http://www.mangalianews.ro/2013/09/23/se-i...pi-la-mangalia/

La ce plm au mai dat drumu la autostrada daca inchid podul? Nu mai pot astepta cateva luni pana se termina "noul" pod rutier din dreptul ecluzei de la Agigea?

Multa  !!!

Lucrãrile la Autostrada Orãºtie – Sibiu, care traverseazã judeþul Alba pe o distanþã de peste 40 de kilometri, avanseazã într-un ritm care oferã speranþa finalizãrii pânã la sfârºitul anului. Ultimul termen avansat de autoritãþi este luna noiembrie. La Sebeº, zona cea mai complicatã din punct de vedere a traficului auto, s-a reuºit finalizarea lucrãrilor la nodul rutier ce asigurã legãtura dintre autostradã ºi DN1. Prin urmare, calvarul ºoferilor care circulau pe relaþia Sebeº – Alba Iulia ºi retur s-a încheiat. Lucrãrile sunt avansate ºi în celelalte zone ale autostrãzii. Aproape integral s-a turnat stratul de asfalt, Foto Autostrada la Sebeº. Foto Eduard Schneider astfel încât este de aºteptat ca primele douã tronsoane, care practic se suprapun peste traseul autostrãzii în Alba, sã fie finalizate pânã la sfârºitul anului. Primul tronson se întinde de la Orãºtie (Hunedoara) pânã la Vinþiºoara, lângã Sebeº, iar al doilea de la Vinþiºoara ºi pânã la Cunþa, aproape de limita cu judeþul Sibiu.

Pretutindeni în þarã ºi în istorie ne lovim de exemple. De pildã astãzi la Ploieºti pe un drum judeþean se construieºte un giratoriu suspendat deasupra intersecþiei cu un drum naþional, soluþie care costã de trei ori mai mult decât un giratoriu la sol. ªi asta pentru cã CNADNR ºi Consiliul Judeþean Prahova au prioritãþi bugetare diferite.

Sau tot astãzi avem la Lugoj 10 kilometri de autostradã finalizatã, pe care însã nu vom putea circula pânã în 2015, pentru cã nu s-a gândit nimeni la un racord cu drumul judeþean de la capãtul autostrãzii.

Apoi ne aducem aminte de Pasajul Pipera, care nu putea fi finalizat pentru cã era prea scund ca sã treacã peste noua catenarã a cãii ferate Bucureºti – Constanþa, ori de autostrãzile care nu au putut ºi nu pot fi finalizate la termen, pentru cã Transelectrica nu mutã la timp stâlpii din calea autostrãzilor.

Cu autostrãzile la Ministerul Marilor Proiecte ºi cu drumurile naþionale la Ministerul Transporturilor vom vedea aceleaºi situaþii ilare la fiecare deszãpezire, la care autostrada va fi curatã ºi drumul naþional nu – sau invers - ºi la fiecare construcþie de intersecþie a unei  autostrãzi cu un drum naþional. Fãrã îndoialã, toate acestea fiind "în interesul nostru".

Din aprilie 2012 ºi pânã acum în domeniul autostrãzilor am asistat la o continuã joacã de-a proiectele, fãrã nici o prioritate ºi fãrã nici o coerenþã în respectarea vreunui plan. De fapt, care plan?! România nu are nici astãzi un Master Plan în transporturi, adicã un plan director care sã concentreze pe termen lung investiþiile în infrastructura de transporturi.

Nu e deci deloc de mirare cã în decurs de un an ºi jumãtate, pe harta României au apãrut ºi au dispãrut, rând pe rând, sute de kilometri de autostrãzi virtuale, toate anuþate pompos ºi mai apoi pierite în ceaþa declaraþiilor politice: Autostrada Sudului,  autostrada Piteºti – Craiova, autostrada Ploieºti – Focºani, ori recentele Sibiu – Braºov ºi Braºov – Bacãu. Toate au apãrut ºi au fost discutate prioritar, în timp ce lucrãrile la singurul proiect cert ºi cu finanþare asiguratã, autostrada A1 Nãdlac – Bucureºti, au trenat ºi s-au împiedicat în tot felul de proceduri birocratice.

Fãrã discuþie, absolut toate aceste autostrãzi sunt necesare într-o viitoare reþea de autostrãzi a României într-o perspectivã de 10-20 de ani. Însã pe termen scurt, problema cea mai mare este cã nerespectarea unui plan coerent de la o guvernare la alta, de la un ministru la altul ºi chiar de la un an la altul este reþeta sigurã prin care peste 10 ani reþeaua noastrã de autostrãzi nu va avea nici mãcar 1.000 de kilometri! Un plan prost este mai bun decât nici un plan, iar perpetua regândire a planului înseamnã risipã, pierderi de finanþãri ºi pierdere de timp.

Cãci iatã, inaugurãm autostrãzi pe care nu le putem folosi, cheltuim bani pe studii de fezabilitate care expirã ºi facem exproprieri care apoi nu mai sunt necesare. Sau investim sute de milioane de EURO în cãi ferate pentru a circula mai pe ele mai prost decât înainte de 1989.

ªi atunci, pe bunã dreptate, se ridicã suspiciunea cã adevãratele mize ale acestor bâlbâieli la fiecare schimbare de Ministru, indiferent de culoarea politicã, sunt cu totul altele decât construcþia de autostrãzi ºi cãi ferate.

Era logic , dar asa au mai economisit material...

