Da, asa e, Liviu, dar daca analizam valorile numerice vom vedea ca autorul a calculat numarul de spire folosind 80/14=5.7spire pe volt. Acuma, din cate stiu eu, transformatoarele de retea se calculeaza dupa formula 50/S (S=suprafata miezului). Deci, la 2.88cmp (atata are miezul de fapt), revin 17.36spire/Volt, asa ca bobinajul meu de 6V ar trebui sa aiba vreo 104spire. Suficient, nu?
Pe de alta parte, sarma de bobinaj are 0.5mm diametru, deci va absorbi maxim 500-700mA. Sa fie asta prea mult pentru un alternator care scoate 36A? Totusi nu exclud varianta "dezechilibrarii" lui... , desi incarcarea bateriei este aproape perfecta acum, dupa ce am schimbat puntea de diode.
Un alt calcul ne arata ca "secundarul" de 220V ar putea scoate cam 513V daca i se aplica 14V pe bobinajul de 6. Asta cred ca e o tensiune cam mare aplicata bobinei de inductie si streseaza in mod inutil ansamblul, nu? Oare nu ar fi posibil si sa "fure" scantei celelalte ploturi din capacul delcou la asemenea tensiune? Spuneam ieri ca dupa ce am scos o fisa la ralanti sarea scanteia de la plotul fara fisa la masa (clema de prindere a capacului delcou). De fapt a si aparut o neplacere: bobina de inductie s-a umezit de ulei (cred ca a iesit uleiul de racire pe langa capacul de ebonita, parca a mai semnalat cineva asta pe forum), desi nu se incalzeste exagerat.
Ma gandesc sa folosesc bobinajul de 7.5V. Asta ar da in secundar intre 350 si 410V in secundar. Cred ca e mai rezonabil. Voi ce ziceti?

Da, si eu am patit-o cu uleiul care a iesit prin borna centrala a bobinei. Eu am zis ca era bobina de calitate proasta, la MasterSport-ul actual nu am nici o problema de acest gen.
Intrebare retorica: Oare apuca acel condensator sa se incarce pentru FIECARE scanteie? Adica, frecventa data de alternator nu e prea mica? Ca, dupa stiinta mea, asta e unul dintre motivele pentru care nu se folosesc transformatoare pe tole de siliciu, si se prefera tarfuri de inalta frecventa pe ferita.

Eu ma tot pregatesc sa fac o schema revolutionara, cu un integrat TLE494 si 2 mosfet-uri de putere, cu condensator de 1,5 - 2 uF. Ar trebui sa iasa un "generator de trasnete". Sa vad cum o sa am timp.

Ehei, dyogenes, mult succes cu noua aprindere!
2 microfarazi inseamna ceva!... La ce frecventa lucreaza oscilatorul?

Se poate sa aiba ceva bobina mea cu uleiul ala. Poate nu a fost etansata bine, dar fenomenul nu a aparut pe clasic sau cu aprindere inductiva. Posibil ca acei 513V sa fie de vina. Hm, deocamdata merge asa...

Rotorul alternatorului are 12poli, iar la 800rot/min ale motorului el face 950rot. Deci, la ralanti avem 11400 cicluri electromagnetice sau 190Hz. La 2000rot/min motor, alternatorul are 2350rot/min si apar 475Hz. Acuma, aceste frecvente se dubleaza cand sunt redresate de puntea de diode, deci pe condensator apar 380Hz, respectiv 950Hz. La ralanti, condensatorul se incarca pe cele 57 de grade de inchidere a platinii, iar asta corespunde la 0.1263s, sau 7.599 impulsuri. La 2000rot min corespunde la 0.008s, sau 7.6 impulsuri. Interesant..., acelasi numar de impulsuri indiferent de turatie...
La ce tensiune se incarca un condensator de 0.65microfarazi daca i se aplica 350V-410V in 7.6 impulsuri? Era o formula...
In curent continuu, condensatorul se incarca complet in 5t, unde t=RXC, R=rezistenta (primarul bobinei de inductie), iar C=capacitatea
In cazul nostru, t=0.0000019s, iar 5t=0.0000095s
Dupa calculele mele...ar avea timp...
De fapt rezistenta primarului bobinei are o alta valoare in curent cu impulsuri decat in curent continuu liniar... Eu am calculat folosind valoarea de 3ohmi.
Ce spun specialistii?

Intre timp am schimbat bobinajul "primarului" de la transformator. Acum cei 14V(?) ai alternatorului se aplica pe bobinajul de 7.5V si merge la fel. Cel putin nu mai stresez izolatia electrica asa mult.

Fiind obisnuit sa urmaresc turometrul din cand in cand, am incercat sa vad cum l-as putea cupla la noua aprindere CDI. Asa ca firul lui l-am conectat la borna "+" a bobinei de inductie, acolo unde se leaga si condensatorul de descarcare, prin intermediul unui rezistor de 3.3kOhmi. Acul a inceput sa urmareasca variatia de turatie a motorului, dar nu foarte fidel (mai apareau salturi). Am mai legat in serie cu rezistorul inca unul de aceeasi valoare si...surpriza! Merge foarte bine. Cred ca nu mai e necesar sa realizez un etaj de adaptare cu tranzistor.

dyogenes, la "vechea" ta aprindere CDI la ce frecventa ai calculat oscilatorul cu integratul 555? La valorile din schema ar fi vreo 10-12kHz. Asa e?

