creste exponential, am explicat parca cu ceva timp in urma, in prezent am uitat formula ca nu putem fi doctori in toate, deci teoretic niciodata bobina nu se incarca complet [se incarca in curent ca sa-mi fie scuzata exprimarea]). Depinde de tensiunea de alimentare de inductanta si rezistenta bobinei de pragul de curent la care consideram ca bobina s-a incarcat destul (cu energie) si de timpul disponibil (pentru incarcare).

Bun, atunci sa pun altfel problema:
care e durata maxima de descarcare a bobinei pe bujie, sau cat dureaza de fapt scanteia?
Ma intereseaza pt a dimensiona cu mai mare acuratete dungile (fantele) pe urmatoarea bucsa definitiva.

Cateva sute de microsecunde (considera 500uS) dar depinde de valoarea condensatorului si de valoarea inductantei bobinei.

Exista riscul sa apara probleme la comutarea fototranzistorului si a urmatorului tranzistor ce va comanda aprinderea. Dar parerea mea daca nu merge bine se ia pila si se degajeaza fantele pe flancul posterior (in sensul rotatiei).

Daca ma gandesc mai bine montajul acesta se imperecheaza perfect cu aprinderea cu reactie pozitiva prezentata cu ceva timp in urma (si dispare grija unghiului).

Da, m-am gandit si eu la asta, chiar voiam sa o construiesc, dar m-a descurajat faptul ca nu i-a mers lui BLK. Tu spuneai ca ai simulat schema si ti-a dat rezultate promitatoare...
Pentru siguranta, ca sa nu se intample problemele alea de comutare, cred ca voi alege un unghi de 30 de grade.

sorry, am apasat gresit

Totusi fa fantele mai inguste si daca e nevoie le pilesti rapid.

Daca o sa am posibilitatea o sa modific o Malvina ca sa me folosesc de carcasa, radiator, bucse izolante si tot tacamul (posibil si tranzistorul final din Malvina), dar deocamdata inca nu mi-am gasit masina iar pe cea de imprumut a trebuit s-o dau inapoi si in plus mi-am gasit si un job full-time in care o sa fac programare deci o sa cam uit din electronica (deh varsta, ce-as da inapoi macar vre-o 10 ani timpul).

Ei, felicitari pt job!

Iata un calcul teoretic:
-presupunem ca limita superioara 6000rot/min
-folosim o bucsa de 22mm diametru
-folosim metoda "scanteie pe dunga" (sant vopsit)
-calculam durata trecerii dungilor prin dreptul senzorului
*sant de 3mm => 434 microsecunde si corespunde la 15.6grade
*sant de 4.5mm=> 651 microsecunde, 23.43grade
*sant de 5mm=> 723 microsecunde, 26grade (adica supersuficient, daca durata scanteii e in jur de 500microsecunde, iar unghiul e destul de "decent").
Pentru siguranta, cred ca voi alege varianta cu santuri de 5mm.
Pe bucsa actuala am de 3mm si abia astept sa vad daca merge.

Mai multe poze cu aprinderea-minune.

PACAT DE SAVONIERA AIA ROSIE

Acuma mi-a venit o idee noua, nu are rost sa folosim formator de impulsuri ca sa atacam aprinderea de magazin ci putem folosi un tranzistor N-MOS de tipul BSN304 (c.c.a. 12-15k lei la Vitacom), care are tensiunea de prag de 0,8-2V curentul de drena max. 300mA, tensiunea de drena max. 300V, rezistenta ON de max. 6Ohm la 10V tensiune de poarta, tensiune max. de poarta de 20V si 1W putere, am impresia ca poate sa 'traga' la masa intrarea oricarei aprinderi de magazin (Gotronicul se exclude), cu conditia ca fototranzistorul sa 'traga' la masa poarta MOS-lui cand se da scanteia (e posibil sa mearge si invers adica cu rezistenta de sarcina a fototranzistorului spre masa dar e problema cu viteza de comutare a MOS-lui datorata capacitatii parazite drena-poarta). Mai ramane protectia portii cu 2 diode 1n4148 spre plus si spre masa (sau mai bine cu un zenner de 10V si sfert de watt spre masa).

