Din cate stiu eu mai necesita o rezistenta aditionala pe plus, dar nu stiu de cat anume.

Dar nici de proba nu pot sa o montez macar 5-10 minute , sa vad cu porneste , cu sta la ralanti , in ture si gata ??

Ma gandeam sa ii pun o rezistenta aditionala de la bobina de OLTCIT , ce ziceti ??

o poti monta de proba am mers cu aprindrea gotornic pe 1 ohmi in primarul bobinei si nu a loat foc dar nu eindicat pentru toti. E buna si rezistenta de oltcit ... chiar aceea e buna sa o mentezi in serie cu bobina de tico .
Siconi traful cu cat e mai mare cu atat e mai bine mai ales la o aprindere
fiindca poti pune sarma mai groasa ca sa tina la curent ... Pai bobinele din colectorii ambilor tranzistori au 12 spire cu conductor de 1mm CuEm iar bobina care colecteaza si vine in baza are 20 de spire cu conductor de 0.5mm CuEm . Bobina aceasta se monteaza in antifaza cu bobinele din colectorii tranzistorilor. Iar bobina finala are 450 de spire cu fir de 0.3 pana la 0.5mm. Traful e cu miez de ferita de 60W se poate folosi si miez de 100W daca se doreste ca la 100 de spiredate pe partea de inalta tensiune sa se izoleze. Sau se poatefierbe traful in parafina pentru a preveni scurtul intre spire daca se incinge traful cand intra in saturatie .

e bosch sau bosh?mai bine iei o bobina noua de IAME:)

si tine cateva luni daca ai masori paramentri ai sa vezi ca nu-i mai respecta ! Multi au loat teapa si cu IAME mai ales ca nu s-a dat garantie si mai e cica acea conventie ca iti da garantie daca ti-o monteaza unii din service suna aberant comunist sa nu moara si ceilalati de foame desi multi stiu sa-si schimbe o bobina de inductie.

Ii BOSCH (am scris eu gresit ) si ii ca si acelea din poza dar fara papuci ,difera doar culoarea ..

Necesita rezistenta aditionala.

pe el scrie 93231 v-88
Nu am bagat in seama platinile pentru ca am luat de pe cel vechi capac, platini noi,lulea, care erau mai de marca, zic eu(BERU) vacuum, arculet, rotita, ramanand doar mecanismul interior al lui.
Vroiam sa schimb doar axul, dar nu prea se incumeta nimeni, asa ca am pus corpul delcoului cu totul.
Masina merge bine in prezent
Atasez si o poza pentru detalii:

Delcoul este nou din MAGAZIN ??? Ca pare a fi de Sacele. Ori Sacele face si platini de calitate.! Cu alea cum era, se asezau bine? ca dupa poza facuta nu se vede (nu se focalizeaza, faceti mai de departe).!

cred ca e de ''import'' delcou.

Imi pare rau daca insist dar doresc sa montez una din cele 2 bobine (BOSCH si de Oltcit [ Sf. Gheorghe ] ) pe masina si nu stiu care
Ieri am mai "achizitionat" o bobina de OLTCIT ca si noua de la REMAT , ( nu ii cea din poza )
Valorile bobinelor sunt :

Bobina BOSH

-intre borna centrala si cea de + sau - 9,93 kohm
- si intre cele doua borne + si - : -1,9 ohm

Bobina de OLTCIT

-intre borna centrala si cea de + sau – 7.05 kohmi
- intre cele doua borne + si - 1.8 ohm (fara rezistenta aditionala masurat )


Rezistenta aditionala are :

0.5 ohmi

Care s-ar potrivi mai bine , bineinteles cu rezistenta aditionala ..

Care da scanteia mai buna . Ce-i asa greu de ales.!!!

Nu-i greu deloc , doar ca doream parerea unor specialisti (chiar daca aseara mi-a fost confirmata de inca unul )

O veste buna in sfarsit Multumesc !!!!!

Sa traiesti boierule !!! ( in spirit de gluma , sper sa nu se faca aluzii la altceva )




Abia astept ora 16 sa ies de la lucru , sa ma pun pe surubarit

Sar parea ca BOSCH sa aiba scanteia mai puternica fiindca are spire mai multe in secundar fiindca observi la rezistenta din secundarele bobinelor . Cea de oltcit are 7.5 k .. si cea de bosch are 9 k si ceva . Rezistenta aditionala o poti sunata cu un releu cand pui contact si pornesti motorul iar dupa ce iei contactul rezistenta sa reintre in circuit inseriind bobina de inductie pe primar. Pornesti mai repede motorul . S-a mai vorbit.