Aprinderea mea merge bine deocamdata (ralantiul s-a mai "linistit" ) si face treaba buna la turatii mici (schimb treapta de viteza pe la 2500-3000rot/min), insa la 4000rot/min ar aparea 950Hz pe transformator. Din cate stiu eu, 1kHz este frecventa limita de folosire a miezurilor de ferosiliciu . Asta ar diminua performantele acestei aprinderi peste valoarea in discutie (desi practic motorul se tureaza si mai sus). Problema nu este incarcarea condensatorului in primul rand (cred ca se realizeaza si la turatii mai mari), ci saturarea miezului. Intr-adevar, feritele ar fi solutia potrivita in acest caz.
Acum incerc sa gasesc frecventa cea mai potrivita pentru a incarca chiar si condensatoare de valori mai mari (1.5 sau 2microfarazi) la turatii de pana la 5-6mii de rot/min, folosind un miez de ferita. Aici mai intervine hotarator si impedanta primarului bobinei de inductie, care ar trebui sa fie cat mai mica.

Nu stiu exact cat era frecventa, dar nu era audibila. Miezul nu fluiera.

Pai in cazul asta ar merge si la schema ta actuala un condensator de descarcare de 1micro fara probleme, de vreme ce merge si la frecvente mult mai mici.

Oare cum am putea face sincronizarea intre aprindere si modulul multispark folosind un integrat 555, in asa fel ca la deschiderea platinelor sa inceapa generarea semnalelor rectangulare? Eventual sa genereze un tren de 2-4 impulsuri de 250-300microsecunde cu pauza de 300microsec. (cam atat dureaza scanteia la CDI).

La intuneric am observat descarcari de-a lungul izolatorului bujiilor, pe sub mansonul de cauciuc al fiselor. Asta inseamna oare ca tensiunea aplicata de bobina de inductie e prea mare? Parca spunea ceacu ceva de asta...(efect Corona ? )

Da, si la mine apar acele descarcari albastre pe portelanul bujiilor. Uneori a vazut si "scantei false" care sareau de la portelanul bujiei la chiulasa.
Nu am incercat sa pun un condensator mai mare pe actualul CDI, dar faptul ca intensitatea in secundar e relativ mica ma face sa cred ca nu ar putea incarca un condensator mare la turatii mari. Chiar daca scanteia e lunga la mine, cred ca nu are multa energie, deoarece condensatorul e mic. Vreau sa fac un CDI, cum am mai spus, care sa aiba si energie mare, cu un invertor cu TL494 si 2 mosfet-uri.

Daca pui in fata modulului multispark un monostabil cu E555, se poate regla durata impulsului astfel incat sa se descarce fix 2 scantei/ciclu.

Deci pana la urma de unde se cumpara?

Scinteia falsa ar trebui sa te puna pe ginduri; poate acea bujie nu e tocmai in regula.
Partea de ridicator, nu te supara, se poate rezolva simplu cu un 555, un BD 677 si un traf cu ferita sau, putin mai evoluat, un 555, un CDB bistabil comandat de 555 care va scoate doua semnale: Q si Qbarat, deci numai bun de atac cu 2 tranzistori in contratimp, cam ca la CDI-Clarke.
Sau, cum ai spus, alt model de invertor.

Hai, lamuriti-ma si pe mine:
-cum fac integratul 555 din modulul multispark sa genereze impuls la inceput (si nu pauza) la deschiderea platinilor?
In abordarea obisnuita (de ex. schema lui dyogenes) se cupleaza alimentarea modulului (cu solenoidul) si incepe cu pauza necesara incarcarii condensatorului de 0.1micro (de la pinul 6). La turatii mici nu e nici o problema, dar situatia devine critica la cateva mii de rot/min.
Daca il conectez permanent la + (prin contactul cheii), deschiderea platinilor il gaseste deja incarcat si ar putea incepe generarea cu impuls si apoi pauza, etc., dar cum sincronizez generarea impulsurilor cu deschiderea platinii? Ar trebui sa blochez cumva aparitia oscilatiilor (impulsurilor) in integratul deja alimentat, pana la semnalul de la platini.
Daca reusim asta, aprinderea s-ar conecta numai la BD-ul modulului si ar primi de la acesta impulsurile repetitive al caror numar e influentat de unghiul de deschidere si de turatie. Sigur ca mai trebuie si o rezistenta-tampon intre + si colectorul BD-ului. Astfel, la ralanti am avea 6-8 scantei pe ciclu, iar la 6000rot/min s-ar reduce la 1-2 scantei.

e bine de stiut ca la 555 la intrarea de ALO se poate comanda oscilatorul. la nivel 1 pe intrarea ALO oscilatorul functioneaza dar nu oricum ci cu nivel 1 pe iesire 3. deci la deschiderea platinei (care comanda direct pinul de aducere la 0 ALO) avem si nivel 1 la iesirea 3 a lui 555. rezulta ca avem o scinteie sincronizata. urmatoarele sunt binevenite. marele secret consta in reglarea platinei in asa fel incit sa blocheze scinteile pe cilindrul urmator (adica la un factor de umplere de 50 la suta)

Interesant ce spui, iulius. Te referi la folosirea pinului 4 pentru sincronizare? Ai putea totusi sa faci si o schema, un grafic, ceva, sa ne dumirim si noi, amatorii? Mersi.


