Alea sunt igbt-uri industriale, nu ai de ce sa le folosesti aici. Apropo, si in AT 01(seriile dupa cca 52.000) si AT 011 tot igbt-uri specializate sunt folosite.

Kinetix, vad ca esti online, ai mai folosit AT 01 ca driver.?

Da, gotronic. De cand am postat rezultatele masuratorilor, a ramas pe masina, comandata de etajul de intrare de la schema IPA. Are un condensator de 10nanofarazi pe platina si merge rezonabil. Inca nu a picat niciodata pana acum. Am sa testez cum merge si comandata cu BD680. M-ar ajuta la adaptorul optic.
Deocamdata nu am mai experimentat nimic deoarece trebuie sa caut o bobina mai buna pe la dezmembrari, pe incercate. Dupa cum ziceti voi, bobina mea e cam "obosita" dar din ce am mai citit eu ar fi totusi in parametri
Nu stiu cum puteti voi sa obtineti scantei de 2.5-3cm cu o bobina normala, fie ea si actionata de o aprindere inductiva... Eu cu 15mm ce sa mai zic... Nedumerirea e data de faptul ca nu am mai gasit nicaieri (pe net cel putin) nici in engleza, o asemenea lungime ca facand parte dintre parametrii normali. Bravo voua daca aveti asemenea "trasnete" pe bujie!
Iata mai jos niste extrase interesante:

Kinetix, eu i-am recomandat lui dacis o bobina bulgareasca importata de un srl din Oradea sau Bihor, pe care a cumparat-o din Iasi. Ia legatura cu el ca-i tot din Iasi.
Bobina asta la mine daca-i scot fisa centrala da scanteie intre borna centrala si una din borne laterale. Lui dacis nu i-am sugerat sa faca testul asta dar a zis ca merge mult mai bine decat cu altele pe care le-a cumparat de noi. El are o AT 011 mai veche pe masina (2003 cred, cu componente discrete) iar tensiunea de limitare in primar este de 360 V. Cu AT 01 ca driver care are cca 450V, tensiunea ar trebui sa fie net superioara. [Dernier scrie pe bobina ca importator cred, si este (era) omologata RAR.(avea eticheta)]

Mersi mult. O sa ma interesez.

Imi cer iertare daca le voi parea unora usor oftopic...

Vad ca toata lumea are probleme cu bobinele. In ultimele 6-7 luni am schimbat trei bobine si trei aprinderi electronice. Acest lucru m-a facut sa fiu mai atent la ce se intampla pe acolo si sa trag si o concluzie privitoare la bobine, mai precis la interdependenta dintre platina si bobina. Cred ca de aici ar putea rezulta si un sfat practic. Dati-va cu parerea si voi...

Cu prima aprindere de la Gotronic (AT01) mi se impuscau platinile intr-o veselie. Am luat o a doua aprindere de la cineva de pe forum si mergea destul de aiurea, nu imediat ci dupa 20-30 min de la pornire. Mi-am luat apoi bobina noua, iar intre timp mi-a trimis Gotronic o AT011, pe care am montat-o de indata. Si platinile au incetat sa se mai impuste...

Zilele trecute am facut o constatare interesanta si justa, mi se pare mie. Anume ca daca te iei mot a mot dupa specificatiile producatorilor de aprinderi in ceea ce priveste distanta la platina (0,25-0,35mm) risti sa nu mearga motorul prea bine.

Metoda de "optimizare" pe care am folosit-o eu si pe care v-o sugerez este macar in aparenta lipsita de fundament teoretic. Singura presupozitie teoretica de la care este bine sa plecam este urmatoarea: sa utilizam CEA MAI MICA DISTANTA LA PLATINA CARE NU SOLICITA EXCESIV BOBINA. Sunteti de acord cu asta?

Si asa ajungem la metoda"prin incercare si eroare"... Mai precis iata cum am ajuns sa procedez eu: inainte de un drum de macar 7-8 km am reglat platina la o distanta minima, sa zicem 0,25 mm. Am plecat la drum iar la capat de indata ce am coborat am verificat cu mana temperatura bobinei. La mine la aceasta distanta bobina frigea. Am marit-o la 0,35 mm. Frigea aproape la fel de tare; m-am enervat si marit-o la 0,6; acum era doar calduta, asadar puteam sa o mai micsorez. Am reglat distanta la 0,45 si acum se inclazeste bine de tot, dar nu mai frige (pot tine mana pe bobina 15-20 sec. fara sa ma ard). Validarea acestei metode am facut-o la un drum mai lung (200 km). Masina nu a dat rateuri, a pornit dupa ce am oprit-o fara sa se balbaie etc.

Pare primitiv ce spun eu pe aici, dar cred ca este intr-o buna concordanta cu tehnologia care sta la baza constructiei Daciei.... Mai mult, ce am scis eu vine sa dea apa la moara la sustinerea larg raspandita pe acest forum cum ca pana la un punct ori mai degraba DE LA un punct Daciile toate sunt masini unicat.

Astept opinii.