Dar rezistenta aditionala nu se monteaza la "+" (plusul ) bobinei ??

Acolo era montata si la bobina de Oltcit , acolo am montat-o si eu la cea BOSCH .

Motorul merge bine , fara probleme cu asta BOSCH , testata azi vreo 25 km prin oras ,maine daca am timp , voi testa si pe cea de Oltcit sa vad cum se comporta

Unde sunt sagetile cu rosu reprezinta locurile unde am montat plusul de la aprindere si de la bobina , iar rezistenta am legat-o la borna bobinei ...

Nu este sigur daca secundarul sau primarul are rezistenta ohmica mai mare are si spire mai multe, poate fi si cu acelasi nr. de spire (sau mai mic) dar cu sarma mai subtire. Am desfacut eu o bobina de Oltcit si una "bosh" (Master Sport) iar cea de Oltcit avea spirele aproape de 2 ori mai groase (nu le-am mai si numarat). Scanteia era dubla la cea de Oltcit decat cea "bosh".!! Asa ca cea mai concludenta proba este SCANTEIA (pe care tu nu ai incercat-o).!
Bobina ai legat-o bine. Nu conteaza cum e legata rezistenta aditionala in schema , in serie sa fie. si corect. O sa fac o schema si o sa o postez.!!! Poate chiar in seara asta.!
RE RE:
Am revenit si cu schema.

Cum a spus si Gelu nu conteaza unde e montata rezistenta de balast. O poti monta si pe firul de plus pe care alimentezi bobina cu 12V. Eu nu am avut loc pentru a desena

Bobina de Oltcit , ii muuult mai buna , are o scanteie de 2- 2,5 cm fata de masa iar la 1 cm de masa da o scanteie mareee
Motorul porneste foarte bine si sta la ralanti foarte stabil si in sarcina (si inainte era ,dar nu ca si acum ) [precizez ca, carburatia si alimentarea erau pusa la punct din inainte ] parca ar fi mai nervoasa ,mai sprintena de la 2200-2500 de ture parca ar fi "posedata" urca pana in 4500-5000 ture lejer , (doar in teste )
Personal mi-s foarte multumit si a meritat efortul !!

Incomparabila bobina de Oltcit cu o bobina normala si mai buna decat cea BOSCH care o am eu (numai bine , o sa o tin de rezerva ).

Mare multumire tuturor care au avut bunavointa de a ma ajuta cu sfaturi de nepretuit !!

In sarcina sa urce lejer la 4500 ca pe loc orice motor se accelereaza pana la 8000 de ture.

In sarcina , in sarcina , despre asta vorbeam , credeam ca se subintelege , scuze...

Pe loc daca vede atat , ii rar de tot , eventual cand curat carburatorul cu "palma"

inca il mai cureti cu palma chiar dupa ce ai montat filtrul separator ?

Cred ca mi-a intrat in obisnuita , de pe vremea cand nu aveam filtrul separator


Poza cu montajul respectiv

de cand am avut dacia 1310 doar o singura data din curiozitate am aplicat sieu aceasta metoda citind aici pe forum ... si pana la urma tot am ajuns sa curat carbul cu sprayul.
On topic Domnul Gelu cand vi cu aprinderea pe plasma... hai ca cu o singura dioda poti genera scanteie si mai mare

Da delcoul este nou din magazin luat din Iasi (VladRom parca se cheama magazinul).

Intre timp am renuntat la platina frantuzeasca pe care o credeam superioara, dar se pare ca nu si pe delco asta. Am optat pentru o platina Duduco care e putin mai lunga(platina fixa) astfel incat vine perfect peste garurica de ghidaj de pe platoul delco, calcand exact pe senzor(platina mobila).

Astazi am reusit sa montez si eu aprnderea AT011 cu senzor si sunt extrem de multumit la prima proba pe asfalt. Multumiri d-lui Gelu .Am reglat distanta senzor-cama 0.7mm.