Pai oscilatiile nu se intrerup la inchiderea platinii?

Eu ma gandeam sa folosesc un optocuplor care sa ia semnal de la platina (la deschidere) impreuna cu aprinderea (CDI sau inductiva) si sa blocheze un tranzistor care altfel ar conduce, legand +12V de condensator (pinii 6 si 2). Deci cand platina e inchisa acest tranzistor sa conduca si sa mentina incarcat condensatorul de 0.1micro, iar la deschiderea platinii sa se blocheze, oscilatorul sa functioneze dupa schema lui clasica, dar incepand cu impuls, deoarece condensatorul e gasit deja incarcat. Dar se cam complica schema...

dyogenes, valorile din schema data de tine fac sa apara impuls (timp disponibil pentru scanteie) de 1.69milisecunde si pauza (pentru o noua incarcare) de 154microsecunde. De vreme ce o scanteie pe sistem inductiv dureaza pana la 500microsecunde, iar la CDI pana la 300microsec, eu propun modificarea valorilor astfel ca sa avem impuls de 300-500microsec (in functie de tipul de aprindere folosita) si pauza aproape de 0.5-1ms. Asa curentul de incarcare se restabileste aproape imediat dupa prima scanteie si se mentine suficient (?) de mult pentru a avea o alta scanteie puternica. Ce zici?

O alta intrebare: impulsurile alea parazite de la frecarea platinilor (prin actiunea capsulei vacuumatice, de ex) nu se pot reduce intercaland o dioda-doua, sau un Zenner (de 3.3V ?) intre platina si aprindere?

Asa cum am spus de la inceput, schemele publicate de mine sunt cu siguranta perfectibile. Eu nu am calculat prea mault la valorile acelea. Pur si simplu am gasit aceste valori, cu care schema functioneaza. Evident ca ea poate fi optimizata si chiar te-as ruga, daca poti, sa publici concret modificarile propuse.
Din pacate stabilizarea (sau limitarea) pe contacte nu inlatura parazitarea (dansul) platinilor.

Daca vrei multispark si in functionare continua, nu doar la pornire, cred ca CDI-ul John Clarke o face. (parca da intre 2 si 4 scantei/bujie)

6 la relanti, 2 la 18000?parca.

Uite un mod de excludere a modulului multispark din cea "John Clarke"
http://www.molla.org/DIY-CDI/MultiSpark/Fi...f_Device=ON.gif
http://www.molla.org/DIY-CDI/MultiSpark/Fi..._Device=OFF.gif
Atentie, jumperul de pe colectorul Q4 trebuie sa functioneze exact invers, e o mica greseala acolo.
Acuma, nu stiu caracteristicile, dar intrevad posibilitatea utilizarii unui MMC???? - acel comutator electronic quadruplu. Cu o singura comanda se pot actiona cele 4 comutatoare din el, de aici adaptarea facila la acel fir de demaror.

Cica IPRS Baneasa e in lichidare de ceva vreme, si Avas-ul face invarteli sa vanda terenurile.

este cumva MMC4066?

Parca. Ce stiu sigur e ca se folosea inainte de '89 pe la unele manufacturari de casetofoane-interfata pt HC85 & family, in loc de comutator mecanic Play/Rec.

MMC4066

dyogenes, mai intai vreau sa ma asigur ca nu te superi pentru discutia asupra schemei tale. Faptul ca s-a facut de mai multe ori referire la ea se datoreste, cred, caracterului ei de schema CDI "clasica".
Cu ajutorul lui Mihai am facut unele modificari astfel ca sa realizam sincronizarea oscilatiilor lui 555 cu deschiderea platinii. De asemenea, au fost introduse doua diode pentru a crea cai diferite de incarcare-descarcare a condensatorului de 22nF.
Cu valorile din schema se obtine:
- t1(impuls) pe iesirea lui 555 de 388microsecunde (suficient pentru scanteie tip CDI)
- t2(pauza) de 728microsecunde (suficient, sper , pt incarcarea condensatorului de 0.5microfarazi/600V).
Hm... Daca stau bine si ma gandesc, atunci cand apare impuls la iesirea integratului tranzistorul conduce si pune la masa dioda si rezistentele din colectorul sau. Asta e echivalent cu inchiderea platinii. Cand impulsul inceteaza (=pauza) atunci tranzistorul nu mai conduce si curentul prin colector e nul, iar asta e echivalent cu deschiderea platinilor. Pai in cazul asta trebuie inversate valorile celor doua rezistente (R1 si R2). Am gandit bine?
O alta intrebare:
- la deschiderea platinii porneste oscilatorul cu pauza sau cu impuls (tinand cont ca inceperea oscilatiilor gaseste condensatorul de 22nF deja incarcat) ??? Din graficul dependentei tensiunii de iesire (pinul 3) de tensiunea pe condensator (22nF) reiese ca impulsul apare din momentul incarcarii lui la 0.33Va pana cand aceasta ajunge la 0.66Va, iar pauza apare pe durata descarcarii.