Corect. Reducerea deschiderii platinii determina cresterea timpului cat ea sta inchisa, adica cresterea timpului cat se aplica 3A prin primarul ei. Trebuie gasita acea valoare optima, in care si energia inmagazinata in bobina este suficienta pentru o scanteie buna in orice regim de turatie, si, pe de alta parte, nici nu se suprasolicita primarul bobinei. Asta e si calcaiul lui Ahile in aprinderile elctronice inductive cu senzor Hall, daca magnetul nu excita senzorul suficient de mult (sau suficient de putin, in functie de schema utilizata), apare incalzirea bobinei (sau scanteie ineficienta).
Rezolvarea: 1. Magneti care sa excite senzorul corect
2. Scheme de aprindere inductiva cu autoreglaj al "unghiului" Dwell
3. (calea de aur) CDI

Calea "de aur " (zic eu) dpdv economic, fiabil si simplitate ar fi cea cu Dwell variabil, indiferent daca-i cu platina, senzor sau chiar si cu microcontroler. Drept dovada , nu exista in lume la ora actuala (din cate stiu eu) nici o masina de serie, dotata cu aprinderi electronice cu descarcare capacitiva.(din fabricatie)
Dacis , daca montezi un delcou nou (si in parametri) pe masina , multe din problemele discutate DISPAR.

Noi am mai discutat asta in particular. Tu vezi lucrurile din punct de vedere economic si poate si prin prisma omului care nu stie prea bine ce fac cele 4 (sau 3 ) fire care le leaga pe langa platina. Eu zic din punctul de vedere al celor care stiu "o bruma" de electronica si care mai sunt si pasionati de motoare, nu doar le folosesc pentru a merge la piata. De altfel, ideea ca CDI-urile sunt net superioare (ca energie a scanteii, comportarii la turatii mari si regimului termic al bobinei) aprinderilor inductive, o gasesti pe orice site decent dedicat motoarelor. De altfel, cam toti baietii amatori de motoare isi pun CDI-uri, si nu aprinderi inductive (inclusiv aprinderile cu microcontrollere gasite de mine pe net, cu curbe de avans preselectabile, etc comanda TOATE CDI-uri, nu aprinderi inductive) De ce oare?
Evident ca schemele electrice sunt mai complexe la un CDI, dar fara indoiala si performantele sunt net superioare. de ce nu se fac masini de serie cu CDI? Pentru ca si o platina simpla e suficienta pentru a porni o masina. Vecinul meu e tehnician veterinar, cara cu Dacia lui butelia de azot lichid (stiti voi pentru ce) pe scaunul din fata si butelia de GPL in portbagaj, si nici o data nu i-a trecut prin cap ca ar putea scapa de platina, dand vreo cateva sute de mii. Nu, nu se merita.... Doar e Dacie... Daca nu tre sa dai la smirghel pe marginea drumului, nu mai are farmec. Daca ii pui ulei strain, tuseste si ii bat tachetii, tre sa-i pui ulei romanesc, ca asa a fost proiectata. Sa dau 1 milion pe un CDI??? Mai bine imi fac o injectie cu Diazepam, si imi trece! S-apoi, daca ma lasa pe marginea drumului, ce fac io cu toate matele alea cu multe picioare? Mai bine cu platina domnule... mai bine...a...e -30 grade afara.... Marcel... ai putea... inainte sa pleci la serviciu... sa ma tragi un pic... (sau macar sa imi dai curent).... Ca sunt la a 20-a cheie si nu pleaca...Asta-i Dacia domnule... mai bine imi luam masina!

da dar la dacia asta dai cu smirghel si pleci mai departe dar la una cu calculator o inchizi si astepti asistenta sau

dyogenes, Eu nu zic ca tu nu ai dreptate, doar mi-am exprimat parerea proprie si atat.

Re edit. Si inca ceva, referitor la cele "3 fire" de care vad ca te bine dispui{[ ]} intotdeauna, azi am montat o "platina electronica" si o AT 011 pe vechiul meu OLTCIT care a mers numai cu cele"3 fire", fara probleme de nici eu si nici cel care o plimba acum, nu mai stim exact de cand nu am schimbat platina. Ne-am uitat la ea si nu am vazut mare scofala la uzura contactelor, ci numai la pintenul ce calca cama, care era cu vreo cel putin 2mm mai tocit, in rest nimic. Tin minte ca acum vreo 4 ani nu mai mergea cum trebuie, si fiind la un mecanic i-am zis sa se uite si la platina sa nu ma mai murdaresc si eu pe maini. S-a mirat cum de mai merge motorul, ca la ochi practic nu se mai vedea cum deschide platina, asa de tocit era pintenul. In concluzie cu platina respectiva eu am circulat peste 50.000 Km fara s-o schimb, doar am mai reglat distanta cand si cand. De trei ani masina merge tot cu platina aia si va mai merge (iarna nu a fost sa nu porneasca vreodata). Acum cred ca in total are peste 65.000Km cu platina in cauza. Dar delcoul de la Oltcit a fost nou cand am pus platina, ca cel vechi s-a rupt in mijlocul drumului din cauza unei montari gresite a pozitionarii cuplajului acestuia (invers, ca este excentric usor si nu a vazut nimeni la montare ) . Sa nu credeti ca am exagerat cu ceva, ca mai sunt si altii care "au patit" cestii din astea . Pe astea cum sa le mai comentam? (Bobina o schimbasem cu una de Dacie de Sf. Gheorghe NOUA)

Pai nici e nu am zis ca inductivele nu sunt suficiente. Chiar scriam intr-unul din posturile anterioare ca scanteia la o inductiva corect realizata nu este cu mult mai scurta ca la CDI. Si eu am facut cateva inductive la prieteni, inclusiv cu senzor Hall (am NIMERIT un dwell acceptabil, nu se incalzeste bobina si motorul se tureaza fara probleme) si merg absolut OK. Doar ca, totusi, CDI-ul "trasneste" mai tare.