In schimb TUROMETRU O IA RAZNA LA PESTE 3000rpm, in sensul ca coboara brusc la 0 rpm urca pana la 1500rpm iar la 3000, 0, 1000 si tot asa. Motorul pare sa mearga normal. Sa fie din cauza distantei? Stiu din experienta ca si la platini facea la fel dar le mai apropiam sau departam putin si isi revenea (eventual le schimbam).Am luat doua seturi noi de platini si face la fel.
Sa maresc distanta sau ce altceva se poate face?

distanta intre senzor si varful camei ramane 0.7 verifica bujiile sa aiba distanta de 0.8 mm , bobina daca e in paramentri si fisele sa nu aiba valori diferite ale rezistente intre ele sau valori peste 10 khilomi. Poti monta un condensator cel care il folosesti cand ai platina montata si il poti lega intre borna minus a bobinei si carcasa bobinei sau masa masini si vezi daca au disparut oscilatiile. S-ar mai putea sa fi montat bobina invers .

Am "gasit" in practica bobine la care infasurarea secundara era si pe - si pe + (adica tensiunea de inalta, era pe unele bobine pozitiva iar pe altele negativa). Mai sigur de vina este turometru. Am mai scris. Au fost loturi de masini, care din fabricatie aveau hibe din astea. Poate ceva condensatori electrolitici uscati, sau alte piese decalibrate sau inlocuite cu altceva temporar. Verifica fisele si secundarul bobinei de inductie. Eventual incearca sa schimbi - cu + la bobina. !! Asteptam rezultatele.!

..daca schimb + cu -..asta inseamna ca tot ce e montat pe borna - sa trec pe cea cu plus si viceversa?....nu risc sa ard aprinderea sau senzoru sau altceva pe masina? Masina neavand alta hiba decat turometru.
In weekend masor si o montez la loc bobina bosch (pe care o schimbasem acu cateva luni din necunostinta de cauza, pt ca se dovedise ca alta era problema si nu am mai pus-o la loc, in prezent avand una de origine[zic eu]).
Numai bine!!

am avut si eu problema asta cu turometrul... incearca intai sa schimbi bobina, cu unele a mers si la mine cu altele nu. daca esti multumit de o bobina si face figuri turometrul, taie firul de la condensatorul de pe delco, prelungeste-l si pune-l la minusul bobinei. asa a mers la mine cu o bobina intersport sau ceva de genul asta. asta dupa ce i-am cerut sfatul lui Gotronic.

Ce se mai aude cu sistemul de aprindere pe "plasma"? Nu mai vad posturi deloc pe tema asta. Care e concluzia la care s-a ajuns? Macar sa stiu daca se mai merita sa fac investitii in acest sens. CDI cu MS la pornire merge perfect. Deocamdata...

Da, dupa montarea condensatorului de delco pe borna (-) a bobinei se pare ca acul turometrului a revenit la comportamentul sau normal.
Oare cu timpul acest condensator montat aici poate deteriora ceva??
Daca nu, nu ar fi bine de inglobat direct in aprinderea rosie mecanismul unui condensator asemanator pentru cei ce patesc la fel, bineinteles cu costurile aferente(care nu sunt deloc mari ), zic si eu ca o sugestie, dar poate e mai bine fara.
Oricum multumesc celor care m-au ajutat si sper ca sa ma tina muuuuulta vreme aprinderea si senzorul;).

ATENTIE!!! Numai la AT011 merge figura cu condensatorul, la AT01 riscati sa stricati aprinderea (este alta schema in interior).! De inglobat in aprindere condensatorul nu este greu, dar asta se intampla numai atunci cand sunt ceva probleme cu bobina sau instalatia electrica pe masina. Un condensator in plus (smd) de valoarea celui de pe platina si la tensiunea de 600Vcc si ptr. regim de impulsuri si automotive ... este foarte scump si nici mic nu prea este. In plus este o sursa de risc de defectare. (mai ales daca nu e automotive, si ar fi pacat sa se strice un condensator sa arunci toata aprinderea), ca nu se merita de reparat.! (prea multa munca, in timpul asta fac 10...20 aprinderi)

