Exemplu de clapeta deschisa si cca 1000rot/min
pe serpentine in urcare treapta a 3 pierzi din putere turatia se reduce aproape de 1000 rot/min urmeaza schimbarea treptei in a 2a pt a nu se opri motorul.

Nu da mai mult avans pentru ca motorul il suporta ci pentru ca trebuie; explicatia ta e pe aproape: depresiuni mari in galerie (relanti sau sarcina) umplerea cilindrului e deficitara.
Cazul relanti-amestec foarte bogat, cu viteza de ardere MICA, de aceea trebuie amestec aprins devreme.
Cazul sarcina partiala cu depresiune mare, umplerea e deficitara, de asemenea ardere lenta. recte avans mare.

Chiar si la deschidere totala a clapetei, depresiune va fi in galerie, acel 50 mmHg de care se aminteste pe curba.

Acea cama de pe axul vacuum foloseste la centrarea cursei acelei pirghii simetric in jurul centrului platinii fixe.
Ati vazut vreodata platina "ventilata"? Aia are gaura pe "nicovala", respectiv suprafata mai mare de contact, contact mai bun si sigur, deci acea "bombare" lipseste din cauza orificiului.

OK,
La o discutie despre reglajul corect al aprinderii se replica cu cazuri particulare, in care motorul este ori in frana, ori dus in afara regimurilor de functionare optime (vezi exemplul cu serpentinele, cand oricum avansul vacuumatic este de mult scos din functie, indiferent cum ar fi el reglat). La schimbarea vitezei abia cand motorul da sa moara, la 1000 rot/min la deal, ai renuntat de mult la orice pretentii de vigoare. La turatia asta esti mult prea departe de cuplul maxim, pt. a avea putere. In schimb sunt ignorate exact regimurile de functionare in care motorul se afla in cea mai mare parte din evolutie, cand reglajul corect face diferenta.
Eu am spus ce am avut de spus despre subiectul asta. In fond puteti sa va reglati aprinderile cum doriti. Nu uitati: platina la marginea contactului fix, pt. ca in frana de motor si la relanti se muta oricum spre centru, becul, dupa care "o tzara" mai catre baterie. Merge ceas! Si nici avans vacuumatic nu prea aveti la ce-l pune, pt. ca pe serpentine la 1000 de ture cu pedala de acceleratie la podea e totuna.

P.S. Sau nu.

Dragii mei, trebuie sa va anunt cu parere de rau ca GOTRONICUL E CIOARA VOPSITA. Am avut si eu una, montata prin vara, cu set nou de bujii, cu platina noua, reglat avans (static, cu LED-ul), si mi se parea ca merge frumos, rotund, toarce, etc. Asta pana mai acu vreo 2 saptamani, cand vecinul meu Csabi, mecanic de mecanic, mi-a atras atentia ca ar fi timpul sa-mi schimb platina! Sa paralizez, nu alta! Io sa schimb platina! Cu aprindere electronica! EI DA, drajii mei! CU GOTRONIC... Si atunci m-am gandit un pic la cutia aia de chibrituri... unde e radiatorul tranzistorului... din parti! Si cum pentru a comuta 3A, indiferent de tranzistor, ar trebui un radiator, am picat la banuieli. Cum draq a plesnit platina... PAI SIMPLU! GOTRONICU NU ARE FIR DE MASA!!!!!!!!!!!! IA MASA PRIN RUPTOR!!!, ADICA TOTI CEI 3A AI BOBINEI TREC PRIN RUPTOR!!! Sigur ca pusca platina!

Ulterior, citind pe forum, am observat ca si alti membri au ridicat semne de intrebare asupra gotronic-ului, cele mai bine argumentate fiind cele ale lui DEX_LADA. Voi sparge siliciul in care e turnat gotronic-ul sa vad ce are inauntru, dar tare presimt ca e doar o sarma goala, sau cel mult un tranzistor cu baza legata la colector!

Oricum, sfatul meu este urmatorul: NU CUMPARATI GOTRONIC, CA VA ARUNCATI BANII PE GEAM!

Am dat-o jos, am revenit momentan la aprindere clasica, pana reusesc sa-mi fac una adevarata, din aia cu acumulare capacitiva. Am o schema misto in lucru, care pare sa dea rezultate. Am obtinut scantei la distante de 3-4 cm intre borna centrala si masa. Daca trece de probe cu bine si vor fi persoane interesate, o sa postez schema. Pana atunci, sa pornim usor (eventual cu multi-spark)!

Asta cu Gotronic sau Tg.Mures am mai spus-o cindva, nu are fir de masa(la noi se gasesc doua tipuri de aprindere cu led, cu doar trei pini, una Gotronic cutie de chibrituri, alta mai mare, cam cit un releu de semnalizare electronic).
Is dubioase. Daca reusesti sa desfaci compound-ul ala si sa vezi ceva sa ne anunti.

Se pare ca mai nou si Malvina au probleme; am pus una care a mers perfect DOUA zile.

Solutia: ori clasic, ori una CDI.