Fabian, eu am o aprindere de rezerva in portbagaj . (Gotronic a vazut-o si pe cea de rezerva). si am si un delcou clasic in portbagaj... si o bobina de rezerva.. si un carbuartor complet de rezerva... si o pompa de benzina completa... si relee de semnalizare, de incarcare, aparat de masura, 2 seturi de bujii noi... sa maizic?

Mai zic! NU MAI AM PIC DE LOC PENTRU BAGAJE!

Cat despre vecinul de care am scris mai sus, el chiar exista. Omul e convins ca daca face vreun accicdent, sigur ajunge in Rai, fie inghetat (butelia de azot), fie prajit (butelia de GPL). De altfel, de curand "i-a sarit cerbul in fata masinii". Noroc ca el nu merge nici o data mai mult de a III-a, asa ca s-a ales doar cu un spoiler rupt si cu numarul strambat. ("Cerbul" era de fapt o tentativa de remorcare. Il lasase acumulatorul si a incercat sa-si remorcheze masina de spoileru de plastic... )

Daca pui aprindere cu senzor Hall inseamna ca dispar platinile deci si posibilitatea de a regla distanta dintre ele, care se traduce prin timpul cat ramane alimentata bobina de inductie la un ciclu complet de rotatie : cu cat distanta dintre platini e mai mare, cu atat este mai scurt timpul de alimentare al bobinei ( unghiul Dwell mai mare?) deci bobina se va incalzi mai putin. In cazul acesta scanteia cum va fi: mai mare sau mai mica? Banuiesc mai mica.

Daca acest rationament corespunde cu realitatea (si va rog sa-mi spuneti) inseamna ca la o aprindere cu senzor Hall, "distanta dintre platini" este preluata de latimea campului magnetic si este direct proportionala cu acesta.

Pentru a alege corect latimea magnetilor ce vor fi montati (magneti de hdd cu camp paralel) aprinderea ar trebui optimizata intai pe clasica, masurat unghiul dwell si apoi transpus in latimea magnetilor.

Am sa fac bucsa pentru magneti pe o freza cu divizor pentru a realiza unghiuri perfecte de 90 grade.

Sunt in faza cand imi aleg latimea magnetilor si am nevoie de confirmarea sau infirmarea, cu corectarea de rigoare, a concluziilor pe care le-am tras in urma citirii posturilor.

Va multumesc pentru raspunsurile voastre.

jackk, ceea ce ai scris este corect, cu mentiunea ca scanteia nu creste proportional cu timpul cat stau platinile inchise. La un moment dat campul magnetic in bobina atinge valoare maxima. Peste acest timp, degeaba mai sta platina inchisa, energia nu mai creste. De aceea se zice ca "trebuie realizat un compromis distanta platini-energie"
Eu nu am folosit magneti cu camp perfect paralel, ci niste magneti cilindrici recuperati din niste tastaturi mai vechi. Timpul de excitare a senzorului hall e suficient de mare pentru o scanteie buna la orice turatie. Nu stiu cum se comportaalte tipuri de magneti. De altfel, in conditiile incare o pipa de delcou costa 15000 lei vechi, imi pot prmite sa experimentez cu ce magneti vreau (eu am montat magnetii direct in pipa, nu am bucsa de alama).
La CDI aceasta problema nu se pune.

si cum pot afla care este acel timp minim pentru o incarcare maxima a bobinei?

In principiu poti determina timpul asta cu un osciloscop, un generator de semnal care are posibilitatea de a genera semnal dreptunghiular cu factor de umplere reglabil. Faci un montaj simplu care sa "simuleze" montajul de pe masina - adica un tranzistor (care tine loc de finalul din aprinderea electronica) sau chiar aprinderea electronica completa (atentie nu CDI !!!) dar comandata de generatorul de semnal si vizualizand pe osciloscop forma curentului prin bobina se poate determina dupa cat timp de la deschiderea tranzistorului ("inchiderea" platinilor) se satureaza miezul magnetic al bobinei de inductie. Daca mai cunosti si valoarea inductantei bobinei de inductie poti sa deduci usor timpul minim in care bobina acumuleaza un maxim de energie.
Energia innmagazita de bobina se poate calcula cu relatia: E=0,5*L*I^2 [J]
unde:
E - energia in Jouli
L - inductanta bobinei in Henry
I - curentul prin bobina in amperi

Atentie din formula de mai sus reiese ca energia ar creste la infinit cu cresterea curentului dar nu este chiar asa fiindca odata cu intrarea in saturatie a bobinei inductanta acesteia scade. Oricum la un moment dat curentul este limitat de rezistenta interna a bobinajului.

Cam atat cu explicatiile "stintifice". Sper sa va fie de folos

Din pacate eu nu dispun de osciloscop si nu m-as descurca nici daca l-as avea, dar ma gandesc ca pot exploata efectele unui camp magnetic maxim, adica o scanteie sanatoasa, pentru a afla timpul .

As face astfel : cu motorul pornit, la 800 ture, scot fisa de pe o bujie si o pun pe un dispozitiv cu doi electrozi cu distanta reglabila intre ei (15-30 mm ), al doilea electrod fiind legat la masa automobilului. Pe acest dispozitiv as stabili distanta maxima la care se produce scanteia. Notez distanta si repet operatia la 2500 ture/min.

Aceste "masuratori" le-as face pentru distanta dintre platini pornind de la 0,2 - 0,3 - 0,4 - 0,5 eventual 0,6 mm. As pune datele intr-un tabel si le-as compara, alegand scanteia cu lungimea cea mai mare obtinuta la cea mai mare distanta dintre platine.

