Lucrarile de modernizare a centurii de nord a Capitalei (20,5 km), situatã între localitãþile Chitila ºi Voluntari, vor fi terminate în luna decembrie a acestui an, dupã ce Ministerul Transporturilor a decis sã preia o parte din banii atribuiþi pentru autostrada Bucureºti-Ploieºti (62 km).
    Valoarea totalã a lucrãrilor de construcþie ºi montaj pentru lãrgirea la patru benzi a centurii de nord a Bucureºtiului se ridicã la 350,1 mil. lei (peste 80 mil. euro), iar la începutul acestui an Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) anunþa cã mai are nevoie de 25 mil. euro pentru finalizarea lucrãrilor. Banii au fost luaþi ulterior de la autostrada Bucureºti-Ploieºti, care se aflã în prezent în construcþie, dar nu dispunea de fonduri suficiente pentru a fi terminatã în 2010.
    "Am decis sã luãm banii care erau atribuiþi iniþial cãtre autostrada Bucureºti-Ploieºti pentru cã nu putem sã facem peste tot câte puþin din toate. Strategia de a începe fãrã a finaliza lucrãrile a tot fost utilizatã în ultimii 20 de ani. Trebuie sã cheltuim exact atât cât producem ºi am decis sã reprioritizãm banii ca sã putem finaliza proiecte", a declarat premierul Emil Boc, care a fost ieri într-o vizitã la ºantierul centurii împreunã cu Radu Berceanu, ministrul transporturilor. Deturnare de fonduri?
    Boc i-a inspectat pe constructorii care deruleazã lucrãrile la centura de nord a Capitalei, avertizându-i cã va verifica lunar stadiul proiectului, ºi a spus cã nu ºtie "ce o fi fost în capul" fostului ministru al transporturilor Ludovic Orban, care nu a organizat licitaþii la toate segmentele centurii. Douã dintre tronsoanele centurii - care vor face legãturile cu autostrãzile A1 ºi A2 - abia au fost scoase la licitaþie luna aceasta, iar constructorii vor fi declaraþi în luna septembrie.
    "La centura sud s-au fãcut licitaþiile într-un mod foarte ciudat, pentru cã mutarea utilitãþilor a fost calculatã de la suta de metri liniari ºi astfel costurile adiþionale ar fi crescut cu 200%. Nu avem finanþare pentru aceastã porþiune în prezent ºi preferãm sã finalizãm partea de nord", susþine Berceanu. Inelul de centurã al Capitalei, cu o lungime totalã de 71 km, a intrat în lucrãri de construcþie ºi modernizare începând cu 2007 ºi în prezent se lucreazã doar pe cele trei tronsoane din nord, pe alte trei tronsoane din sudul Capitalei urmând sã fie dat ordinul de începere a lucrãrilor când va fi gãsitã finanþarea.
    Centura de nord este împãrþitã în trei tronsoane, la care se adaugã lucrãrile la un pasaj de 2,4 km la Otopeni peste calea feratã. Primul tronson, situat între Chitila ºi Mogoºoaia (3 km), este construit de firma greceascã Aktor ºi are o valoare de 76 mil. lei. Al doilea tronson se aflã între Mogoºoaia ºi Otopeni (4,6 km) ºi este construit de compania austriacã Alpine ºi compania spaniolã FCC Construction ºi are o valoare de construcþie de 51,2 mil. lei. Al treilea tronson, aflat între Otopeni ºi Voluntari (10 km), este construit de Romstrade, companie deþinutã de omul de afaceri Nelu Iordache. Pasajul superior de la Otopeni peste calea feratã de 2,4 km este construit de FCC Construction, valoarea contractului fiind de 73,6 mil. lei.

    Centura Sibiu, alt proiect care ar putea fi gata
    Singurele proiecte de infrastructurã care vor fi finalizate anul acesta vor fi centura de nord a Capitalei ºi primul sector al centurii la nivel de autostradã din oraºul Sibiu (14,7 km), restul proiectelor care sunt în construcþie urmând sã primeascã bani pentru continuarea lucrãrilor. "Vã amintiþi cã anul trecut am pus niºte obiective pentru infrastructurã care sã fie finalizate în 2009: centura Ploieºtiului, pasajul Bãneasa, centura Timiºoara ºi 42 de kilometri de la autostrada Transilvania. Au fost finalizate, iar anul acesta vor termina ºi centura oraºului Sibiu", a declarat Boc.
    Pe de altã parte, în luna iulie a anului viitor va fi finalizatã modernizarea cãii ferate Bucureºti - Constanþa, distanþa urmând sã fie parcursã în douã ore ºi jumãtate. "Lucrãrile avanseazã mai rapid ºi în luna iulie 2011 vom circula cu viteza proiectatã (160 de kilometri pe orã - n.r.), pe cale dublã electrificatã", a spus Berceanu.