Si atunci cum se explica faptul ca platina mea are 20 000 km si arata ca noua, fara condensator ? Daca era doar o sarma inauntru se impusca platina in cateva zile fara condensator.

Luati-va una care inlocuieste platina, una cu senzor hall dar fiti atenti la reglaje a mea nu merge foarte bine trebuie reglata cred sau mai bine zis sper!!!

eu sunt multumit de tg ms!alta mai buna de firma?unde ?cat?astept rasp

Aceasi intrebare ca si cristidb. Cum dracu la noi merg de 2 ani si zecei de mii de km si voua va merg 2-3 chei. Si careva zicea ca nu are masa. Inseamna ca habar nu are despre ce vorbeste, ca habar nu are de sistemul de aprindere de la Dacia. Ghiciti de unde ia masa....de la delcou....vine un fir din delcou fix in aprinderea electronica.

Platina mea arata ca noua. Se uzeaza doar distantorul ala care freaca de ax delcou. Dar platina e curata ca lacrima in orice conditii merge masina. Ruperea se face in tranzistorii din aprindere. Ca sa nu mai zic ca asta duce la o scanteie mai sanatoasa in bujie. Nu va face motor de 189234324 CP, dar motorul chiar merge altfel

Nu stiu ce sa zic. Poate aveti asa varza sistemul de aprindere ca nici aprinderea electronica nu va suporta masinile. Nu stiu ce sa zic. Am mai vazut si la altii si aduce numai avantaje. Mi se impusca si mie platina, dar bobina era veche, am schimbat bobina, am pus aprinderea, am schimbat fisele si masina porneste cand vreau eu la orice temperatura ce se vehiculeaza prin Cluj. Nu porneste ca lumea cand EU nu DOZEZ ca lumea socul...in rest.....

Din pacate pentru tine, cred ca te referi la tine insuti can spui ca cineva nu stie ce vorbeste. Ia si tu un ampermetru, pune-l pe contactul ruptorului si vezi cat iti arata (vezi sa nu faci testu cu platina inchisa, atunci PROBABIL va fi 0 si vei zice ca ai aprindere electronica.
O remarca: EU MA REFER STRICT LA GOTRONIC, cewlelalte nu le stiu, probabil sunt facute calumea.

P.S. Firul ala pe care il vezi tu de la delcou, vine de fapt chiar de la contactul ruptorului . De altfel, aprinderea avand doar 3 borne: Bobina, + ul si ruptorul, nu are cum altfel sa puna la masa primarul, decat prin ruptor, adic cu pretul a 3 A. Punct.

Uf, ca de mult tot explic treaba asta cu pozitia platinei, dar unii sunt incapatanati. Foarte bun exemplul cu platinele ventilate. Ma gandisem sa-l dau si eu, dar, dupa doua posturi lungi cu explicatii in vant, am renuntat la argumentatii suplimentare.
Si da, si cu clapeta deschisa exista depresiune in galerie (minima, ce-i drept). Spuneam doar ca in regimurile de functionare impuse motorului prin deschiderea semnificativa a clapetei de acceleratie (adica regimurile in care motorul evolueaza cel mai mult timp), avansul vacuumatic intervine f. putin sau deloc, tocmai din cauza depresiunii mici. Ori, sa reglezi platina pe marginea contactului fix in ideea ca vacuumul actionat la maxim, o muta in centru, este o practica gresita, dar des intalnita. Tu ai sintetizat f. bine: contactul mobil trebuie sa evolueze "simetric in jurul centrului platinii fixe", iar reglajul asta se face cu excentricul despre care ma apucasem sa povestesc, despre care cred ca nu toata lumea stie.
Si un sfat de ordin practic, pentru cei care au invatat cate ceva din ce s-a scris pe-aici: atunci cand schimbati platina, demontati vechiul contactul fix si priviti-l. Pe el veti observa pata de contact. Daca aceasta este pozitionata aproximativ in centru, se cheama ca platina veche a fost reglata corect. De mult pea multe ori, insa, ea se afla spre margine. Reglajul din excentric va trebui sa o pozitioneze pe viitoarea la locul ei.

Putem povesti si aici. Apropos, vezi ca am mai scris cateva precizari prin alte posturi.
Stroboscopul cu LED e OK. Si eu am facut unu pe vremuril. Vezi sa folosesti neaparat tranzistori de comutatie pt. comanda LED-urilor. Eu am folosit 9 LED-uri ultra-bright, focalizate intr-un punct, pt. a avea spotul mai luminos, altfel sunt dificultati pe lumina puternica (nu emit destula lumina)

Musti.
Cat se deplaseaza platina mobila sub influenta vacuumului? vreo 2mm, adica atat cat sa se mute punctul de contact dinspre o margine in cealalta. Reglajul corect e cu motorul oprit marginea dinspre ax a platinei mobile sa calce fix pe marginea dinspre ax a platinei fixe. La avans vacuumatic maxim, marginea dinspre exteriorul delcoului a platinei fixe va calca pe tot pe margine, nu in centru cum continui sa sustii, cu toate ca eu nu asta am spus. Practic toata suprafata platinei mobile calca in interiorul suprafetei celei fixe tot timpul.
In cea mai mare parte din functionarea unui motor se merge pe circuitul de progresiune si avansul vacumatic nu e 0. La 100km/h eu apas acceleratia 1cm.