Ma gandesc ca rezultatele nu ar fi influentate de tipul de aprindere folosita pentru aceasta proba (clasica, tranzistorizata - ca pe astea le am deocamdata), ele pastrand proportia.

Apoi as transcrie pe hartie arcul de cerc format intre momentul in care cupleaza platina pana aceasta decupleaza, obtinand astfel unghiul Dwell optim.

E cam barbar experimentul poate pentru unii dintre voi, insa la pregatirea mea si dotarile pe care le am, m-as apuca de el daca mi-ati da unda verde.

Ce ziceti?

In principiu poti sa aplici metoda descrisa de tine dar problema este ca energia ce intra in bobina mai depinde si de turatia motorului.... Gandeste-te ca timpul de acumulare al energiei in bobina este fix indiferent de turatia motorului respectiv al axului cu came din delcou fiindca este dat de parametrii bobinei de inductie si al tensiunii de alimentare. Dar prin constructia mecanica a sistemului timpul cat platina sta inchisa (adica timpul de acumulare a energiei in bobina) este dat strict de distanta dintre contacte si turatia motorului. in cazul asta trebe sa ai grija ca daca iti reglezi distanta la platina sa fie optima la turatii mici o sa ai surpriza ca la turatii mari scanteia nu are suficienta energie. Pe de alta parte daca o reglezi sa ai suficienta energie la turatii mari, la turatii mici ti se incalzeste bobina fiindca trece prin ea curent inutil.

Legat de influenta tipului de aprindere folosita la ridicarea rezultatelor, parerea mea este ca pentru aprinderea tranzistorizata lungimea scanteii va fi mai mare, la o distanta data, fata de lungimea scanteii produse de aprinderea clasica.

Eu personal folosesc distanta minima data in carte 0.35 mm. Motivul este ca daca cresc distanta chiar si la relanti imi creste numarul de rateuri din esapament. Bobina de inductie se incalzeste de o duc dracii (nu pot sa tin mana pe ea). Prima bobina ce am avut-o pe masina (originala) era doar un pic calduta la aceeasi distanta intre platini. Am schimbat-o fiindca a murit si m-a lasat in mijlocul drumului. Fenomenul cu mersul rotund al motorului se repeta si cu bobina actuala (merge mai rotund la distante mici) dar spre deosebire de cea veche se incalzeste foarte tare.

Salut, jackk!
Hai ca ai spirit practic!
Mi se pare interesant experimentul tau si gandit logic. Ai grija insa la cateva amanunte:
- fa masuratorile la mai multe turatii (nu doar la 800 si 2500) ca sa ai un grafic mai reprezentativ si mai folositor;
- incepe cu distante mai mici (10-12mm), depinde de calitatea bobinei;
- treci la treaba dupa ce ai incalzit motorul la temperatura de regim;
- la ralanti fara o bujie o sa mearga...deh!..."ca in trei"... adica neregulat si asta ar putea influenta acuratetea determinarilor
- realizeaza un dispozitiv, ceva, de mentinere fixa a clapetei la o pozitie data (sugestie: baga bucati de lemn de diverse grosimi intre surubul de reglare a pozitiei clapetei si lamela metalica respectiva pe care o opreste);
- ai grija la eclator si ia masuri de izolare electrica Pe electrozii aia se descarca ZECI DE KILOVOLTI !
- sigur ca vei avea o scanteie mai lunga cu aprinderea electronica (daca e facuta bine), la aceeasi turatie si deschidere a platinii.

Parca a facut si Liviu niste determinari asemanatoare cu senzor Hall.
Daca am folosi senzori Hall cu fanta("vane sensors") e foarte simpla setarea unghiului de inchidere si se face prin latimea fantelor frezate in discul metalic ce se roteste in fanta senzorului. Mai stie cineva vreo sursa pentru senzori din astia? Parca BLK amintise de ei...

Au dreptate baietii cu acel compromis intre unghiul de inchidere al platinei (sau Hall) si energia scanteii. Pentru turatii mari e mai benefica o lungire relativa a timpului de alimentare a bobinei; in acest caz oricum acest timp e foarte scurt. In aceasta idee exista pe forum o schema simpla de aprindere inductiva care face exact treaba asta, adica restabileste circuitul prin bobina imediat dupa stingerea scanteii, indiferent daca platinile nu s-au inchis inca. Eu (si gotronic mai demult) am realizat schema asta si am observat ca incalzea bobina mult mai mult ca pe clasic, iar in rest nu face mai mult ca o aprindere inductiva obisnuita. Pe de alta parte o bobina incinsa nu cred ca va da o scanteie mai puternica decat una rece la aceeasi tensiune de alimentare. De aici vine ideea compromisului amintit.
Spor la treaba!

Eu am facut alt test: marimea unghiului "antidwell", adica atita cit este "deschis" ansamblul Hall (Senzor+inversor), exactitatea calajului la 90 grade a magnetilor so pozitia lamelei distribuitor fata de ploturi in momentul deschiderii "Hall". De regula cind platina se deschide lamela e cu un colt pe plot, eu am preferat sa fie pe centru.

Senzorii de care zici, cei dedicati, nu prea sint pe la noi, eventual pe la SH/dezmembrari. Dar, pe delco dacia e mai greu de montat, ei sint dedicati distribuitoarelor Bosch, la care vacuumul misca PLATOUL.

kinetix, m-am gandit la un dispozitiv simplu facut chiar dintr-o bujie de pe care sa indepartez electrodul de masa sub forma de cioc si sa o adaptez ca in imagine.
Discul maro va fi un material izolant , sa mearga scanteia numai inainte.
Intregul dispozitiv il prind de motor cu o piulita, iar fisa care o scot de pe o bujie o pun pe bujia din dispozitiv. Surubul albastru il manevrez cu o surubelnita izolata.