Siconi, uneori ideea este foarte frumoasa dar posibilitatile practice ii limiteaza aparitia in plan fizic...
Cam asta e si cazul aprinderilor cu plasma.
In ce ma priveste, am reusit sa obtin descarcari tip plasma declansate atat cu scanteie de la o aprindere inductiva cat si cu scanteie de la CDI.
Am pus sistemul pe masina si am mers vreo... 50m, dupa care motorul a inceput sa mearga neregulat. Un cilindru mergea pasiv... Am demontat sistemul de plasma de pe masina si l-am adus in casa pentru "autopsie". S-a dovedit ca unul din cele trei lanturi de diode care blocau inalta tensiune spre generatorul de plasma se strapunsese. Mda..., si erau acolo 25 de diode 1N4007 legate in serie...
M-am saturat de lipit zeci de diode in serie si am cautat o varianta mai fiabila. Am gasit doua variante de fapt, dar ambele foarte scumpe si care nu se prea gasesc pe la noi: NTE517 si HV03-15. Ambele rezista la 15KV si sunt folosite cu succes de baietii din strainatate pentru "plasmele" lor.
Pentru a preveni strapungerea lor de catre varfurile de tensiune care apar in secundarul bobinelor de inductie si care depasesc cu mult 25KV, este nevoie de inserierea a minim 3-4 diode din alea pentru fiecare bujie. Ei bine, daca te gandesti ca una singura costa cam 6-7$, atunci afacerea devine cam... falimentara.
Daca gaseste cineva intre timp o varianta mai eficienta ca fiabilitate/cost, evolutia "plasmelor" va continua. Pana atunci... mai asteptam.
Toate cele bune.

Kinetix la diode le poti face radiatoare si care nu trebuie sa fie metalice ci din ceramica sau turnate in epoxid si dupa aceea prinse de un radiator din aluminiu. Ce nu-mi place cand aud la uni ca isi distrug bujiile etc nu e adevarat sau nu au studiat fenomenul a daca au injectat tensiuni foarte joase si curenti foarte mari da atunci poti spune ca ai facut un aparat de sudura gen convertizor
A pai la plasma nu e nevoie sa depasesti 15kV fiindca e de ajuns ci sa asiguri incarcarea rapida a unui condensator de cel mult 4uF la 400-450V. Din ce am observat eu cu cat tensiunea e mai mare pe condensatorul incarcat cu atat lucreaza mai bine nu distruge bujia .

Am schimbat bobina cu una care se pare ca merge cu turometru.
Dar inainte de a schimba am constat ca acul turometrului a ramas la 1000rpm chiar si cu motorul oprit (dupa ce am incalzit motorul dimineata), neraspunzand promp la acelerari bruste pe loc (2000-3000rpm), osciland parca in "reluare" la cateva sute de turatii. Adica miscarea reala nu concorda cu miscarea turometrului.
Insa, se pare ca si cu bobina noua a prezentat aceleasi simptome, dar si-a revenit dupa un test de drum.
Astept sa vad cum se comporta in continuare

Kinetix, tie iti trebuie asa ceva:
http://www.e-piese.ro/shop/tv18.html

Schimba turometru mai simplu daca nu sti sa umbli in elma rog nu prea ai ce sa-i faci... daca sta agatat mai tot timpul.Turometru de tokosan ala turcesc mi se pare foarte bun e controlat cu un integrat ...

Perfect de acord cu Mr_Devil83.

Salut! de unde imi pot cumpara din Bucuresti aprinderea Gotronic si senzorul care inlocuieste platina?

am masurat caderea de tensiune pe platini(sau senzor) prin aprindere si e 1 V, e normal? deci un fir de la voltmetru pe masa celalalt pe -bobina, imi da 1 V, cu unul pe masa si celalalt pe borna platinii ce iasa din delco e 0.00..deci aia e OK..dar ma mira caderea prin aprindere...

Apropos, cu Malvina e 0,5V, Gotronic 1 V, fara aprindere 0.00 V. Imi venea in minte masa necorespunzatoare a aprinderii...cum o masor, o borna pe masa alternatorului si cealalta pe surubul unde am pus masa aprinderii?!

djasu82, eu nu am spus ca mi s-au incins diodele, ci ca mi s-au strapuns datorita supratensiunii. De fapt, la tensiune mica aparatul de masura arata ca sunt bune, dar pe masina imi "fura" scanteia, o diminueaza.
Bujiile nu au patit nimic.
Da, e devarat ca motorul poate merge cu 15kV, dar pe masina mea apar tensiuni mult mai mari fata de aceasta valoare si care depind de "eclatorul" din delcou, de distanta electrozilor bujiilor, de raportul de comprimare si de calitatea amestecului, NU de vointa mea... Iata de ce lantul de diode care ar fi rezistat eroic la 25KV a cedat dupa cateva minute.