Ok, probabil ca nu te-am inteles eu bine si ca de fapt spunem acelasi lucru, in exprimari diferite. Ce trebuie retinut este ca reglajul acesta se poate face din acel excentric, iar cea mai sigura metoda de verificare este Dwell-metrul, ale carui indicatii nu trebuie sa varieze, indiferent de regimul de functionare a motorului. O indicatie empirica asupra reglajului corect este, cum spuneam inr-un alt post, pozitia centrala a petei de contact de pe pastila fixa a ruptorului uzat.

1.Hai sa pun o intrebare "retorica": cum de la mine a mers prima Malvina 3 ani, a doua 1 an si a treia 2 zile?
2. Acel fir de la delco este de fapt fir de la platina care "face masa" numai pe durata acelui "Dwell", dupa care masa "dispare". La Malvina exista fir de masa separat. De aceea la Malvina curentul prin platina este de 100 mA (pentru autocuratare, in fapt comanda se poate face si cu 10 mA sau mai putin) si la Tg.Mures sau Gotronic e de 3A. Daca driverx -care ARE HABAR - aduce schema de Gotronic si/sau Tg. Mures, discutam pe marginea ei.
3. Ca motorul merge mult mai bine cu electronica, da, ai perfecta dreptate.
4. Ca sa revin si sa recunosc o oarecare greseala din gama " teoria e una, practica e alta", aseara am umblat la un delco. Si chiar la partea de vacuumatic.

Teoretic, se sustine acea idee ca platina mobila sa se deplaseze simetric fata de centrul contactului fix. Asta la o executie CORECTA a platinii si delcoului.
In practica, uite ce s-a vazut: la o functionare "centrata", datorita unei dezaxari din lantul ala cinematic:tija vacuum-brat-platina, la pozitia de vacuum maxim (invers decit pozitia de repaus) platina se deschide MAI PUTIN decit in repaus. De aici, realitatea scaderii unghiului/procentului Dwell.
Asta pentru ca pozitia PINTENULUI fata de CAMA nu e corect executata, asa incit la deplasare SI PINTENUL sa se deplaseze SIMETRIC fata de virful camei de deschidere!!!. De aici necesitatea unui reglaj al acelui excentric incit pintenul sa fie "centrat", aparind dezaxare pe contactul fix. Asta va ingreuna punerea la punct a partii de avans vacuumatic, necesitatea "recalibrarii" tensiunii in arc, etc.

diaconuliviu

Multu lucruri pe care le zici tu is corecte, DAR atunci ajungem la aprindere full-electronica, cu senzori pe volanta

Problema mea este ca MULTI se plang pe aici ca nu lea mers de la inceput aprinderea asta, sau ca nu au vazut nimic. La cei pe care i-am vazut cu aprindere dinasta, unii chiar fara background in electronica, le merge masina de la rupe....la mine la fel. NU am probleme.

eu de cand am gotronicu am simtit din prima ca porneste mai bine si ca are un demaraj mai bun,astea le-am observat si cand am demontat-o!deci:merita!:)

Dargii mei, eu pana acum nu am crezut ca Dacia poate porni la un sfert de cheie pe frig. Nu am avut probleme cu pornirea, dar cand era frig o lua la a doua cheie. Ziceam ca e normal, ca trebuie sa "rupa" uleiul... Dar acum, mi-am dat jos Gotronicu' si mi-am facut o aprindere cu inmagazinare (sau descarcare, cum vreti sa-i ziceti) capacitiva si multispark la pornire. Pentru prima data de cand am Dacia am simtit ca/mi creste ficatu'! Azi dimineata, la -15 grade, Dacia mea a pornit la un sfert de cheie. Fara exagerari, un sfert de cheie. Asa ca daca cineva vrea sa aiba APRINDERE ELECTRONICA, trebuie musai sa incerce una capacitiva cu scanteie multipla la pornire. In ceea ce priveste Gotronicu, de care v-am mai vorbit, l-am spart, i-am copiat schema electrica. Voi posta maine pozele si schema, daca sunt presoane interesate. E un singur tranzistor (bizar ce-i drept), 3 rezistori, 1 condensator si un LED. Tranzistorul nu am putut vedea ce tip e, dar nu e un bipolar obisnuit, ori e un Darglinton, ori e MOSFET. Cert e ca se comporta ca un NPN, cand ii pui asa-zisa "baza" la un pot pozitiv, jonctiunea "C-E" conduce. Dar totul ia masa prin ruptor, NU PROTEJEAZA PLATINA.