eu sunt din CT si mi-am luat azi de la casa de cultura de la DACIA o aprindere electronica produsa de Alexe Comimpex, face toti banii !!! e foarte buna si de calitate mult mai buna ca aia rosie de Tg. Mures, toti electricienii mi-au laudat-o, pot sa spun ca am impresia ca porneste la o milisecunda dupa ce dau contact, am scapat aproape 100% de rateurile la toba de esapament, si se simte o mica mica diferenta in mers, un mers mai constant, uniform si mai frumos


nu trebuie modificata distanta la platina si nici cea de la bujii

din datele tehnice:

turatie intre 600 si 11000 rot/min

+ 80 grade C
- 30 grade C

rezistenta la vibratii, rezistenta la socuri..etc etc

a costat in jur de 450.000 ROL


in plus, vine automat cu 2 coliere pe ea care se monteaza pe bobina extrem de usor! are garantie 1 an de zile.

Am urmarit tpic-ul dar totsi nu am vazut pe nimeni sa faca desebire intre o aprindere electronica si o platina electronica. Pentr toti e o apa si-un pamant. Unii au cumparat din comert cica aprindere electronica cand ea de fapt era platina electronica. Ba inca mai si spun ca nu trebuie modificata distanta intre electrojii bujiilor si nici distanta la platina. Foaret interesant. Nu se vorbeste nimic de atoinductia pe care o face platina cu bobina, de energia de descarcare a bbinei pe ruptor, de rezistenta interna a fiselor......

NO COMMENT! la teorie toti suntem buni practica ne omoara

Am pus azi aprinderea, schema postata de ceacu parca, Malvina modificata. Am inlocuit BD441 cu un BD139 si finalul l-am pus BU508AF. Merge bine, in frana de motor merge un pic ciudat, dar poate doar mi se pare. Am pus si un turometru (ca pe vremea masinii mele nu erau dotate cu turometru ) si urca la 5000 de ture repede, parca un pic mai repede ca inainte. Oricum si inainte mergea bine, am bibilit la ea, singurul motiv pentru care am pus aprinderea a fost platina. Pana fac un CDI unde ar trebui sa se simta bine de tot diferenta, nu?

Ceva ciudat, nu cred ca are legatura cu aprinderea, daca opresc si pornesc porneste instantaneu, daca o las 15-20 de minute (nu cat sa zici ca e rece motorul, adica peste 70-75 de grade) porneste dupa ce invarte de 3-4 ori. Sa fie garnitura de la pompa de benzina? Ce sa fie?

Se evapora benzina din carburator, ramane in filtru de aer, amestecul e prea bogat si nu porneste din prima.

pai si? la toate masinile se intampla asa? sau ce?

chestia asta o patesc si eu mai ales cand e cald afara

atunci cand porneste, are turatie mica, tot din cauza aia? se balbaie si abia dupa cateva invarteli isi revine la normal.

da exact si scoate un pic de fum negru ca este exces de benzina

fenomenul se numeste (in engleza) "vapour lock"

carburatorul monocorp de dacie e f simplu si nu are dispozitive care sa previna acest lucru. am vazut la un carb de pe un seat o supapa care la inchiderea clapetei deschide un orificiu in cnc si permite vaporilor de benzina sa iasa.

pentru atenuarea efectului se poate monta o flansa de tabla captusita cu azbest intre carb si galerie. nu stiu exact denumirea ei, dar se gaseste peste tot

Acest subiect de aprindere electronica cred ca trebuia tratat relativ altfel. In primul rand plecand de la componentele de baza a unei aprinderi clasice de la principiul ei de functionare si apoi de la adaptari majore prin modificari substantiale. Daca se intelege fenomenul cred ca abia apoi poti sa incepi sa cauti cava care sa fie fiabil si care sa poata garanta functionarea pe perioade lungi de cateva sute de mii de kilometri si nu pe 20-30 km facuti in spatele blocului.
In primul rand trebuie de stiut ca in momentul deschiderii platinei, curentul in primarul BI scade catre valoarea zero, iar frecventa oscilatiilor amortizate sunt date de valoarea inductantei primarului si capacitatea condensatorului de pe platina. In momentul ruperii contactului , prin efectul de autoinductie, in infasurarea primara se induce o tensiune electromotoare cu valoarea de 100-300V(functie de boina) iar in cea secundara apar varfuri de tensiune de 15-30Kv. Teoretic vorbim de energie magnetica maxima acumulata in campul bobinei de inductie.
Ceea ce se descrie in acest topic pe diferite scheme sunt asa numitele platine electronice sau "aprinderi electronice" cu ruptor asistat. Practic platina joaca un simplu rol de intrerupator, (condensatorul putind lipsi) funtia de forta respectiv preluarea arcului electric fiind facuta de un tranzistor de comutatie rapida si curent mare. Banalele BU 508 AF nefiind concepute pentru modificari de frecventa cu spituri de tensiune de 15-30Kv. Pentru conceperea unei DAE se pleaca in primul rand pe tip de motor se implementeaza, patru timpi, doi timpi. Cele descrise anterior, prin scheme,de alti interlocutori pretandu-se mentru a doua varianta de motoare.