Acum ma intreb daca pot folosi pentru scheletul metalic al dispozitivului orice metal sau trebuie unul cu rezistenta interna f. mica (Cu, Al). Desi daca ma gandesc un pic, n-ar trebui sa conteze pentru ceea ce urmaresc de la experiment (timpul). De aceea am spus ca ar fi indiferent si ce fel de aprindere folosesc : scanteia ar fi mai mica la clasica, e adevarat, dar cu acelasi procent indiferent de turatie, fata de electronica. Daca nu s-ar pastra proportia lungimii scanteii intre clasica si electronica la turatii diferite (ex. progresie geometrica la electronica si progresie aritmetrica la clasica - dar nu cred ca este cazul), atunci ar conta.

Mai intai am sa merg la un atelier sa masor presiunea din cilindri si sa scot fisa de la cilindrul cu presiunea cea mai mica. Sau mi-as putea face dintr-un manometru cu supapa uni-sens(o bila cu arc). Vad eu.

Da, jackk, cred ca merge montajul tau. Discul izolator sa fie cat mai gros si cu raza cat mai mare (3-4cm) si bine aplicat pe ciocul izolatorului bujiei, sa nu scape curent pe acolo. Nu cred ca are importanta metalul folosit. Important e sa fie contactul bun cu masa.
De asemenea, ar fi bine sa dai capatului surubului de reglaj o forma cat mai regulata (fara bavuri, margini, colturi), eventual un pic strunjit sa dispara primele spire si tesite marginile.
Succes!

jackk, surubul poti sa-l invarti si cu mana ca nu te "musca" pentru ca este legat la masa. Despre bujie nu te sfatuiesc, pentru ca distanta dintre electrodul central si margini este prea mica, si-ti va da scanteie fata de masa bujiei, daca maresti distanta la surub. Mai bine faci un izolator gros din textolit, poliamida, polietilena, sau chiar dintr-un patrat de sticlotextolit (textolit sau chiar pertinax) corodat de suprafata de cupru, pe care prinzi un surub la mijloc cu doua piulite. Textolitul poti sa-l faci mai mare sa fie si suport, de prindere pe motor iar surubul il alegi ca marime sa-ti intre intr-o fisa?!. Ce zici.

RE EDIT.
Surubul este foarte bine sa fie acelasi "metric" ca al bujiei, astfel poti folosi capetele ce se infileteaza pe bujie(inspre fise)

Lucianac79, m-am reapucat sa umblu la schema de aprindere aev1 , dar degeaba. Am pus in loc de R13 un semireglabil de 100 K ( asa cum ai zis si d-ta ca incerci sa faci ) si am incercat sa fac reglajele care sunt indicate pe situl electronice.abdent de unde am luat schema. Tie ti-a iesit aceasta pina la urma?
Mai scrie pe acel site ca ,, a dat satisfactie celor care au folosit-o mai bine de 4 ani " aev.1Mie mi-a dat decit bataie de cap .
A realizat cineva aceasta schema ? ii functioneaza corect ?
Trebuie sa o las pe asta cred si sa le termin pe celelalte pe care le-am inceput. poate din ele merge careva mai bine.

Man in ultima luna am fost ocupat cu licenta si nu am avut timp de ea. Peste maxim o saptamana ma apuc din nou de ea. Daca nu reusesc nimic ma apuc de aia a lu dyogenes. Eu as prefera sa fac AEV-ul, ma gandesc ca as putea adapta mai usor un modul hall la care sa nu trebuiasca sa ma chinui cu reglajul unghiului dwell.

Si eu prefer si as fi dorit sa imi iasa aprinderea ,,aev1'' , dar in cazul cind nu imi iese cum trebuie trec la celelalte scheme care pe care le-am postat mai inainte. Reamintesc ca doar una din acele scheme mi-a reusit dar nu sunt multumit asa cum as vrea eu.

Ei, jackk, ai reusit sa masori ceva? Ce rezultate ai obtinut?

gotronic, am comandat AT01 cu un etaj cu BD680 ce are 1k pe BE, 1.1k in baza si bineinteles 150 ohmi in serie cu platina. Merge bine de ieri pana acum.
Ziceai ceva de un histerezis:
"( 100 ohmi intre baza si emitor si 680 ohmi in baza pentru c-da, daca se mai doreste un histerezis se mai poate pune o rezistenta de 10 Kohmi intre Borna B.I. a aprinderii si baza BD-ului.)"
-Ce inseamna histerezisul asta? Cum afecteaza (modifica) regimul de functionare al aprinderii sau forma/energia scanteii? La BD-ul folosit de mine merge tot 10k pentru asta?
-Intentionez sa pun 2.2k in baza darlingtonului pentru a-l cupla la iesirea integratului mmc4093 de la adaptorul optic. Sper sa mearga. Ce zici?

pe 11 iulie am licenta si nu stiu daca o sa reusesc pana atunci.
dar dupa aceea sigur postez rezultatele.
eventual intre timp o sa-mi fac dispozitivul.