Sa pornim cu bine!

poate ne pui si schema la aia smechera
cat despre gotronic, am zis ca o sparg si eu ca e prea simpla si nu are rost sa o mai tin pe masina. imi fac si eu una calumea. desi masina mea porneste la prima cheie pe vremea asta oricand.

Care-i faza cu aprinderea multiscanteie? Cu cat turatia creste, timpul in care energia se acumuleaza in bobina sub forma de camp magnetic scade, avand ca rezultat o scanteie mai slaba. Daca in acelasi timp (la aceeasi turatie) bobina trebuie sa dea mai multe scantei, ele vor fi mai slabe. De ce ar fi de preferat 3 scantei slabe uneia mai puternice? Cu cat energia e mai mica cu atat sansele ca bujia sa rateze scanteia creste. De ce sa scazi energia, cu riscul sa se piarda scantei, dar in speranta ca una din multele scantei se va produce? Si la ce mai foloseste cea de a doua scanteie, in ideea ca bujia va da mai multe scantei consecutive daca arderea a inceput?
De ce nu s-a adoptat sistemul multiscanteie la motoarele moderne? Ar fi fost destul de usor sa dea mai multe scantei la comanda ECU?

Asta e la fel ca bujia cu tz electrozi. In reclama spune ca in functie de anumite conditii, scanteia se va duce spre alt electrod. In practica se duce spre cel mai apropiat. Ceilalti 2-3 stau degeaba.

Pai am inteles ca aprinderea lui e multiscanteie doar la pornire. Aici turatia e foarte mica, deci timpul de acumulare este mai mare. Pe de alta parte(sper sa nu spun aiureli), este posibil ca scanteia sa se produca, dar amestecul sa nu se aprinda. De aceea, la a doua scanteie, este mai probabil ca acesta sa se aprinda si de aici o pornire mai usoara.

eu am gotronic de 5 ani de zile si nu am avut nici o problema cu ea.merge ca si in prima zi.

la aprinderea cu descarcare capacitiva energia se inmagazineaza sub forma de camp electric intr-un condensator, timpul de incarcare al acestuia fiind mai mic decat timpul de saturare al miezului bobinei. de aceea acest tip de aprindere permite folosirea descarcarii multiscanteie fara pierderi de energie la scanteile de dupa prima.
la masinile moderne nu se foloseste din cauza constructiei complicate (trebuie un ridicator de tensiune de la 12v la 400v) si a duratei relativ mici a scanteii (0.5 ms fata de 1-1.2 ms) fata de sistemul cu bobina de inductie, fapt ce nu permite aprinderea unui amestec sarac

multi scanteia este la turati mici pana la max 3000 rpm dupa care da doar o scanteie sau doua in functie de complexitatea schemei.

Plus ca daca da multi scanteie la turati mari exista riscul ca o parte din scantei sa fie distribuita la urmatorul piston.

In plus, multiscinteia permanenta uzeaza bujiile mult mai repede. De aceea se foloseste mai mult la pornire, cind amestecul e prost emulsionat.

eu as vrea una din asta de top dar facuta de firma serioasa nu de nea sandel!:)

Pt Ydaniel o aprindere facuta cu simt de raspundere cu piese de calitate sigur v-a merge mai bine decat cele facute in productie de masa.

Exista cineva cu aprindere de-aia rosie cu led, care are trepidatii la ralanti ?

La inceput mie imi dadea rateuri si din cauza asta trepida usor. Mi-am reglat aprinderea pe stand si acum merge super. Aprinderea de Tg-Mures e foarte buna.

TREPIDATII, nu rateruri...mersul este pperfect

A mea are usoare trepidatii, dar nu stiu sigur daca este de la aprindere... oricum nu ma deranjeaza foarte tare. Eu am GPL. De ce intrebi? Ai vreo solutie?

Dyogenes, ziceai ceva de o schema de aprindere? Daca ai posteaza pls, ca ma intereseaza si pe mine una din asta cu acumulare capacitiva care sa fiu sigur ca merge bine.


Merci

Pana la aprinderi mai performante postez doua scheme de ruptoare electronice :
una este cea facuta la IPA prin anii 90 , a doua prin munca si bunavointa lui liviudiaconu schema de la ruptorul electronic MALVIA (ma gandesc ca e util sa le aveti).
Ambele testate si functionale.
DOAMNE ce mam chinuit cu postul asta

http://www.daciaclub.ro/galerie/displayimage.php?pos=-528

Asta da, dragii mei. Am vazut schemele aprinderilor postate mai sus, sunt aprinderi adevarate, care chiar protejeaza platina si probabil "rup" repede, rezultand o scanteie mai puternica. Acum incerc sa uploadez imaginile de la Gotronic, sper sa reusesc. Habar nu am cum naiba sa adaug o poza la mesajul asta. Ghinion! Nu am buton de Attach file... Incerc sa fac o galerie.