Mr_83, multumesc de idee. Oricum, dioda aia rezista la tensiuni mari, dar conduce intensitati relativ mici (1.5A max in impulsuri). Efectul de plasma se obtine cand intensitatea curentului descarcat creste la valori instantanee mult mai mari decat atat. Lantul de diode folosite de mine permitea 30A max in impulsuri. Dar..., cred ca se pot pune doua-trei diode din alea in paralel si 3-4 grupaje din astea in serie, pentru fiecare bujie.

Siconi, iata o alta idee: pentru scaderea consumului etajului ridicator de tensiune se poate face un etaj de comanda a integratului care sa il alimenteze doar cand platina este inchisa. In felul acesta, condensatorul se va incarca doar pe perioada inchiderii platinei.

Liviu, parca spuneai ca inductanta primarului bobinei de Tico e in jur de 5mH. Pai in cazul asta, energia scanteii generate cu aprinderea inductiva originala, fara rezistenta aditionala, ar ajunge pe la 0.3Joule, ceea ce e foaaarte bine. Am gresit cumva?

Toate cele bune.

Kinetix bun si atunci de ce nu ai folosit diode de care ti-am recomandat eu by 225 sau din gama by. Stim ca bobina de tico da 35kv ... si deci prin urmare ... 25-30 de diode stiu pare cam mult dar daca vrei sa faci ceva cu adevarat faci rost de diode.

argon, da e normal, e caderea de tensiune pe dispozitivul de comutare, tranzistor bipolar, mosfet, etc. Stai linistit ca ala 1v nu se simte, insa inchiderea mult mai rapida a dispozitivului ala semiconductor DA.

kinetix tu ai folosit 1n4x nu? Nu te mai baza pe ele pentru ca nu sunt nici diode rapide. Din pacate nu stiu sa iti recomand o dioda rapida care sa reziste pe la 50kv si sa suporte curenti de 5 6 amperi, sau de cat este nevoie pentru experimentul tau. TV13 si TV18 le gasesti pe la orice depanator radio tv, mai mult ca sigur ca are un butoi de ele de rezerva.
Cred ca iesi mai bine cu o dioda de genul asta, cu mai multe pastile inseriate in ea decat sa te chinuiesti tu sa lipesti 50 de diode.

deci nu e masa defectuasa...stau linistit atunci..apropos, masa am luat-o de la unul din suruburile in care se prinde suportul bobinei, astea sunt pe o placuta sudata pe contraaripa.

Kinetix, exact la asta ma gandisem si eu: montarea in paralel a 3-4 diode pe fiecare bujie. Daca e necesar, suplimentezi cu inca vreo 2 per lant. Oricum, gama 1N4xxx nu sunt diode de comutatie asa ca era de asteptat sa se intample asa. In fine, nu sunt eu mare expert in electronica, insa asa mi se pare logic. Ma gandisem din vreme la diodele TV, dar nu am incercat sa gasesc un pret de achizitie ca sa le pot recomanda. Au facut-o altii mai meseriasi ca mine .

Oricum ar fi, da-mi de stire cu progresele facute, desi frigul de afara ne goneste pe mai toti prin case.

Tu nu intelegi ca la un singur impuls se descarca varfuri de peste 30-60A ?Dejavantajul lor sunt ca au gabaritul mare si asa trebuie inseriate cam 10 diode .Eu am lucrat cu by 225 si au fost bune , erau doar caldute diodele atata tot.

djasu82 laso in p**a mea de treaba, byxxx e dioda rapida si atat. Care duce 1,5A parca, cele 3 cifre din coada sunt un fel de codificare in functie de tensiunea la care dau ortul. E posibil sa gresesc. Aici ai voie sa mi-o dai peste bot. TV13 sau TV18 sunt diode de seleniu inseriate inglobate in ceramica special gandite pentru regimuri de comutatie la frecvente sustinute si tensiuni foarte mari.