Mai frate, tu nu ai auzit de licenta GNU? Asa e schema mea! Din moment ce am pus-o in domeniul public, inseamna ca face cine ce vrea cu ea. In plus, eu nu sunt profesionist intr-ale electronicii, nu am calculat valorile fiecarui component de acolo. Pur si simplu am facut un oscilator la "vreo" 400 Hz, fara sa ma preocup prea mult de factor de umplere, etc. Am vazut ca merge OK pe masina, am publicat-o. Evident ca este perfectibila si ma bucur ca sunt oameni dispusi sa se preocupe de ea. Eu unul, iti spun sincer, as dori mai multa putere, si acel oscilator cu ridicator de tensiune nu ma mai satisface. De aceea ma tot roade gandul sa fac un CDI si mai zdravan, evident tot multispark. Asa ca, acele modificari ale modulului multispark sunt binevenite. Mult succes!

Fain. Mersi, dyogenes .
Dar de ce nu ai incerca schema "CDI Clarke"? Desi mie mi se pare cam complicata, Dodo, Liviu, BLK (poate si altii) au realizat-o si testat-o si sunt foarte multumiti de ea. Se pare ca e un soi de varf in domeniul CDI.

Na, ca pui niste intrebari...

1. M-a batut serios gandul sa fac Clarke si sa nu mai experimentez nimic, ca si asa nu am timp. Doar ca nu am in casa acele integrate (e drept ca nici nu m-am interesat cat costa, probabil nimica-toata)

2. Am o gramada de surse de alimentare PC cu TL494 pe care le-as putea folosi, trebuind doar sa rebobinez trafurile de ferita (din aceeasi sursa)

3. Am o gramada de SG3842 din monitoare, iarasi cu tot cu trafurile de ferita respective
4. Nu ma pot rabda sa nu experimentez ceva, o schema care merge "la sigur" are mai putin farmec decat una "surubaita" cateva nopti.

In plus, aceste circuite integrate, fiind dedicate surselor de alimentare in comutatie, sunt prevazute din constructie cu posibilitatea controlului si stabilizarii tensiunii din secundarul trafului de ferita, ceea ce e o chestie foarte importanta intr-un CDI la turatii mari. Imediat dupa scanteie convertorul lucreaza la capacitate maxima, urmand ca pe masura ce condensatorul se incarca, consumul oscilatorului sa scada. Si Clarke face ceva esemanator, dar cu un tranzistor daca nu ma insel. In plus, aceste integrate stiu sa opreasca oscilatorul cand detecteaza un scurt-circuit in secundar (momentul scanteii), astfel incat nu se suprasolicita tranzistorii finali si transformatorul.

Bine, dyogenes, m-ai convins . Intr-adevar, e o alta satisfactie cand faci un lucru cu mana ta, eventual dupa o idee proprie, iar integratele alea par sa fie promitatoare. Si e fain ca le ai deja.
Atunci poneste la lucru cu noua schema si tine-ne la curent (eu as prefera la cel mult 12-20V si cativa zeci de mA ).
Succes!

scuze ca nu am mai fost pe aici
ca orice om care munceste mult timpul e destul de pretios.
referitor la oprirea multiscinteii - este normal ca la un moment dat scinteile sa se opreasca deci daca platina face asta este beton (trenul de impulsuri va exista numai cind platina e deschisa.) ca urmare la relanti vor fi un nr. de scintei iar la turatie mare acestea vor scade simplificand astfel montajul electronic.
e important sa ramina platina pentru o simplificare si mai mare (totul se complica mai mult atunci cind apare optocuplor)
referitor la schema- este schema clasica de oscilator cu 555 care trebuie reglat la osciloscop in asa fel incit sa obtinem impulsuri de 1 milisecunda si cu pauza de 5 milisecunde( deci perioada de oscilatie 6 milisecunde) , am citit intr-o documentatie ca pentru o bobina de inductie ar trebui aproximativ 8 milisecunde dar la testare am considerat ca 5 milisecunde ajunge pentru o scinteie
mentionez ca am folosit o aprindere cu incarcare inductiva si din cauza aceasta sunt timpii asa de mari.
pentru o simplificare si mai mare se poate folosi un tranzistor cmos irfp450 direct comandat de 555( bineinteles cu protectia de rigoare rezistenta si zener in baza tranzistorului si zener de 450 volti in colector )