Hai ca a mers...

http://www.daciaclub.ro/galerie/thumbnails.php?album=90

Cam asa arata Gotronic-ul, asta ii e schema. Jutecati voi la ce-i bun!
In legatura cu tranzistorul acela pe care eu l-am desenat NPN, NU STIU CE E EXACT, ori e un Drglinton gen BUX, ori e un MOSFET de putere gen BUZ 11. Cert e ca se comporta ca un NPN, cand leg "baza" la un potential pozitiv, jonctiunea "E-C" conduce. Dar, ma intreb eu, in schema data, cum poate creste viteza de "rupere" a tranzistorului, cand el conduce atat timp cat primeste alimentare, iar alimentarea o taie tot ruptorul! Eu cred ca e doar o gluma nesarata, asa mi se pare.

Aprinderea pe care am facut-o (si de care sunt foarte mandru) este multispark intr-adevar numai la pornire, modulul multispark se alimenteaza de la Bendix (asa zice un vecin mecanic ca se numeste bobina aia care cupleaza electromotorul la volanta) (Sa stiti ca in ceea ce priveste mecanica, sunt incepator de tot, electronica mai stiu cate ceva... ). La pornire tensiunea pe condensatorul de inmagazinare e de 200 V, la o frecventa a scanteilor de 200Hz. La ralanti, tensiunea pe condensator e de 400 V, la 3000 ture e de aprox 300 V. La 6000 de ture e de 200 V. Mi mult nu i-am dat la motor, din mila. Orcum, la cei 200 V scanteile sunt absolut suficient de puternice, masina trage foarte bine. Nu mai vorbesc de pornirile la rece, cititi mai sus. Sunt pur si simplu entuziasmat. Ce m-a frapat e ca BOBINA NU SE INCALZESTE DELOC, desi la aprinderea clasica e normal sa fie calduta. Tranzistorul (2N3055) nu se incalzeste deloc, dar stiu ca pe timp de iarna asta e irelevant. Turometrul trebuie modificat, in schema mea comanda turometrului o fac cu un tranzistor BC171, insuficient pentru a comanda turometrul clasic de Dacia. Voi arata intr-un post viitor modificarea exacta care trebuie facuta la turometru pentru a functiona cu semnal de nivel mic la intrare. Schema aprinderii e inca doar pe un caiet al meu, dar promit ca inainte de Craciun o voi desena in TinyCad si o voi posta, odata cu cablajul imprimat si celelalte detalii.

Bujiile le-am crescut la 1,1 mm. Inca nu am reglat avansul. Am un stroboscop cu LED, maine voi incerca sa reglez avansul si sa pun o noua platina. As dori insa, inainte de asta, sa va rog sa imi spuneti inca o data cum sa pun platina, ma refer la modul in care ea trebuie sa "calce" pe partea fixa. Si inca ceva: chiar e nevoie sa umblu la avansul vacuumatic?? Ca nu prea am curaj, e asa cum a iesit din fabrica. Daca trebuie, cum sa il reglez?

Va multumesc si va doresc PORNIRI USOARE.

Daca aia chiar e schema Gotronic-ului, atunci dispozitivul poate intra linistit la categoria glume proaste (oamenii chiar dau bani pe asa ceva). Hmmm... are 2 utilizari practice clare: cu LED-ul incorporat poti regla avansul cand schimbi platina pe marginea santului, destul cat sa ajungi acasa, iar cea de-a doua utilitate este linistirea psihica a utilizatorului, ca deh, si-a pus si el aprindere electronica! In medicina fenomenul se cheama efect Placebo. Pe scurt, daca nu ajuta, nici rau nu face!

Dyogenes, eu unul iti multumesc pentru rabdarea de a "diseca" obiectul si a "scoate" schema. Eu n-am avut-o, atunci cand s-a ivit ocazia (dispozitivul a aterizat direct la gunoi). Mi-ai confirmat parerea proasta pe care mi-o facusem analizand schema de montaj: legarea la masa prin ruptor. Stai linistit, ca personal nu mi-am montat asa ceva, dar cunosc o gramada de utilizatori (sau fosti utilizatori ).

Cele doua scheme postate de Dodobird, da, sunt in regula. Asa cum spuneati si voi, sunt scheme de ruptor electronic, care isi fac treaba.

Cat despre aprinderile electronice mai "rasarite", cele cu acumulare capacitiva, mono sau multiscanteie, am mai vorbit candva, demult, pe topicul asta. Si eu folosesc de ani buni una facuta de mine (si-am mai "fericit" vreo doi prieteni cu unele la fel). Din pacate, in afara de o aprindere ruseasca (am una defecta in atelier), nu am intalnit produse industriale de acest tip. Doar de amator.