Cand BYxxx o sa reziste la descarcari de 30 - 60 de A o sa ma castrez si o sa te chem pe tine sa imi satisfaci sexual prietena OK? Pana atunci iti sugerez sa nu mai faci afirmatii pe care nu poti sa le sustii si sa te moderezi. Nu cum ai facut-o intr-un topic cand eu i-am zis userului respectiv sa verifice avansul daca ii da motorul in nas la acceleratie brusca si tu ai venit cu dume de genul nivel prea mare in cnc-ul carfilului. Mai ales cand te dai doctor in dacii si in motoarele 810-X si 102-X si stii foare bine ca daca nivelul in cnc este prea mare masina n-are nici pe dracu, e sprintena in acceleratii si poate consuma prea mult. Daca nivelul e prea mic atunci da, cred si eu ca poate da in nas, dar nu ai zis nimic despre asta, pur si simplu ai postat ca sa ma lovesti pe mine.

Ideea este sa-l ajutam pe kinetix cu diode ieftine, care sa reziste la tensiuni foarte mari dintr-o bucata, nu 100 de bucati inseriate. Pentru stiinta ta si TV13 sau TV18 are mai multe diode inseriate inglobate intr-un invelis de ceramica rezistent la peste 100KV. 30 de 1nxxxx sau byxxx inseriate mi se par cel putin riscante, la nivel de amator. De ce crezi ca diaconuliviu sau argon prefera sa nu mai dea un reply la tampeniile pe care le scrii?
Sa fie din cauza ca scrii tampenii si nici nu poti sa digeri o critica atunci cand nu ai dreptate? (nu e din cauza ca esti oltean sa stii, si unchiul meu este oltean, ma rog, s-a mutat in craiova si locuieste acolo de vreo 30 de ani, a fost si director pe la doljchim pana in 92 si matusamea e profesoara de limba engleza la universitatea aia olteneasca si crede-ma ca sunt oameni calculati care stiu ce spun, dar tu esti pur si simplu...inconfundabil)

Ce varfuri de 30-60 de amperi visezi tu la tensiunile alea? Eu as zice ca prin seria aia de diode va trece maxim 1A. 3A la vreo 400v sunt deja peste orice ai stoarce dintr-o baterie de tico si alternator care genereaza energie la capacitatea maxima, asa ca ma abtin. Din cate am citit pe forum tu esti singurul care vorbeste despre puteri de astea sf, de ma fac sa ma intreb cum mai poate produce batranul motor de renault 12 atata lucru mecanic sa antreneze alternatorul, dapoi sa mai si puna in miscare masina aia de 1 tona.

Dioda aia mi-o venit in minte pentru ca sunt pline gunoaiele de televizoare romanesti care au o dioda de aia in ele si pentru ca este ieftina.

Chiar ii admir pe cei care incearca si obtin rezultate, fie cu HHO, fie cu plasma, fie cu orice pentru ca nici eu nu imi permit vreodata sa fac plinul de benzina de la peco. De aia incerc daca pot sa ajut si sa sustin. Dar sunt situatii in care perpetum mobile este mic copil fata de speculatiile care se scriu pe daciaclub. Atunci intervin.

De aia cand un user a zis ca trebuie facut generatorul ala al nu stiu cui cu tevile de cupru cu eroare de 1Hz am zis ca in ziua de azi se poate face foarte usor o sinteza de frecventa ieftina cu eroare de 0,001HZ. Eu am facut divizor cu 10 la puterea a 6-a atasat la un frecventmetru care era capabil de maxim 10khz acum vreo 5 ani. Sa iti zic ce eroare avea? Mai mica de 10Hz.

Am mai scris intr-un topic ca am realizat aprinderea aia electronica pe tor de sursa atx chinezeasca, cu tranzistor autooscilator care are randament foarte mare, am spus clar ca nu este conceptia mea, ca schema este postata chiar in topicul de scheme electronice pe la pagina 6 sau 7 a acestui forum si ca functioneaza incredibil de bine. Nu am zis ca am conceput-o eu pentru ca stiu ca atata timp cat ceva este simplu si functioneaza bine, nu ai de ce sa il modifici.

Nu am venti cu o ideea de-a mea, proprie, atata timp cat nu sunt 100% convins ca este fiabila si nu am facut afirmatii absolute.