Kinetix, Daca c-da tranzistorului este ferma (dreptunghiulara ) nu-i mai trebuie histerezis, dar cu darlington si cu valoile respective poti sa pui cca 50-100 Kohmi. Practic intre rezistenta de reactie si cea din baza sa fie cam acelasi raport (100) altfel s-ar putea sa ramana deschis tot timpul tranzistorul de c-da. Histerezisul ajuta doar la forma de unda si la o comanda ferma a etajului final.(Un fel de trigger pe intrare)

1. Pai inseamna ca as putea sa tatonez valoarea babeste, punand un rezistor variabil de 100-180k si incercand cu eclatometrul sa obtin o scanteie maxima, nu? In felul asta as obtine o configuratie optimizata pentru platina.
2. Pe de alta parte, daca se cupleaza la iesirea lui 4093 (adaptor optic), impulsul e suficient de abrupt si fara histerezis (rezistorul respectiv). Am inteles bine?

jackk, spor la invatat si succes la licenta!

Kinetix, Ai inteles perfect. Cu cat rezistorul din reactie este mai mic cu atat mai bine. Ai putea sa il micsorezi cu motorul pornit pana se opreste, dupa care dublezi valoarea lui pentru siguranta.
Re edit.
Pentru protectia tranzistorului BE e bine sa-i pui o dioda antiparalel .(1N4148)

Am vazut chestia aia cu masura la scinteie , dar din cite stiu eu la presiune scinteia este mai mica . Adica cu cit presiunea e mai mare[in cilindrii] cu atit distanta dintre electrozi trebuie sa fie mai mica

Da, ai dreptate. In mod normal ar trebui un stand cu un cilindru transparent dar rezistent in care sa masori atit lungimea scinteii cit si presiunea limita. Asta e destul de complicat/prohibitiv. Pentru situatii uzuale/home-made e bun si testul cu eclatorul la presiune atmosferica.

Dyogenes, m-am apucat sa modific schema pe care am facut-o si care se aseamana aproape la fel cu a d-ta. Am pus rez. semireglabile in loc de cele fixe, trafo neavind unul din sursa ATx am pus unul de la un telev. de la inalte. Am pus montajul la o sursa de tens. reglabila si la reglajul celr doua rez. am reusit sa obtin aproximativ 450V pe cond. fara ca tranz. 2N3055 sa se incalzeasca prea rau. In functie de cum reglez pot. de 50K variaza frecv. ( se aude un tiut din ce in ce mai acentuat sau invers ) si de asemenea tranz. 2N3055 se incalzeste mai putin sau ii creste brusc temp. Dupa ce am reglat acceptabil montajul l-am pus la masina. Masina a pornit din prima , a mers putin mot. dupa care s-a oprit. Am dat iar la automat, la fel mot a pornit instantaneu, a mers aproximativ 5 sec. dupa care s-a oprit iar. Si asa a ramas pt. ca nu a mai pornit sub nici o forma.
Am luat montajul de la masina si m-am pus la verif. , nu stiu ce s-a intimplat.
Se aude tiuitul de la etajul ridicator de tens, dar pe cond. de 1uF nu mai apare nici o tens. M-am pus si am verificat pe rind aproape toate piesele, dar inca nu am gasit nimic. Trebuie sa il iau bine la ,, puricat " sa vad ce s-a defectat.
Dupa ce am vazut cum a pornit masina ( nu o mai pornisem de citeva zile ) la prima cheie instantaneu, trebuie neaparat sa termin aceasta schema si sa o fac functionala. Reglajul este destul de pretentios.Cam cu greu se pastreaza poz. la semireglabili. trebuie sa vad ce defect a aparut si eventual sa reglez la o tens. mai mica sub 400V. Am scos piesele de pe montaj , rez. , cond. , tranz., diode dar toate la verificarea cu multimetru par in regula. Am schimbat si E555 dar degeaba. Nu stiu ce defect ar putea aparea. Daca nu trebuie sa schimb prin incercari piesele pina o gasesc pe cea care m-ia facut probleme.

M.I. -Ai putea mai intai sa pui in loc de 2N3055 un alt tranz de comutatie, oricare( dar nu romanesc), pentru ca ala este o mare porcarie (ex BU508, BU208, Mj15003, chiar si capsula TO220, etc). Si masoara intre anod si catod al tiristorului sa vezi daca ai scurt.

Banuiesc ca schema se aseamana cu asta are rezistenta aia de 7,5K din schema are rolul de a proteja traful si diodele cind deschide tiristorul daca nu ar fi rezistenta se prajesc amindoua daca schema ta nu are monteaza neaparat [daca nu a avut s-ar putea sa se fi dus chiar si traful ]

Ca sa incerc sa gasesc mai usor unde este problema, am scos tiristorul, am descfacut firele de la bobina secundarului ( cea de aproximativ 420 sp ) , si am luat la verificat numai etaju ridicator de tens.
Am inceput sa reglez din semireglabili ( de 47 K respecti 4,7K ) si am pus in secundar un bec ( cam mare 60W altul n-am avut pe acasa ). Am constatat ca becul nici macar nu se inroseste. In locul la bec am atins de firele la sec. bobinei un incercator de tensiune ( creion de tens. ) Acesta se aprindea sau stingea in functie de cum reglam din rez, semireglabile, asa am gasit o pozitie in care incercatorul de tens. avea stralucirea maxima.
Stiind ca la proba anterioara aveam cam aproximativ 450 - 480 pe cond. am umblat la trafo. si am mai luat vreo 40 de sp. din bobina ca sa am tens. mai mica.
Am reinceput reglajul dar surpriza: in timp ce reglam sa am stralucire maxima la incercatorul de tens. brusc nu a mai aparut nici o tens. pe incercator.
AM decit etajul ridicator cu piesele aferente neconectat la puntea redresoare.
Am verificat piesele dar degeaba, trafo se aude cum tiuie dar in primar nu apare nici o tens. A cedat brusc in timp ce regla tens. din semireglabili. Cred ca deja a inceput sa ma enerveze destul de rau acest montaj. Ce naiba sa se strice din cele citeva piese pe care le are: E555, 2 semireglabili de 47K si 4,7K, 1 rez. de 82 ohmi, 2 condensatori 10nF ( i-am pus pe amindoi de 10 NF , in schema unul era de 2,2nF ), si un 2N 3055. M-am apucat sa verific tranz. am schimbat circuitul E555 cu altul, dar degeaba se aute cum tiuie trafo, dar in primarul la bobina nici vorba sa mai apara tens. Bobinele la trafo m-am uitat la ele nici una nu este cu izolatia la spire arsa.