Si acum o curiozitate: de cat timp folosesti aprinderea ta multiscanteie si, daca perioada e relevanta, cum se comporta bujiile in timp? Intreb pt.ca si eu am cochetat initial cu ideea unei aprinderi multiscanteie, dar, dupa o lunga chibzuinta, am ajuns la concluzia ca avantajele teoretice aduse nu justifica riscurile si investitia suplimentara. Ceea ce pot spune, dupa experienta personala, e ca la mine se confirma o uzura ceva mai accelerata a bujiilor, fata de aprinderea clasica. Daca o faceam multiscanteie, fenomenul era probabil si mai pregnant. Acu', nu exclud ca, din dorinta de a avea o scanteie f. puternica, sa fi supradimensionat nitel tensiunea pe condensator. La mine e intre 350-400V, daca bine imi mai amintesc (dar vad ca si tu te invarti pe-acolo). Uneori m-a mai batut gandul sa mai experimentez si tensiuni mai mici, dar lenea e mare si timpul meu din ce in ce mai putin. Si Murphy are o vorba: "daca nu e stricat, nu-l repara" si o observatie: "toate lucrurile provizorii sfarsesc prin a deveni definitive". Asa ca sunt nevoit sa mai consult si experienta altora din pura curiozitate (nu ca m-as apuca sa schimb ceva la a mea, de care sunt f. multumit, dealtfel).

cu asta chiar a pus capac... pana la urma aprinderea aia nu e decat un led, pe care chiar si eu am dat aproape 300.000 lei, cand cu banii astia imi puteam face un ruptor electronic adevarat si cand ma gandesc ca mai sunt si student la electronica!

cu prima ocazie cand imi aterizeaza niste banuti in buzunar dau fuga la magazin sa-mi iau niste piese, intai pentru o schema simpla, cum sunt cele puse de Dodo. apoi dupa ce mai studiez ma bag si eu la una cu descarcare capacitiva. poate pana atunci apare si o schema, poate de la dl musti? poate ati fi si de acord cu producerea ei in serie, in "laboratorul" meu daca nu, voi face una in scop pur didactic urmand sa concep eu una pentru vanzare. asta ca sa nu se mai pacaleasca si altii cu aprinderea minune.

mii de multumiri. Pe mine chiar ma intereseaza schema de la o aprindere cu acum. capacitiva. Astept sa postezi

Probabil "descarcarea" o faci cu tiristor si as merge putin mai departe cu presupunerea: ai folosit tiristor uzual.
Astia is "renumiti" pentru un timp de comutatie mai lung. De aici necesitatea unei tensiuni mari. Incearca sa "cochetezi" cu 300 V si sa pui un tiristor de comutatie, cam ca cei din TV mai vechi in baleiajul orizontal-ma refer la cel de tensiune mare nu cel mai slabut (sint doi in BO)

Copii hai sa nu exageram , e adevarat ca GOTRONICUL , NU protejeaza platina !, dar totusi timpul de comutatie al trenzistorului este mult mai scurt deci : PUTEREA pe scanteie creste ca si la celelate tip Malvina.
Cateva ideii de urmarit pt cei ce folosesc si expermenteaza aprindei cu ridicatoare de tensiune :
1-folositi oscilatoare pe convertor de frcvente in jur de 20KHz pe mediu de ferita (pierderi mai putine si paraziti mai putini)
2-nu depasiti tensiunea de atac a bobinei mai mult de 380 V (riscati sa strapungeti in timp bobina)
3-nu folositi multiscanteie decat la pornire daca nu puteti sincroniza perfect multicanteia cu unghiul dwell

Am si eu aceeasi problema cu turometrul inca nu am facut schema de adaptor dar e in lucru .

Din ce am mai citit pe net, energia scanteii este proportionala cu tensiunea si capacitatea condensatorului. daca scazi prea mult tensiunea, o sa ai probleme cu aprinderea
gotronicul ala desi nu protejeaza platina, tot este mai bun decat sistemul clasic

Am modificat nitelus schema de Gotronic, pentru a nu se crea confuzii , era putin derutant desenata bobina:

http://www.daciaclub.ro/galerie/displayimage.php?pos=-535

He, he, he, cine crezi ca se mai apuca de experimentari, dupa atatia ani de functionare pe masina? Si, in fond, la cat de bine imi merge motorul cu ea, accept compromisul de a schimba un set de bujii la 8-10.000 Km. Acu' sa nu crezi cumva ca atunci cand ma hotarasc sa schimb bujiile acestea ar fi topite, arse, crapate, sau ca motorul ar da rateuri. Nici vorba! Atata doar ca se simte la pornire o usoara intarziere (1-2s in plus la cheie), intarziere care dispare odata cu montarea bujiilor noi. Si, cum sunt pretentios, nu rabd prea mult limitarea performantelor.
Despre partea cu tiristorul, nu timpul de comutatie e problema. Bujiile primesc, probabil, o cantitate de energie ceva mai mare decat ar fi strict necesara. Ori aceasta energie o poti micsora fie reducand tensiunea de pe condensator (care apoi se descarca prin primarul bobinei de inductie), fie reducand viteza de variatie a fluxului inductiv prin primarul bobinei. Daca as folosi un tiristor mai rapid as obtine o crestere de tensiune in secundar, pe care as anula-o reducand tensiunea pe condensator (la 300V cum spuneai). Si pana la urma n-ar fi mare diferenta fata de ceea ce am acum. Din experimentele pe care le-am facut la vremea cand am construit aprinderea pot spune ca e foarte dificil sa stabilesti in conditii de amator punctul de echilibru optim intre performanta maxima si fiabilitatea maxima. Depinzi de o gramada de variabile, incepand de la tipurile diferite de bujii, calitatea (sau lipsa acesteia) a exemplarului de bobina de inductie, imposibilitatea de a reproduce in laborator toate conditiile de temperatura, umiditate, presiune atmosferica, calitatea amestecului aer-benzina, etc. Ca sa-mi usurez atunci munca, am folosit o schema de oscilator cu CDB400 pt. a avea controlul usor asupra frecventei de oscilatie (prin comutarea unor retele RC). Controland frecventa puteam varia si tensiunea in secundarul trafo-ului ridicator de tensiune. Dar si aici au aparut limitari legate de caracteristicile miezului trafo-ului, care influenteaza, functie de frecventa, randamentul (si trafo-ul incepe sa se incalzeasca). Asa am ajuns la varianta finala a aprinderii mele, care are si un comutator cu 2 pozitii fixe a tensiunii de incarcare: cca 380V si 450V (valorile sunt orientative, pt. ca nu mai tin minte exact, iar schema e ingropata pe undeva prin pivnita, in urma unui santier la domiciliu ). Pana la urma am ajuns sa folosesc exclusiv prima treapta, iar la celelalte 2 aprinderi cu care mi-am "procopsit" prietenii nici nu am mai prevazut reglajul. Ca fapt divers, ceea ce m-a obsedat mereu in timpul experimentelor a fost fiabilitatea in regimuri extreme de lucru. Drept care, in teste, aprinderea a functionat pe masa (cu o bobina de inductie si o bujie, iar pe post de platina un tranzistor legat la un generator de tact) timp de 72h continuu. Ce-or fi zis vecinii despre parazitii generati n-am dorit niciodata sa aflu . Apoi a urmat functionarea in congelator timp de o noapte intreaga, la -20 grade. Cand am scos-o, avea zapada pe ici, pe colo. Ultima proba a fost in cuptorul incins al aragazului, unde am tinut-o pana acesta s-a racit. Abia dupa ce a trecut cu bine aceste teste, am introdus-o intr-o cutie metalica etanseizata si am avut curajul sa-i dau drumul pe masina. Nu as fi avut nici un chef sa raman cu ea in drum.
Iata deci de ce spun ca, poate, ar mai fi de incercat si o coborare de tensiune sub pragul celui stabilit de mine initial (nu sunt insa sigur ca performantele se vor mentine nealterate). Si iata si de ce nu prea mai am pofta sa ma reapuc de experimente. Din punctul meu de vedere cred ca ma aflu foarte aproape de un optim.

OK, hai sa nu exageram ! Da, tranzistorul ala se inchide mai ferm la deschiderea platinei decat platina propriu-zisa, deci putem vorbi de un front ceva mai abrupt al variatiei tensiunii prin primarul bobinei (de unde si o crestere de tensiune in secundar). Frumusetea e ca, "gratie" simplitatii extreme a schemei si conceptiei "totul prin platina" frontul acesta este extrem de dependent de caracteristicile tranzistorului in speta, dar si de dinamica deschiderii platinei. Mai pe inteles, odata cu inceperea deschiderii platinei incepe si variatia tensiunii prin bobina, adica inainte ca tranzistorul sa ajunga la pragul de inchidere (oricat de mic ar fi el). Treaba asta face exact ceea ce ne-am dori sa nu se intample: strica frontul. Abia apoi, dupa atingerea pragului de inchidere al tranzistorului, acesta isi face treaba, intrerupand ferm circuitul. Putem vorbi aici de un compromis in favoarea simplficarii extreme (implicit reducerea la maxim a pretului). Adaugand la aceasta faptul ca intreg curentul trece prin platina, cred ca ma lasi sa spun ca Gotronic-ul (si altele asemenea) sunt un surogat de aprindere electronica (chiar surogat de ruptor electronic) . De aici si "simptomatologia" aferenta: defectiuni ale platinei, adica exact de ce se fereste omul care ajunge sa dea bani pe o aprindere electronica (la asta ma refeream cand am spus ca e o gluma proasta).
Referitor la tensiunea de atac a bobinei, in experimentele pe care le-am facut acum cativa ani in timp ce-mi construiam aprinderea, am ajuns sa folosesc cam aceeasi valoare cu cea mentionata de tine: 380V (oricum 350-400V, ca nu-mi mai aduc aminte exact). Am mers o vreme si cu cca.450V, fara sa constat vreo problema la bobina (vezi si discutia mea cu diaconuliviu). In tot timpul bobina a fost vag calda. Problemele legate de tensiunile mari apar la bujii (fise, etc.). Asa cum spuneam, in mai bine de 5 ani de functionare, bujiile sunt cele suprasolicitate (nu exclud ca o bobina mai slabuta sau uscata ar putea ceda) si, daca ar fi (fereasca D-zeu ) sa o refac, as prevedea un reglaj al tensiunii de la 400V in jos, in trepte de 25-30V pana la cca. 300V. Si un sfat pt. cei care de-acuma incolo se apuca de experimente: incercati, pe cat posibil sa prevedeti un mod reglaj la care sa aveti acces in exploatare. O idee am dat intr-un post precedent (variatia frecventei oscilatorului, mai simpla decat bobinarea cu prize a trafo-ului ridicator). Valoarea optima o veti constata in timp.
Si da, si eu sunt de parere ca aprinderea multiscanteie are avantaje mai mult teoretice. Practic apar o serie de dezavantaje (complicarea schemei electronice, investitii suplimentare in piese, reglaje dificile, suprasolicitarea condensatorului, tiristorului, bobinei, bujiilor; in plus face imposibil reglajul cu stroboscopul al avansului, ceea ce, credeti-ma, e un f. mare dezavantaj). Eu zic sa incercati intai o aprindere cu acumulare capacitiva monoscanteie si nu cred ca veti simti nevoia uneia multiscanteie.