nu cred ca ai citit tot ce s-a scris pe aici, s-a descris si ce se intampla cu bobina la inchiderea si deschiderea platinei si s-au descris destule fenomene.

nu prea ne ajuti, daca vrei sa fii de ajutor spune ce am putea face, cum am putea face sa facem macar un ruptor asistat bun. pentru ca mie aprinderea clasica imi functioneaza bine, as fi vrut in principiu sa nu se mai arda platina.

ce tranzistor as putea folosi in loc de bu508af? (ca un bu932 e 200.000 si mi se pare enorm, asta e parca facut special pentru aprindere).

bu 526 bux37 sunt cele mai bune din 97 pana acum nu s-a ars niciodata tranzistorul de pe aprindere iar cand am facut alta schema l-am luat de pe aia veche si l-am montat pe cealalta (bu526)

Da asa este cu BU 932, dar este bun numai daca este produs de o firma de marca. Eu am luat teapa cu vreo 4.000 buc. ?!!!!!!!!!!!!!!!! !

Dragii mei, iata ca revin si eu cu cateva rezultate provizorii.
Fabian cred ca abia asteapta.

Am realizat adaptorul optic cuplat la o aprindere Malvina si, spre marea mea surpriza, a mers.
Montajul foloseste un senzor optic reflex tip CNY 70. Incerc sa atasez cateva documente pt cei interesati. Am ales varianta cu acest senzor deoarece se simplifica modificarea delcoului, asa ca se poate monta foarte repede inapoi sistemul clasic. Astfel, la schema a). din figura 13 (vezi atasamentele) rezistorul Rc de 1k l-am inlocuit cu un semireglabil de 2k2 la sugestia lui Mihai si datorita faptului ca am observat o sensibilitate diferita a senzorilor. Urmeaza apoi un integrat tip HCF 4093 configurat dupa schema lui Fabian si care comanda aprinderea Malvina, la care am inlocuit rezistorul de putere de 15 ohmi cu unul de 34 (am pus doua de 68 /5w) pentru ca se cam incalzea.
Pe axul central al delcoului (partea cu camele) am introdus o bucsa de alama la care s-au frezat 4 canale longitudinale de 3mm latime (cam mici...). Santurile (fundul canalelor) a fost acoperit cu hartie adeziva data cu marker negru (fara ea imi dadea cate doua scantei la fiecare canal). Cred ca merge si numai cu trasarea dungilor cu markerul, fara frezare, dar nu stiu cum s-ar putea trasa exact la 90 de grade.
Dupa ce am verificat momentul scanteii la rece, am pus o picatura de superglue pt a fixa bucsa de ax. Am folosit capac delcou si rotor Bosch.