Schema am luat-o de la Dyogenes post 1415, probabil ca indradevar are dreptate ca totul depinde cel mai mult de trafo. si de reglaje .

am gasit schema pune rezistena aia cum am desenat-o eu la punte protejaza traful. Refa secundarul de la traf ca sigur are scurt intre spire refa traful astfel intre primar si secundar pune un strat de prespan gros cit o coperta de caiet iar secundarul dupa ce ai bobinat un strat izoleaza-l cu prespan subtire ca o foaie de hirtie ,asa faci dupa fiecare strat bobinat pina termini,eventual la sfirsit il inpregnezi in lac de bobinaj[daca ai posibilitatea]

salut.. cum sunt aprinderile facute la electromagnetica... a avut cineva .. a testat ?

Dyogenes, bygy007, ati avut fiecare dreptate in felul sau. Multumesc.
Am luat trafo de la schema anterioara care nu eram prea multumit de ea si l-am rebobinat cu 30 sp respectiv 380 . Acest trafo nu este ca cel de dinainte din tel. de la inalte. Mi l-a dat cineva, se aseamana cu cele de la surse ATX si de fapt nici nu stiu de unde provine.
La proba pe etajul ridicator cu acest trafo am ramas surprins de comportarea acestuia fata de cel de dinainte. Se regleaza mult mai bine din cele 2 rez. semireg. iar tranz. 2N3055 nu se incalzeste aproape deloc ( decit foarte putin, iam pus si radiator si cu acesta ramine aprape rece ) .
IN primarul trafo. la atingerea celor 2 fire se vad clar scinteile. Cu cel de dinainte abia daca se observa, iar tranz. 2N3055 cu greu reuseam sa il stabilizez din reglaje ca sa nu se incalzeasca rau. Deci am tras concluzia si eu ca conteaza [U]foarte mult ce fel de trafo se foloseste la ridicatorul de tens[/U] . Efectiv influenteaza energia scinteii si regimul termic al tranz. de putere 2N3055. Diferentele sunt foarte mari.
Ramine sa vad ce probleme sunt si la puntea redresoare si restul montajului pt. ca tot inca nu am tens. pe cond de 1 uF. deci am rezolvat problema doar pe jumatate.

Scuze de intarzierea cu care raspund la posturi, eu sunt in concediu acum intr-un sat din TM, cu acces mai greu la net (actualmente cu un Pentium 1 si monitor alb-negru in 640X480).
Eu folosesc CDI-ul dupa acea schema deja de aproape un an, fara sa ii fi desfacut vreodata cutia de cand l-am construit. Si la mine, smecheria era reglajul potentiometrilor. Vezi ca acel cond de 2,2 nF (pe care tu l0ai pus de 10) da frecventa de oscilatie, de aceea la tine fluiera si la mine nu. Crescand condensatorul nu mai auzi fluieratul. In plus, miezul se comporta mult mai bine la frecvente ultrasonore (in jur de 20-24 Khz) si energia e mai mare in secundar.
In legatura cu defectul:
1. Si mie mi s-au ars diodele de cateva ori. Deci, am pus acolo o punte de 4A/600 V dintr-o sursa de calculator, in loc de 1n4007.
2. Am mai patit o chestie ciudata la un exemplar pe care il faceam unui prieten, nu am explicatie... Ramanea tiristorul blocat pur si simplu. Dupa ce am eliminat formatorul de impulsuri pt turometru, montajul a mers OK. Am refacut modulul de comanda turometrului in configuratie de repetor pe emitor si totul a fost OK.
3. Folosind alti tranzistori in loc de 2N3055, se cam incalzeau, chiar daca erau de puteri similare. Si, dealtfel, atata timp cat tensiunea pe cond. e ok, de ce sa nu folosesc 2N3055, din care am o caruta pe acasa?
4. In oscilator nu se pastreaza potentiometre, din motive de stabilitate. Odata gasit punctul optim de randament, se masoara si se inlocuiesc cu rezistente fixe.
5. Trebuie avut mare grija la regimul de oscilatie a integratului, valorile celor 2 potentiometrii trebuiesc astfel tatonate incat sa asigure o amorsare sigura a oscilatorului. Chestia asta nu e de joaca, se poate intampla sa te trezesti ca in mijlocul unei depasiri ti se opreste oscilatorul... Ar fi cam nasol. Mai bine sacrifici cateva zeci de volti din secundar in schimbul unei functionari stabile.
Succes!