P.S am devenit ,,profesionist,, urmarind acest forum

Dragii mei, lucrurile incep sa se contureze la noul CDI. Azi-noapte modulul ridicator de tensiune a functionat pentru prima data. Este realizat cu un circuit integrat TL494 dintr-o sursa AT de calculator. Din aceeasi sursa se utilizeaza si transformatorul pe ferita. Frecventa de lucru se stabileste din 2 componente, un cond si un rezistor. Am pastrat aceleasi valori ca in sursa PC (probabil optime pentru miezul respectiv). Cupland la iesire un bec de 220v/40W, acesta se aprinde la luminozitate nominala, ceea ce ma face sa cred ca traful va furniza suficienta putere pentru a incarca un condensator de 1-2 uF in timp util. Transformatorul este comandat de 2 tranzistori MOSFET IRF530 (obisnuiti), acestia se incalzesc slab cand este conectat becul de 40W. Probabil pe CDI vor ramane reci. Mai trebuie sa muncesc la reactii. Circuitul stie sa stabilizeze tensiunea in secundar prin modificarea lungimii impulsurilor. Aceasta functie inca nu am implementat-o, urmeaza azi. De asemenea, cu un tranzistor de putere mica, oscilatorul poate fi oprit pe perioada scanteii, evitand supraincarcarea transformatorului. Nu stiu daca aceasta ultima functie este cu adevarat necesara, voi testa. In ceea ce priveste modulul de declansare a descarcarii, imi da multa batatie de cap. Tiristorul acela nu functiuneaza calumea, asa ca voi schimba principiul. Ori va fi descarcare cu triac, ori cu MOSFET. Raman adeptul ideii de multispark doar la pornire, pe parcursulk functionarii scanteile vor fi suficient de intense pentru a aprinde amestecul, nu cred sa fie nevoie de mai multe scantei /bujie. Evident, modulul multispark ramane cu clasicul E555, dupa schema modificata de Kinetix.

S-auzim de aprinderi bune!

Dyogenes,

s-ar putea ca tocmai neoprirea ridicatorului de tensiune da iti dea bataile de cap in circuitul de descarcare al condensatorului.
Daca curentul prin tiristor nu scade sub o anumita valoare "de automentinere" tiristorul nu se mai blocheaza....

In functie de cum ai facut schema de redresare din ridicatorul de tensiune e posibil sa ai nevoie de o dioda in antiparalel cu tiristorul (ajuta la recuperarea energiei in timpul oscilatiilor amortizate ce apar la descarcare).

Cat despre stabilizarea tensiunii pe condensator nu cred ca este necesara. Sunt de parere ca un simplu control "on-off" este suficient sa iti opreasca oscilatorul in momentul in care tensiunea pe condensator atinge valoarea prestabilita de tine. Controlul asta on-off e simplu de facut daca folosesti unul din amplificatoarele operationale din TL494. o intrare se leaga la referinta iar celalalta printr-un divizor rezistiv la tensiunea de iesire, si ar trebui sa functioneze.

... parerea mea...

Acum mi-am dat seama ca intreaga mea conceptie despre modulul de descarcare este gresita! M-am tot chinuit si azi cu tiristoarele si triacele alea, si toate raman blocate. Initial am crezut ca am gresit ceva la convertorul ridicator de tensiune. Fals. Am facu un CDI cu ridicator pe transformator clasic FeSi. Cu acelasi modul de descarcare merge! Citind documentatia de la CDI-ul Clarke, am aflat si raspunsul: Tiristorii obisnuiti merg maxim pana la frecvente de 2Khz. Ori, la cei 48Khz ai mei, nu ma mai mir ca raman blocati. Imi amintesc ca v-am mai povestit despre aceasta problema, pe care am intalnit-o si la precedentul CDI pe care l-am propus pe acest forum. Si totusi, de ce primul CDI realizat a functionat (si inca functioneaza) impecabil? Am folosit acolo (din intamplare) tiristori "fast" T6F6 si nu T6N6.

In ceea ce priveste convertorul actual cu TL494, alimenteaza un bec de 220v/100w la luminozitate nominala fara probleme.

Toate cele bune!

dyogenes, bravo! Acuma incearca sa faci o "schemuta" si posteaz-o. Asteptam.

M-a ajutat si Mihai. Totusi, nu va grabiti sa faceti modificarile propuse anterior. Am simulat schema in proteus/isis si nu merge asa. Cu platina inchisa apare tensiune pe colectorul BD-ului, deci efectul de punere la masa nu functioneaza. A trebuit sa-l comand printr-un BC pnp. Acum, la deschiderea platinilor integratul incepe cu impuls (deci sincronizarea functioneaza) si apare tensiune si pe colectorul lui BD135, care simuleaza deschiderea platinii pentru aprinderea comandata. Cred ca asa o sa mearga. Ma deranjeaza totusi ca la inchiderea platinii tot ramane 0.81V pe CE. Sper sa fac in curind si cablajul si testez.
In schema, R1 fixeaza valoarea impulsului (=scanteie), iar R2 - pauza(=incarcarea condensatorului sau restabilirea curentului prin bobina, dupa tipul aprinderii). Va puteti calcula singuri C1, R1 si R2, in functie de duratele preferate dupa formula t=0.7xC1xR, unde R=R1(respectiv R2)+Rd, iar Rd=rezistenta diodei 1N4148 in conductie(aprox. 300 ohmi); o alta regula este ca R1min=1000Va (in cazul nostru sa nu fie mai mic de 15k).
iulius05, valorile propuse de tine sunt cam mari. Nu apuci sa ai nici macar la ralanti mai mult de 2-3 scantei, darmite la turatii mai ridicate... Nici bobinele straine nu scot o scanteie mai lunga de 500microsecunde. De ce sa-i dai 1milisecunda? Se pierde din timpul deschiderii platinii.
Pe de alta parte, cred ca bobina se incarca si in mai putin de 5ms. De ex:
- la 4000rot/min, platina sta inchisa 6.33ms,
- la 5000rot/min => doar 3.8ms
- la 6000rot/min => 3.16ms.