Cateva precizari:
- senzorul folosit e foarte sensibil la supraincalzire; foarte usor am "ars" ledurile de la doua din ele datorita, probabil, mentinerii ansei pistolului prea mult (in datasheet scrie max 5s);
- fototranzistorii au sensibilitate diferita, asa ca e binevenit acel semiregabil; reglajul l-am facut astfel: am conectat un bec de 12V in locul bobinei de inductie si am urmarit ca atunci cand senzorul "vede" partea neteda a bucsei (sau o foaie de hartie) sa fie becul aprins, iar cand "vede" canalul (sau o dunga neagra de 3mm trasata cu markerul pe hartie) sa se stinga becul.
- senzorul se monteaza pe suportul lui (o platina mobila cu deschiderea aia ovala largita prin pilire in directia bucsei de plastic) si se fixeaza cu superglue ("Picatura"), apoi se pozitioneaza cat mai aproape de suprafata bucsei de alama, regland din surubul platinei fixe; de asemenea, se reteaza capatul indoit in "L" al lamelei elastice in dreptul gaurii de nit;
- nu am turat mai mult de 4000rot/min motorul ca nu am avut unde (proba am facut-o pe vreo doua strazi cu limitare de viteza Tot din acest motiv si datorita faptului ca motorul meu merge prost dupa reglarea de 3 ori a jocului culbutorilor (prin doua metode), nu pot sa dau detalii relevante cu privire la consum, fiabilitate, etc;
- am observat ca ralantiul s-a imbunatatit prin reglare "la mana" din delcou fata de modul clasic (punerea la semn);
- ca sa poata intra bucsa in delcou, trebuie polizata cama dintata a avansului vacuumatic (vezi atasamentul).
- am montat o saiba din polietilena de 0.5mm grosime (facuta dintr-o coperta de dosar) peste saiba (garnitura) originala de sub talpa delcoului, pt a mai reduce incalzirea acestuia;
- nu sunt sigur ca am folosit cele mai bune valori ale pieselor si cea mai buna configuratie; probabil ca ar merge si un adaptor cuplat la aprinderea cu reglarea unghiului Dwell, cum zicea si ceacu, de aceea daca vreunul din voi mai priceput are timp sa analizeze schema si sa dea niste sugestii, eventual sa faca niste teste, ii multumesc anticipat.
- daca mai descoperiti voi niste senzori reflex(fara fanta) sau cu fanta mai fiabili, va rog sa-mi dati de stire.

Multa sanatate si progrese tuturor!

ce pot sa spun:BRAVOS : eu de cind l-am facut pe asta opto am aproape 200km si e super functioneaza perfect
Kinetix toata stima ti-ai dat silinta cu ceva ce eu am cam ocolit sa folosesc(senzor cu reflexie)

am gasit mai de mult pe net aprinderea asta CDI multispark da nu mai stiam unde am salvat-o in comp si am gasit-o acum.ar fi de incercat de facut fiindca da totul mura-n gura.

[attachmentid=24505]Felicitari pentru Kinetix. Poti vopsi direct axul cu came, dar trebuie ajustat reglajul schemei. E drept ca la ora asta nu am studiat-o indeajuns. Senzori cu reflexie sunt de prin video (capat de banda), dar nu merg la temperaturi mai mari de 90 grade(e la limita). Am folosit ceva mai nou, o sa-i caut codul. Cred ca l-am gasit.
Sa stii ca merge si cu axul nevopsit daca reglezi bine distanta fata de el. (dar este
foarte pretentios de lucrat)

Aprinderea asta a fost facuta de " Dodobird " care a fost mebru si pe acest forum
si daca caut-ai a fost si un topic "inbunatatire dacia break" parca(au fost 2 topicuri bune dar cu buna vointa unora unul sa uitat si celalalt "mai este activ","UIS romanesc", iarasi fara initiatorul lui ) dar uite:
http://www.renault8.3xforum.ro/post/10/2/Dacia_1300/

stiu ca a fost facuta de dodobird si pacat ca nu mai e membru am citit multe lucruri interesante scrise de el dar eu am gasit PDF-ul cu aprinderea pe un site cu scheme electronice si am salvat de acolo

aprinderea nu e facuta de dodobird. e facuta de john clarke, cu care dodobird a colaborat pentru a o face sa functioneze perfect pe dacia noastra scumpa si draga (a si spus dodobird pe forumul acela). asa ca pdf-ul ala e binevenit pentru cine vrea sa inteleaga cum functioneaza, pentru ca sunt multe lucruri explicate acolo. zilele astea o fac si eu, si o sa postez si aici impresiile, dupa cum spune dodobird, ar trebui sa-mi faca masina racheta

Schema apriderii e putin gresita prin zona condensatorului de descarcare-dodo a aratat asta. Daca insa desenati cablajul dat asa cum este, el respecta schema corecta-stupid, nu? Dodo a mai gasit schema undeva, tot gresita prin zona C=1uF dar greseala era putin alta. Si eu am montajul, am construit si carcasa (dodo a cumparat una dedicata) am si delcoul modificat Hall, in casa functioneaza perfect. Cind o asamblez si montez va voi spune concluzii.