Siconi, nu trebuie sa fi de acord cu mine, am specificat faptul ca nu sunt expert in realizarea echipamentelor care lucreaza la tensiuni foarte mari. Postam aici pentru ca avem nedumeriri si sa ajutam pe altii. Daca stii dispozitive de comutatie rapide cu siliciu/seleniu la tensiuni f mari posteaza pentru ca nu faci decat bine. Eu nu prea le am cu tensiunile astea. Sinteze, divizoare, multiplicatoare de frecventa sunt mai mult domeniul meu si scripturi facute in bash.

@ontopic:

Kinetix pentru generarea plasmei ai nevoie de o tensiune de vreo 400v constanta nu?
Din ce am vazut tu folosesti un convertizor bazat pe un oscilator realizat cu un astabil de tip 555. Nu cunosc integratul ala dar cred ca oricum o iei ai un randament foarte mic.

De ce? Pai 555 este doar un astabil usor de folosit. Am mai scris cu 1 2 pagini in urma despre uc384x pentru ca este un controller pt smps-uri ieftin, foarte fiabil si usor de folosit. Este gandit special pentru invertoare half bridge, eu prin asta inteleg jucariile cu un tranzistor de putere in partea de comanda, concept care este foarte ok pana pe la puteri de vreo 200w, peste folosesti full bridge, ala care are 2 infasurari in primar si comuta cand una cand cealalta si care este folosit in invertoarele de sudura si atx-urile chinezesti, cu performante reduse.
UC-ul ala e un oscilator cu factorul de umplere reglabil, protectie la suprasarcina si scurtcircuit si este garantat sa lucreze la 500khz. Simplu de folosit, cu performante f bune la stabilizarea tensiunii de iesire, folosind o reactie prin optocuplor si un divizor rezistiv si protectie la suprasarcina/scurtcircuit, masurand in permanenta curentul consumat de catre mosfetul de comutatie si tensiunea care o genereaza in secundar, citita de bucla aia de reactie cu optocuplor.

Am facut multe surse coboratoare de la 220 asa ca il cunosc si stiu ce poate face. Oricum este mult peste 555 care e doar astabil.

Nu stiu la ce te referi. W=1/2 L I^2, de acord?
L e cam 3,8 mH (mai masor o data, dar tind sa cred ca e 3,8)
Rp=1,2 ohm
U=12V ca atare Imax capabil baterie = 10 A
Wmax = 1/2*3,8* 100 (10 ^2) = 380/2 = 190 [mJ]
Dar, cind pui contactul si cobori ca te striga vecina sau la relanti stii cum se traduc cei 10A (la 14,4 V e mai mult) prin bobina fara aditionala? Catastrofic.
Aia 10 A trebuie sa fie stabiliti un timp bine determinat; oricum, curentul ar trebui limitat pe la 8A, cresterea determinata (acea lege de variatie i=i(t) ).. si stabilit un timp dwell.
Si gata, de aici se complica calculele. Si tac, am scris destul pe forum de timpul dwell si nimeni nu se uita.

Prieteni, multumesc de raspunsuri si de sugestii.
Totusi, nu inteleg de ce pastrati un ton tensionat, de cearta... Depinde de fiecare dintre noi sa facem forumul asta un "loc" de conversatie decenta, constructiva.
Si ce daca se fac afirmatii gresite dpdv tehnic? "Atotstiinta" unora nu ar trebui sa sara in sus din acest motiv. Mai degraba o noua descoperire personala utila ar justifica un astfel de "salt"... In lipsa ei, mai bine stam cuminti...
Limbajul murdar nu este justificat nicidecum de o inexactitate tehnica, prieteni. Tine insa foarte mult de niste ani de educatie si de un nivel de maturizare a gandirii.