Si totusi, pentru reducerea "parazitilor" de pe platini, oare nu am putea folosi o poarta din integratul CD40106BE? In datasheet zice ca e insensibil la zgomotul de fond.

aceasta schema functioneaza pe masina personala de 2 ani. bineinteles ca 1 milisecunda este f mult pentru o scinteie dar trebuie sa se mai si odihneasca bobina ca altfel va rezulta o bobina intrerupta. la testare pe masa scinteia este mai mica daca bobina nu este sub tensiune macar 5 milisecunde. de aici rezulta avantajul aprinderii CDI care descarca 400V pe bobina si nu se mai pierde timpul de incarcare al bobinei la EID. la turatie mare apare fenomenul de filfiiala a platinii (practic nu se mai inchide) iar aceasta schema il elimina. numarul de scintei depinde de reglarea platinii (deschiderea). la 800 de rotatii am obtinut 4 scintei si in functie de turarea motorului acestea scad . cu aceasta schema daciuta mea (5 trepte an 95) consuma la un drum de braila-bucuresti (70km/h prin localitati si 110km/h in afara) aproape 10 litri de benzina. asta inseamna aprox. 5 litri de benzina la 100 km. cit despre parazitii produsi de platina eu cred ca sunt nesemnificativi in comparatie cu jocurile din delcou.

ramin la parerea ca o aprindere completa e cea cu senzorii pe volant

P.S. la schema de mai sus trebuie sa ai in vedere protectia pe alimentare cu zener.
la deschiderea platinii pe iesirea 3 a lui 555 apare 12V (deci se produce scinteia). ca urmare in colector bd135 trebuie sa ai tot 12V.

iulius05, iata cum functioneaza schema doar cu BD135, simulata in Proteus:
- cu platina inchisa tranzistorul nu conduce, asa ca avem +Va pe colectorul BD-ului. Asta nu e bine, pt ca aprinderea va interpreta asta ca "platina deschisa";
- la deschiderea platinii apare impuls la iesirea 3 a integratului si tranzistorul va conduce, punand la masa intrarea aprinderii, ceea ce inseamna "inchiderea platinii".
Iata de ce m-am gandit sa adaug si un tranzistor pnp care sa inverseze fazele procesului descris. Am simulat din nou si iata rezultatele:
- cu platina inchisa sistemul Darlington conduce si avem 0.79V in colectorul BD, lucru echivalent cu punerea la masa a intrarii aprinderii comandate;
- la deschiderea platinii apare impulsul la iesire integrat care blocheaza Darlington-ul si apare +Va (12V) pe colectorul BD, sau firul de comanda a aprinderii primeste tensiune (="deschidere platina").

In montaj am adaugat si un integrat 7812 pentru stabilizarea tensiunii. Se pare ca schema lucreaza mai bine daca rezistenta de polarizare a platinii din aprinderea care se comanda cu modulul multiscanteie se conecteaza tot la iesirea stabilizatorului.

Nu se intampla nimic daca se restabileste curentul prin bobina imediat dupa stingerea scanteii, decat ca se incalzeste (uneori destul de tare...). Exista o schema de aprindere iductiva care chiar face acest lucru si despre care s-a discutat pe forum.
E bine ca tie iti merge cu valorile de timp date de tine. Ce bobina folosesti (rezistenta, inductanta) ? Totusi, cred ca la CDI se poate lucra cu valori mai mici. Ramane sa testam.

Cumparat si eu una bucata aprindere electronica produsa parca la Deva 250.000, montat ca la carte, schimbat platina noua si merge chiar binisor. Se simte de fiecare data cand pornesc masina. Timpul e mult mai mic mai ales dimineatza.

O singura problema are. Undeva intre 2.000-3.000 Rpm o ia cam razna cateodata.
Sare acul de la turometru undeva pe la 5-6 mii de ture. Se simt un pic de trepidatii si mai e varianta a doua cand da sa moara motorul si trepideaza toata masina.
Se intampla aleator si nu imi dau seama de la ce poate sa fie. Ce am mai observat la bobina unde intra fisa centrala e sparta buza aceea si din cand in cand mai sareau scantei catre borna - a bobinei. Am izolat cat de cat problema dar tot mai face din cand in cand.

Problema se intampla foarte rar dar e enervant. Nu as vrea sa-mi moara masina in intersectie sau intr-o depasire. Am ramas cu sechele de la vechea aprindere cand pe la Universitate s-a dus condensatorul, stricat fiind mi-a mancat toata platina. Fara platina s-a a murit motorul la un stop. Si i-am dat pana s-a dus dreaq electromotorul. Pana la urma am ajuns remorcat pana acasa. Traiasca prietenii


Platina e noua dar e romaneasca. Sa o schimb cu una mai buna, sau cu cea veche.
Sa schimb bobina ? Sau pur si simplu aprinderea e proasta.