E bine sa visezi, dar sa nu exagerezi, masina o sa mearga fix la fel ca si demaraj si performante.
Sa nu uitam totusi ca dodo are motor de 72 de cai , si nu 50 cum aveti voi !

Zic si eu doua vorbe (poate ajuta cuiva).

Am pus un ampermetru si am masurat curentul la platina (dacie 1310 din 83)
in trei conditii:

1) aprindere clasica -am masurat vreo 2 A la relanti si scade la 1 A pe la 2500 rpm;

2) aprindere cu gotronic - am masurat vreo 2 A la relanti si scade la 1 A pe la 2500 rpm (se comporta exact ca aprinderea clasica, doar ca are un led frumos );

3) aprinderea cu 2 tranzistori (home-made cu ce am gasit printr-un televizor -schema luata de la www.niq.go.ro) - am masurat 22 mA la relanti si creste la 25 mA pe la 2500 rpm;

Asa se explica de ce am gasit platina impuscata cu gotronicu exact ca la aprinderea clasica (nu vreau sa va mai spun cum era capacul de delcou).


------------------------
Nu am vrut nici sa laud, nici sa impusc pe cineva.
Va scriu doar ce am vazut eu.

ECU + Aprinderea CDI de care vorbeam in urma cu multe post-uri ,niste poze
[attachmentid=24563] [attachmentid=24564] [attachmentid=24565]
si un clip (scuze pt. calitate)
[attachmentid=24572]

Constatari:
-pot sa merg cu vit 4,5 cu motorul subturat fara sa mai tremure
-motorul urca mult mai mai mult in ture (nu stiu cat ,nu merge turometru inca )
-consumul dupa primele teste pare cam sf ,7 l/100km inainte imi lua peste 8 , motorul meu e de 1.4 si e varza la 1000km bag un litru de ulei,am sa mai fac niste teste dupa ce imi adaptez turometru si imi fac kilometraj si vitezometru digital
-misto e faptul ca la relanti aproape nu mai auzi motorul
-consumul l-am facut in vit 5 cam pe la 90-100 km/h am mers 6km cu 420 ml benzina
-avansul este numai in functie de RPM
-am facut peste 60km cu masina si totul e ok pana acum
-singura problema ar fi ca se cam incalzeste finalu

1) ECU este facut de tine?
2) Este cu PIC?
3) Schema este adaptata (luata de undeva) sau conceptie proprie?

1. ECU e facut de mine
2. este cu atmel at89c2051
3. schema e conceptie proprie

Eu fac unul cu 16f84, dar cu avansul vacumatic ce faci?
Problema mare la mine este timpul. Este prea scurt.
Oricum FELICITARI!

Ai ramane suprins sa vezi ce bine merge motorul si fara modificarea avansului in functie de sarcina,diferenta fata de sistemul clasic de aprindere este enorma,oricum pt. a mai scadea consumul si a obtine un raspuns mai bun la apasarea pedalei de acceleratie trebuie implementa si aceasta functie.
Problema cea mare este pretul ridicat al unui potentiometru de clapeta si MONTAREA lui pe carb sau montarea unui sensor care masoara depresiunea din carburator dar cred ca si acesta e destul de scump.

Stie cineva unde se poate gasi asa ceva la noi si cam la ce pret ar fi?
http://www.kemparts.com/TechTalk/tt11.asp

pt vacuum e mai usor sa folosesti un senzor mpx4115 de la motorola (freescale). are iesire analogica si se trimit in ro sample-uri

alte scheme la http://www.transmic.net/

Ai folosit bobina jumostatica ? (pe principiul scanteiei pierdute)
De ce ai mai pastrat bobina clasica ? In caz ca cedeaza asta sa treci pe clasic ?

DA aprinderea functioneaza dupa principiul scanteii pierdute si DA in cazul in care se arde ceva trec imediat pe clasic.

nu se distruge boina fara sarcina ?(bujie)

Nu pentru ca + care vine prin contact la bobina "clasica" este legat acum la ECU

Pai si vrei doar sa te lauzi cu ea? Pe mine unul nu ma duce capul sa fac asa ceva , dar daca as avea schema, softul......

Daaaaaaa, vrem si noi schema si .hex

Sau, la asta
http://www.transmic.net/prog2.htm
are cineva programul?