Dar, sa revenim.
Liviu, eu am luat in calcul o tensiune de 14V a bateriei (in functionare) si m-am referit la sistemul original de aprindere de pe Tico, nu la o improvizatie. In orice caz, chiar si cei 0.19Joule calculati de tine reprezinta o "suma frumoasa" pentru o scanteie, nu-i asa?
Mr_83, nu am nici o problema cu oscilatorul. In aproximativ 3ms imi incarca un condensator de 1.5uF la vreo 450V. Eu zic ca e destul de eficient. Oricum, multumesc pentru sugestia cu acel integrat.
Pe de alta parte, djasu are dreptate aici. Cred ca o descarcare tip plasma are de a face cu intensitati mult mai mari de 1A, cat estimezi tu. Gandeste-te ca se descarca un condensator incarcat la peste 400V pe o rezistenta care este reprezentata de lantul de diode+scanteia dintre electrozii bujiei. Presupunand ca suma asta face 40 Ohm, tot ai o intensitate de 10A a curentului prin diode.
Nu e vorba ca alternatorul sa debiteze 400V la 3A continuu. Asta e energia care se descarca pe bujie in mai putin de 100us...

djasu, nu am folosit diode BY pentru ca sunt de vreo zece ori mai scumpe decat una de tip 1N4007 si nu rezista decat la 500V in plus. 1N4007 nu or fi de comutatie, dar eu nici nu le folosesc la asta. Prin ele doar se descarca acel condensator. La teste in casa au mers foarte bine la cicluri de 6ms.
Asa cum am mai spus, se pare ca cele mai potrivite optiuni sunt NTE517 (in primul rand) sau HV03-15. Ambele rezista la tensiuni inverse de 15KV. Prima rezista la varfuri de curent de 200A, a doua la 20A. Probleme: nu se gasesc si costa prea mult pentru un experiment din asta.
Oricum, daca obtin ceva rezultate incurajatoare cu plasma asta, va anunt.

Toate cele bune.

kinetix, nu stiu ce sa zic, lantul ala de diode are si el o rezistenta destul de mare si mai ai si intre electrozii bujiei o rezistenta foarte mare si stau si ma gandesc ca daca p=u*i si ca daca 4000w=400v*10a puntea ta de 1n sau by sau ce vrei tu se facea scrum instantaneu luand cu ele pe lumea ailalta si cablurile si cam tot ce intanleau in cale. Dar ma tot gandesc la faptul ca nu ai tu de unde sa absorbi o cantitate asa mare de energie din bateria aia de 30 - 50a si alternatorul turat la maxim. Stii, chestia e ca daca vrei sa ceri 4000w dintr-un condensator nu o sa folosesti unul obisnuit ci un condensator special. Exista monstri pentru asa ceva si numai scumpi nu sunt.

Io tot stau si ma gandesc la convertizorul ala care practic intr-o fractiune de secunda ar trebui sa livreze aia 4kw. Adica aproape instantaneu. Adica convertizorul tau ar trebui sa absoarba instantaneu fix 333,333A. Asta cu randament 1. Adica imposibil oricum o iau.

Eu zic ca undeva gresesti mult. Cumva, nu pot concepe faptul ca folosind un 555 poti obtine o putere mai mare decat a unui invertor de sudura care foloseste o gramada de reactii, protectii, igbt-uri specializate pentru asa ceva, o punte de diode ultra super megarapida si un chopper destul de maricel. Pur si simplu nu pot sa concep chestia asta.

Autoinductia unei bobine clasice (de Dacia berlina) incarca un condensator de 220nF sau 680 nF (depinde ce este pus pe delcou) aproape instantaneu la tensiunea de cca 300...350V (pe clasic sau pe o aprindere inductiva normala, simpla) si aproape ca nu vezi "rampa" de incarcare. O bobina de inductie de cca 3,5 ohmi in primar absoarbe cca 4 amperi in conductie. Tinand cont ca oscilatorul de incarcare are o frecventa de cateva zeci de ori mai mare decat cea la care lucreaza o bobina , se poate ca un condensator de cca 1,5 micro sa se incarce in cca 3ms cat zice Kinetix. P=UxI, CxU=IxT de aici U=IxT/C. In impuls curentul de descarcare este foarte mare dar el nu este "impuls" dreptunghiular ci are o curba cu o viteza de descarcare foarte mare (mai ales in zona curentului mare). Diodele TV18 au tensiune mare inversa in schimb au si tensiune mare de deschidere (directa).!!! Daca pui o dioda TV18 la priza si redresezi tensiunea, o sa ramana dupa redresare cca 20Vcc redresat monoalternanta (din 220Vca). Deci nu merge acest tip. Singura solutie relativ ieftina sunt diodele de care amintea dj-ul. E drept ca e un tip care enerveaza la culme pe multi datorita limbajului si "sfaturilor" pripite si chiar in afara subiectului cateodata.!