Masa imperfecta. Curata suruburile ale de pe aripi sau am vazut la cineva tras fir direct de la borna de minus(atentie la grosimea firului).

Pina cind nu vei avea platinele PERFECT paralele nu scapi. Te uiti la platine si vei vedea usoare urme negre, ca o arsura mica care pare funingine dar nu se ia cu unghia. Eu ca sa scap de ele cit de cit (o data la 100-150 km) am pus platina ventilata. Dupa curatarea platinelor, scapam pentru inca 150 km de problema-salturi de turometru, scuturaturi ale masinii inainte-inapoi si rateuri in esapament.
Acum am senzor Hall, CDI dar si o Malvina-Deva adaptata rezerva cu care nu mai face asta, doar pe la 5000 rpm "cade" turatia putin.
Cauta si in topicul asta, erau undeva niste adaptari si modificari ale Malvinei.

Pana la urma am vorbit cu cineva si imi aduce maine o aprindere electronica ruseasca cu bobina incorporata, radiator pentru nujtu ce racire si un potentiometru pentru reglarea scateii. Vara o scanteie mai slaba eu zic ca e de ajuns.

Pana la urma problema mea e de la platina. M-am chinuit o groaza sa o reglez neavand lere totul fiind facut ochiometric. Un pic daca e gresita distanta se duce dreaq totul.
Am gasit o distanta cat de cat acceptabila. Arpinderea standard nu era asa de pretentioasa, doar ca niciodata nu stii cand te poate lasa in drum.
De fiecare data cand am montat platia am vazut ca nu cad suprafetele perfect plane. Abia dupa un anumit nr de km se toceau si cadeau cat de cat lipite.
Tot timpul platinile au contact doar pe un colt. Pana la urma le iau romaneste la patent si sa vad daca pot optine o planeitatate cat mai buna.

totusi, pentru noi cei cu experienta zero in ale electronicii, ne poate spune cineva cand va aparea varianta comerciala de at 011 pe tarabele negustorilor de profil?

sanatate.

Subscriu.

asta m-ar interesa si pe mine, dar userul gotronic n-a mai postat nimic de prin septembrie, asa ca slabe sanse sa aflam ceva. doar daca il cunoaste cineva personal, sau are alte mijloace de a intra in contact cu el (mail, messenger, telefon).

Incercati un PM.

Am revenit, cu o problema...
Am realizat modulul multispark, l-am testat "pe banc" legat la o aprindere inductiva tip IPA si a functionat, dand scantei repetitive. Cand il montez pe masina insa, nu merge nici combinat cu aprinderea CDI si nici cu IPA, iar uneori ma intorc la "depanare" si gasesc integratul ars...
Care ar fi cauza?

R3 este mult prea mica, incearca cu maxim 10K. Mai este posibil sa-ti fure scanteia de la fisa cilindrului ce trece pe langa intrarea in delcou la platina. Eu am ars o caruta de senzori in felul asta. Incearca sa pui pe intrare un zenner de cca 12V la masa, sau sa protejezi intrarea de descarcarile fisei cilindrului cu pricina pe intrarea integratului.

chiar daca ai sursa de 12v pune o dioda zener pe alimentare de maxim 15V iar rezistenta de la pinul 4 mi se pare cam mica

Da, si mie mi se pare ca pe masina sursa respectiva nu face fata la spiturile de tensiune, iar 555-ul este tare "pacatos" daca depasesti 16Vcc.(chiar fractiuni de secunda)
Re edit:
Vad ca esti perseverent, si imi pare rau ca nu ti-am trimis o AT 011 cu senzor (prima varianta). Daca mai tii Dacia as dori sa-ti trimit un "new AT011" cu senzor si PIC, cu unghi dwell variabil, multispark la pornire, pe doua variante de bobine: 2..3 ohmi si 0,3 ohmi. Este "DURERE" crede-ma.

Bine, deci sa mai pun un Zenner de 10-12V intre pinul 8 si masa? Poate si un cablu ecranat spre delcou.
Rezistenta R9 (68ohmi/5W) e doar pentru polarizarea platinii ("autocuratire"). In documentatie spune ca se poate folosi si cu pinul 4 legat la sursa de alimentare, impreuna cu pinul 8...
In simulare, R3 merge pana la max 3.3k.

S mai am o intrebare: ce ziceti, nu am putea potrivi frecventa oscilatorului cu cea a descarcarii unei scantei in asa fel ca sa obtinem o oscilatie intretinuta? Ceva gen plasma. Eu tocmai am obtinut asa ceva in timpul experimentelor, dar numai din intamplare: nu au mai aparut scantei ci doar o "flama" intre electrozii eclatorului...

P.S.: OK, gotronic, cum crezi tu...

Daca pinul 4 este ALO (aducere la zero), nu mai stiu acum in "english", atunci nu e bine deloc, deoarece acolo trebuie sa scada tensiunea sub 0,6VCC, ccea ce pe masina datorita traseelor de masa(-) si parazitilor e cam greu (daca nu imposibil) sa ai o comanda promta de 0 si 1.
Re edit:
Vezi ca fisierul atasat Aprindere plasma este "damaged".(asa zice la deschidere), fa ceva cu el.
Re edit:
Sa nu pui un zenner pe alimentare mai mic decat tensiunea stabilizatorului folosit ca "il prajesti" SIGUR.