Deja toate problemele mentionate de tine sunt rezolvate de aprinderea la care lucrez .
si am marsat pe multi scanteie din trun motiv pe care nimeni nu la mentionat : desi tensiunea de atac este foarte mare 300v, totsi timpul scanteiei pzise este extrem de scurt ! ei bine multiscanteiea rezolva acest lucru .
Mentinerea tensiunii in atac este constanta indiferent de tiuratie la fel si frecventa printro reactie negativa in oscilator . Nu sunt probleme de sincronizare dwell.
Din nefericire inca nu am puso in cutie , desi am puso intre cartoane pe masina, asa pt teste incipiente !

hm tare fAza CU Gotronicu!eu oricum sunt paralele cu electronica!asa ca astept o aprindere dacia club in productia de serie!:)

eu cand mi-am racit gura si ziceam ca nu e o aprindere "adevarata" toti au sarit pe mine ca nu stiu ce spun , etc

Si eu am incercat se le deschid ochii (dar se pare ca toti aveau ochelari de cal )inca din primele pagini ale topicului.

http://www.daciaclub.ro/https://www.daciaclub.ro/index.php?showtopic=2993&st=240

Eu am aruncat aprindere dupa numai o zi dupa ce am pus-o pe masina,am incercar sa sparg rasina dar sa rupt cablajul.

pus ca suporta un curent maxim parca de 3 A si bobina mea bosch original consuma 4 A (3 ohm).

da,faza e ca merge un pic mai bine!si asta nu e placebo!:))

Felicitari!
Sper sa dai de veste cand termini si faci testele. Sunt alaturi de tine in greaua suferinta legata de pusul in cutie (cea mai dificila operatie, din punctul meu de vedere ).

Cateva precizari. Si la aprinderea mea tensiunea de atac este surprinzator de stabila, indiferent de turatie (am ales varianta cu incarcare continua a condensatorului, chiar daca este o consumatoare ceva mai mare de curent decat varianta cu functionare discontinua). Frecventa de oscilatie, de asemenea, depinzand strict de o constanta RC. Ceea ce spuneam eu referitor la frecventa e ca, modificand acea constanta RC, am putut regla tensiunea convertizorului (atunci cand incercam sa stabilesc tensiunea optima pe condensator. Practic singurul lucru care variaza functie de turatie e consumul de curent (cu un maxim pe la 3A).Timpul cat tine scanteia se dovedeste absolut suficient si la o monoscanteie. Am facut teste pe un analizor de gaze la un amic si iarna, si vara (deh, ITP-ul) si omul era entuziasmat de rezultate. Scanteia se mentine f. puternica, indiferent de turatie, arderea dovedindu-se f. buna. Posibil ca multiscanteia sa mai aduca imbunatatiri. Chiar sunt curios. Ti-am spus ca si eu am cochetat cu ideea, dar am preferat simplitatea. Si am mai avut vreo cateva motive. Cel mai amar (alaturi de suprasolicitari) e ca stroboscopul meu refuza sa citeasca corect pe multiscanteie. Ori, intre avantajul unui reglaj precis al avansului si cel al unei arderi teoretic mai bune, il aleg pe primul. Chiar as vrea sa stiu cum se comporta la tine.
Bafta si bujii longevive !

Nu toti au sarit pe tine, unii te-au mai si ocolit!
Stai linistit, ca mai sunt din cei care n-au o parere grozava despre "cutiute". Nu trebuie decat sa-i cauti pe cei care si-au construit/procurat aprinderi cu acumulare capacitiva. Contributia lui Dyogenes, prin publicarea schemei, a fost, insa, fundamentala: a adus dovada!

Nu toti au sarit pe tine, unii te-au mai si ocolit!
Stai linistit, ca mai sunt din cei care n-au o parere grozava despre "cutiute". Nu trebuie decat sa-i cauti pe cei care si-au construit/procurat aprinderi cu acumulare capacitiva. Contributia lui Dyogenes, prin publicarea schemei, a fost, insa, fundamentala: a adus dovada!