    Începând de astãzi (21 iulie 2010), de la ora 14.00, ºoferii nu mai sunt nevoiþi sã foloseascã rutele ocolitoare pentru a intra sau ieºi din Ploieºti prin zona de sud a oraºului.
    "Se va circula pe douã benzi de mers, câte una pe sens, dinspre ºi înspre Bucureºti. Chiar dacã aveam termen de execuþie a lucrãrilor mai mare, pentru a veni în întâmpinarea ºoferilor care trebuiau sã foloseascã rutele ocolitoare, am hotãrât deschiderea parþialã a DJ 101D, în zona pasajului Tãtãrani", ne-a declarat Rodica Paraschiv, director Administrare Reþea Drumuri ºi Clãdiri în cadrul Consiliului Judeþean Prahova. Cele douã benzi de circulaþie pe care se va putea circula sunt complet reabilitate, urmând ca în perioada urmãtoare sã fie finalizatã toatã lucrarea.
    ªoferii au primit cu bucurie vestea redeschiderii, chiar ºi parþiale, a podului de la Tãtãrani. „Este bine cã va fi reluatã circulaþia mai devreme decât s-a anunþat pentru cã era un adevãrat chin sã o luãm pe rutele ocolitoare", ne-a spus Ilie Marin, un ºofer aflat în trafic.
    ªi ploieºtenii care fac naveta la Bucureºti în fiecare zi sunt mulþumiþi cã vor ajunge mai repede acasã. „Mã sãturasem sã vin în fiecare zi plinã de praf ºi târziu acasã pentru cã microbuzele care pleacã din Bucureºti o iau pe strada Fabricilor de când s-a închis podul, iar aceasta este neasfaltatã ºi plinã de gropi", este de pãrere Mihaela Ioniþã.

    Când au început lucrãrile
    Lucrãrile pe DJ 101D au început pe 14 iunie, iar iniþial autoritãþile judeþene au anunþat cã pasajul va fi închis pentru o perioadã de douã luni. Restricþia a fost instituitã pentru reabilitarea drumului ºi lãrgirea acestuia de la douã la patru benzi de circulaþie. Conducãtorii auto au fost îndrumaþi pe rute ocolitoare prin indicatoare rutiere ºi plãcuþe de informare.

Deºi premierul Boc a anunþat, în februarie, cã din iulie 2010 se va putea circula pe autostradã, între Bucureºti ºi Ploieºti, constructorii afirmã cã lucrãrile vor dura mai mult.

Pe aproape 50 de kilometri, din cei 62 km cât prevede proiectul pentru Autostrada Bucureºti-Ploieºti (A3), lucrãrile de construcþie sunt în diverse stadii de execuþie. Lipsa de bani îi împiedicã însã pe  constructori sã termine mai repede lucrãrile. Lucrãrile avanseazã la autostradã, se lucreazã ºi noaptea, însã nu sunt suficienþi bani pentru a accelera lucrãrile ºi a turna asfaltul, se plâng constructorii. O echipã a ziarului România Liberã s-a deplasat la faþa locului pentru a observa stadiul lucrãrilor. Cu excepþia a trei-patru kilometri, la care se adaugã ºi porþiunea urbanã de ºase kilometri, pe toatã lungimea viitoarei autostrãzi utilajele ºi echipele de constructori lucreazã atât la compactarea terasamentului, cât ºi la turnarea betoanelor.

"In acest moment si probabil ca foarte multa lume nu stie, lucram la un drum care sa lege Cernavoda, direct, de Costinesti, iar cei care vor sa mearga in sudul Litoralului sa nu mai mearga prin Constanta", a spus ministrul Dezvoltarii, citat de Agerpres.

Trebuia sã fie cel mai mare proiect de infrastructurã din România. S-a dovedit, însã, unul din cele mai mari eºecuri. Pornitã în urmã cu ºase ani, construcþia Autostrãzii Transilvania nu e nici mãcar aproape de punctul în care trebuia sã fie.

Ba mai rãu: indolenþa constructorului Bechtel obligã la refacerea unor lucrãri deja distruse dupã ce au fost abandonate fãrã nicio mãsurã de conservare.

În ultimii ani, camioanele ce transportau supraîncãrcate materiale de construcþii la ºantierele Bechtel din Suplacu de Barcãu ºi Chiribiº au distrus drumurile pânã dincolo de orice limitã. În urma camioanelor, drumurile au rãmas ca dupã bombardament, iar dacã iniþial sacrificiul pãrea cã meritã fãcut, realitatea de azi dovedeºte cã nici pe departe.