Eu zic ca rezistenta aia este in multe montaje de genul asta si protejaza si puntea si trafulsi in plus in mometul deschiderii tiristorului se scurcircuiteaza si puntea si secundarul trafului

Sunt convins ca schema mea este perfectibila. Poate daca puneam acel rezistor nu ar fi ramas tiristorul blocat la prietenul meu. Am vazut in alte montaje un rezistor de 220K montat in paralele cu dioda BY500, cu efect de "stabilizare" a tensiunii din secundar. Chiar functioneaza chestia, am probat si eu. Rezistorul "consuma" varfurile foarte scurte si ample de tensiune, mentinand oarecum o tensiune "medie" pe condensator. Are dezavantajul ca acel rezistor se incalzeste. Eu nu am mai experimentat nici o imbunatatire la acea schema din lipsa de timp, dar daca voi aveti timp sa o mai "bibiliti", as fi si eu interesat de imbunatatiri ale ei.
Succes!

P.S. Chiar daca ideea scurt-circuitarii puntii in momentul scanteii pare "brutala", durata cat se produce aceasta scurt=circuitare este EXTREM de scurta in comparatie cu timpul dintre 2scantei succesive, astfel incat oscilatorul nu simte prea dur aceasta chestie. De altfel, nici traful, nici tranzistorul nu seincalzesc deloc, asa ca nu am considerat necesara oprirea oscilatorului in momentul producerii scanteii.

nu la asta m-am referit ca sa se opreasca oscilatorul ci la protectia puntii si a trafului in momentul deschiderii tiristorului rezistenta limiteaza curentul protejind tr si puntea

Stai linistit frate ca nu sunt turc. Stiu foarte bine la ce te-ai referit. Merita incercat si vazut cum functioneaza.
Ideea cu opritul oscilatorului era o chestie conexa, stiind ca unele aprinderi fac si acest lucru in momentul "fulguratiei".

Legat de schema facuta de Dyogenes,

Eu sunt de parere ca daca inlocuiti rezistenta de limitare a curentului de scurtcircuit cu o bobina plasata pe partea de curent continuu (dupa puntea redresoare) nu aveti decat de castigat. In primul rand bobinele sunt componente nedisipative (teoretic) in practica disipa foarte putina energie. Iar energia ce se acumuleaza in bobina in timpul in care tiristorul e deschis este transferata condensatorului dupa ce tiristorul se blocheaza. De aici rezulta o imbunatatire considerabila a randamentului schemei. Pe de alta parte eu cred ca rezistenta respectiva creste inutil timpul de incarcare al condensatorului (la turatii mari exista riscul ca sa nu fie condensatorul complet incarcat in momentul scanteii.

Repet, asta este o idee care ar fi interesant de incercat, eu nu am montajul ca as fi incercat. Dar in principiu nu are de ce sa nu functioneze, fiindca asta este chiar principiul de functionare al convertoarelor ridicatoare de tensiune (boost).

Si in legatura cu dioda BY500 (antiparalel cu tiristorul) cred ca nu prea isi are rostul acolo fiindca apare in paralel cu puntea redresoare (cand aceasta este echivalata cu o dioda). Pentru diodele din puntea redresoare eu as folosi diode rapide care se gasesc din belsug in sursele de calculator defecte. In lipsa unei surse de calculator se pot folosi BA159 care se gasesc cam peste tot (la magazinele de electronice, evident).

Ideea cu bobina ar putea fi intr-adevar buna. Da, acel rezistor creste evident timpul de incarcare a condensatorului. In varianta facuta de mine, motorul se turoeaza la 6000 de ture fara probleme. Merita vazut ce se intampla cu bobina (respectiv rezistor) acolo.
Am montat acea dioda fara sa socotesc prea mult, in ideea de protectie a tiristorului la tensiuni inverse. Poate ca puntea ii suplineste oricum prezenta, dar chiar mai conteaza 5 000 de lei vechi in plus (atat costa acea dioda)? Eu am montat-o, schema merge... am spus ca ea este perfectibila. Si, sincer, eu m-as orienta ma degraba asupra modulului de declansare a scanteii, de obicei acolo apar problemele, nu la oscilator. Acolo ar mai fi de perfectionat. Eu ma gandesc, de ex, sa folosesc in loc de tiristor, un tranzistor de tensiune inalta, cred ca ar fi mai sigur in functionare.

Da, folosirea unui tranzistor ar fi o varianta. Aici insa apar alte probleme care fie complica montajul fie ii cresc pretul. Eu nu am vazut nici o schema de CDI care sa aiba tranzistor in circuitul de descarcare al condensatorului. Ma gandesc ca s-au gandit si altii sa foloseasca un tranzistor acolo nu am fi noi primii, si au renuntat din diverse motive. De aceea cred ca inainte de a experimenta efectiv montajul ar trebui facuta o simulare si in functie de rezultatele acesteia decis daca are sens trecerea pe tranzistor sau nu.

Tiristorul are avantajele lui care nu sunt deloc de neglijat: robustete (suporta tensiuni inverse si socuri de curent destul de serioase), putere de comanda mica (etaj simplu de comanda), putere mica disipata in conductie, pret mic, si as mai adauga si viteza suficienta pentru CDI.

In schimb tranzistorul are avantajul ca este mai controlabil decat un tiristor, dar are dezavantajul unui pret mai ridicat pentru un tranzistor cu aceeasi parametri, etajul de comanda este mai complicat.

Stii de ce ma gandeam la tranzistor? Scriam mai inainte ca a fost un exemplar facut pentru un prieten, la care tiristorul ramanea pur si simplu blocat, inexplicabil. Am folosit acolo un TIC116M, daca nu ma insel. Pana la urma am schimbat modulul de comanda a turometrului, si a mers OK. Chestia e ca, folosind alte tiristoare, mergea fara probleme in configuratia initiala. Probabil comanda portii se facea destul de aiurea.