SI INCA CEVA, nu te sfatuiesc sa folosesti 555 mai ales acum (iarna), daca nu e militarizat sau automotive, nu merge sub 0 grade si nici peste ...nu mai stiu, parca 85 grade celsius.

(Aprindere Plasma)http://www.daciaclub.ro/index.php?act=Atta...e=post&id=38880
"Omu' a descoperit roata", este jenant cum eu o stiu f.f.f. bine, ca in anul in care domnia sa a brevetat inventia respectiva, Aprinderea Tranzistorizata AT01, se producea in productie de serie din anul 1994. (Oficial).(Cu acte in regula si omologare). Sper sa nu-i vina ideea sa ma dea in judecata, ca-i folosesc"INVENTIA", deoarece Aprinderea Tranzistorizata AT01, este finalizata de mine din anul 1991...1992(in varianta actuala, ca a mai fost si fara LED) nu mai stiu exact acum cand.
M-am revoltat, ca si eu am brevete de inventii si inovatii la OSIM de pe timpul lui Ceausescu, dar nu credeam ca OSIM-ul, pe langa slaba pregatire profesionala "in dotare", cand nu deosebeste o inventie de o "explicatie" tehnica, poate sa duca la capat un brevet. Sper ca este o neintelegere, sau o postare fara argumente, ca altfel e vai de mama noastra.
Acum revin la discutiile de mai demult de pe forum, cand afirmam candva ca nu doresc sa brevetez un produs, tocmai in ideea aceasta. Adica OSIM-ul ca si Politia, au un "dicton" : Prinde tu hotul ca noi il arestam. (Adica, in tara asta ca si in lume, daca nu te protejezi singur, nu o face nimeni). Ba, s-ar putea sa ai mari necazuri din pricina unor "vanatori de brevete", in cardasie cu Oficialitatile sau angajatii acestora. Nu mai continui cu acest subiect ca "ma doare capul".

Am vazut niste emisiuni pe Discovery despre inventatori, care mi-au ridicat tensiunea de credeam ca o sa "calez motorul", cand am vazut ce nedreptati se fac in LUME.(Cand este vorba de bani)---[ENGLAND for exemple].

P.S. Schema nu este aceeasi, dar principiul da.

Pentru cei care vor a sti, Aprinderea Tranzistorizata AT01, produsa de Gotronic(atunci Asociatie Familiala....), (Nu este vorba aici de lauda sau reclama, ca nu mai este nevoie, chiar daca "UNII", au o alta parere), in anul 1998 acesta a trecut probele de omologare de la DACIA PITESTI, conform caietului de sarcini impus, fiind la data respectiva SINGURA Aprindere Electronica Romaneasca care a rezistat in totalitate Buletinului de Incercari executat in cadrul uzinei. Nesansa, (poate), a facut ca aceastra sa nu fie implementata in productia de serie, deoarece la vremea respectiva RENAULT-ul urma ca in 1999 sa preia DACIA, iar efortul de introducere in productia de serie nu era justificat.

Desi am promis (unor colegi de Forum), ca nu voi mai posta aici pana cand AT011 nu va fi lansata in productia de serie (din motive bine intemeiate), iata ca azi am fost "luat de val, pasiune si...melancolie",... scuze.

Astept sa vad cum va fi noua AT 011. Chiar sunt curios cate variante au fost pana la aceasta din urma. Si este aceasta chiar ultima ?...

Apropo de AT011, a mea (despre care am inteles ca e o varianta "primitiva", un soi de "prototip") in afara de faptul ca uneori imi mai innebuneste turometrul, este chiar OK: nu-mi mai arde platina DELOC si mai ales dimineata porneste la sfert de cheie. In plus nu trebuie sa tin socul tras decat MAXIM doua minute, dar de regula doar unul (dar e adevarat si ca deocamdata nu am pornit decat la temperaturi pozitive). E drept ca, avand motor de 1400, am turatia de relanti (reglata cu motorul fierbinte) de 950 rot/min.

Si inca un lucru: ieri mi se parea ca una din bujii nu merge prea bine. Am pornit motorul si am scos pe rand fisele. Am constatat ca scanteia are cam un cm si e perfect albastra, si asta cu motorul mergand... Asa ca cred ca chiar e "alta viata"...

PS Era ciudat de multa liniste pe acest topic. Ma bucur ca s-a resuscitat.

Situatie incredibila...OSIM acorda brevet de inventie unui produs aflat pe piata!!!Nu aveau de mers decat la un magazin de piese auto...Mondo cane!

Se pare ca este doar o CERERE din ce este postat. Pana la Brevet mai este cale lunga. M-am "aprins" un pic mai tare. Era tarziu si nu am realizat imediat.

Iar eu mi-am dat seama ca intr-adevar ma pricep la reverse engeneering. Intr-adevar, exista diferente minore fata de schema lui AT01. MINORE!

Oricum, buna sau rea, AT01 iti apartine. OSIM nu are cum sa o breveteze altcuiva.