Ungaria ar putea deschide la finele lunii viitoare circulaþia pe încã 32 de kilometri de autostradã între localitãþile Mako ºi Szeged, fapt care va micºora calvarul automobiliºtilor români care se deplaseazã cãtre UE. Tronsonul maghiar este  aproape gata ºi face parte din cei 180 de kilometri de autostradã pe care Ungaria îi va adãuga în acest an reþelei sale, care însumeazã deja 1.100 de kilometri. Lucrãrile au început în 2008 fiind finanþate în proporþie de trei sferturi din fonduri ale UE. Pânã la finele anului curent þara vecinã va licita ºi ultimii 15 de kilometri de autostradã pânã la frontiera româneascã de la Nãdlac, terminarea lucrãrilor la acest ultim tronson urmând sã aibã loc în 2012.

...........................

În România promisiunile conform cãrora autostrada va fi gata în 2009-2010 sunt vechi de patru ani, însã lucrãrile nu au început ºi nici mãcar nu a fost obþinut acordul Comisiei Europene asupra proiectului. . „O sã facem în aºa fel ca... lucrãrile la tronsonul Nãdlac-Arad sã fie demarate în 2008", spunea acum patru ani ministrul ºi de atunci ºi de acum al Transporturilor, Radu Berceanu. Acum, el îl acuzã pe predecesorul sãu Ludovic Orban cã nu ar fi obþinut acreditarea autoritãþii de management pentru Planul Operaþional Sectorial de Transport, fãrã de care Ministerul Transporturilor nu poate accesa fondurile europene. „Am fost nevoiþi sã facem noi proiectarea ºi documentaþia de licitaþie pentru acest tronson, deoarece firma angajatã în acest sens în 2007, DIWI Consult, nu reuºise dupã doi ani decât sã facã studiul de fezabilitate pentru autostradã", spune ªerban Cucu, directorul pentru finanþãri externe al Transporturilor.

thanks RZV. deci avem 2.5 km de asfalt, un singur strat, un singur sens. E un inceput deh:D.

BERD ºi BEI nu sunt dispuse sã finanþeze lucrãrile la autostrada Comarnic-Braºov aºa cã realizarea unui drum civilizat cãtre munte se mai lasã aºteptatã. În schimb Coridorul Vestic care urmeazã sã lege printr-o autostradã România de restul þãrilor UE are ºanse reale sã primeascã finanþare europeanã.

Dacã europenilor nu le pasã de autostrada cãtre munte, în schimb ar fi dispuºi sã dea bani pentru Coridorul IV pan-european, care face legãtura între România ºi Vest. Drept urmare Ministerul Transporturilor ºi Compania de Autostrãzi vor demara, în acest an, procedurile pentru desemnarea constructorului pe tronsonul Sibiu-Piteºti. Cel mai probabil acesta se va face prin concesiune simplã, parteneriatul public-privat nemaifiind o opþiune viabilã în acest moment.

Va fi o joaca de copii cei 10 km de anul asta pentru capacitatea pe care o are aceasta companie.

In momentul in care se incepe la capacitate maxima procesul de asfaltare (in ideea in care celelalte operatiuni premergatoare de terasamente/structuri/paving sunt finalizate) Bechtel-Enka poate asigura asfaltarea a cel putin 1 km pe zi. Va fi o joaca de copii cei 10 km de anul asta pentru capacitatea pe care o are aceasta companie.

Ce gluma.... Cu toata capacitatea asta, cat a facut pana acum?

acum am aflat de ce compania mare heuropeana a renuntat la contractul respectiv si a plecat in muntenegru ...parca...

Ce gluma.... Cu toata capacitatea asta, cat a facut pana acum?

Poze noi de pe santierul AT.
asfaltarea inceputa de la KM10 spre KM0 a ajuns cu stratul de baza (ATB) in preajma KM7+500 pe sensul dreapta proiect.
Incet-incet in maxim doua luni se va face darea in folosinta.

Respecte.

Din punctul meu de vedere mai bine s-ar opri.

...Pt. ei [Bechtel] tot proiectul asta asa cum a decurs el nu a meritat hartia din rapoartele interne de management.

Si ca ultima noutate, azi are loc instalarea ultimei grinzi "U" de 160T la km 2+200 (Supratraversarea de magistrala cale ferata).

Reziliat contractul, platit penalitati, sut in fund afara din tara, refacut contract, facut treaba.