Era logic , dar asa au mai economisit material. In loc sa mai traga 300 de metri de asfalt au folosit aceasi iesire. Sa zicem mersi ca le-au facut si pe astea, ca alte autostrazi intri pe ele si mai iesi la pastele cailor.

Ca sa-i intelegi, nu trebuie sa judeci logic sau dpdv al transportatorilor/automobilistilor, ci de exemplu cum un privat care face Comarnic-Brasov ar lua multi bani pe taxe?
Intarzii pe diferite motive Pitesti-Sibiu ( ba ca n-ai aviz de mediu, ba ca e cam scumpa si ia prea multi bani din fondurile alocate de CE, de parca le-am folosi 110%) si vii cu o noua autostrada Brasov-Sibiu:
http://www.economica.net/guvernul-vrea-sa-...ibiu_62114.html

Numai asa poti sa-ti dai seama de ce nu termina odata la rand de la A la Z si se arunca la alte proiecte noi - valabil si pt Bucuresti, se incep noi pasaje si zac altele neterminate cu anii.

<span class='edit'>20 Sep 2013, 20:24:</span>
Si nu in ultimul rand (s-a mai scris pe aici) e mai usor sa faci studii de fezabilitate si proiecte, decat autostrazi adevarate

Autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti, inaugurata in iulie 2012, a fost lasata fara nici un ban in bugetul pe anul acesta dupa ce Guvernul a taiat finantarea la rectificarea bugetara. Decizia executivului vine in conditiile in care lucrarile la infrastructura autostrazii nu sunt terminate, "ciotul" de 6,5 km de la Soseaua de Centura pana in Capitala e inca in constructie, nodurile rutiere importante nu sunt finalizate, iar pe intreaga lungime a autostrazii nu exista inca nici o benzinarie. Informatiile vin de la Compania de Autostrazi, care a confirmat pentru HotNews.ro ca "in acest an nu va fi deschis traficul pe niciun sector din aceasta autostrada", cu toate ca lucrarile pe tronsonul Soseaua de Centura - Strada Popasului sunt avansate, iar la inceputul verii autoritatile anuntau noi kilometri inaugurati.

    In aceste conditii, tronsonul ar putea fi deschis cel mai devreme in primavara 2014, dar apare o alta problema: o autostrada cu trei benzi pe sens se va opri intr-o intersectie cu un drum cu cate o banda pe sens in zona Pipera. Ce solutie au ales autoritatile? Au dat aviz de construire a unei benzinarii in intersectie, in loc sa reconfigureze sensul giratoriu din Pipera.

Cum se explica totusi existenta memorandumurilor de finantare(semnate de "Comisia Europeanã, acþionând pentru ºi în numele Comunitãþii Europene") care au ca subiect "Coridorul de transport european nr. IV, România" ?

Directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), Narcis Neagu, considera inoportuna inceperea lucrarilor la o autostrada care sa lege Iasi de Targu Mures, scrie Agerpres. El a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa, ca o astfel de lucrare are costuri foarte mari, pe care Romania nu si le permite in acest moment.

"Este o autostrada care costa extraordinar de mult si nu s-au aprobat indicatorii tehnico-economici. Este foarte scumpa, nu neaparat in sensul kilometrului de drum, ci ce presupune ea. Trece prin situl Natura 2000, care presupune o serie de protejari, o serie de constructii speciale. Costa aproape 30 de milioane de euro pe kilometru. Intrebarea este: isi permite Romania?", a afirmat Neaga.

Oficialii Companiei de Drumuri iau în calcul realizarea a încã unei autostrãzi între Braºov ºi Sibiu, alternativã mai ieftinã la clasica rutã Piteºti-Sibiu. Din fonduri nerambursabile va putea fi fãcutã doar una dintre acestea.

Realizarea autostrãzii Piteºti-Sibiu, proiect important care ar lega estul þãrii de vest pe direcþia reþelei centrale de transport european TEN-T, pare a fi un obiectiv din ce în ce mai îndepãrtat.

Conducerea Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) a anunþat recent cã are în plan construirea unei noi autostrãzi, însã pe relaþia Braºov-Sibiu.

CNADNR nu are încã prioritãþile stabilite, iar acest fapt explicã mai multe declaraþii contradictorii fãcute în ultima perioadã de cãtre directorul general CNADNR, Narcis Neaga. Nu se ºtie care autostradã va fi fãcutã din fonduri europene ºi care din alte finanþãri, dacã pot fi fãcute ambele autostrãzi în acelaºi timp, dacã nu, care din cele douã va fi prima ºi din ce bani vor fi fãcute.

În timp ce Piteºti-Sibiu este amplasatã pe segmentul de primã importanþã al reþelei europene de transport TEN-T, Braºov-Sibiu se gãseºte pe segmentul secundar al acestei reþele. Obligaþia României este sã definitiveze pânã în 2030 reþeaua principalã ºi pânã în 2050 reþeaua secundarã.

Potrivit directorului general al CNADNR, anul acesta se va da drumul la un studiu de fezabilitate pentru Braºov-Sibiu, însã doar dupã ce se va gãsi sursa de finanþare.

Anul trecut, înainte cu câteva zile de Crãciun, s-a deschis traficul pe o porțiune de 14,8 kilometri din tronsonul de autostradã Deva –Orãștie. Restul de aproape 18 kilometri din acest tronson au fost deschiși circulației la finele lunii mai, cu o întârziere de trei luni.

Constructorul este asocierea formatã din JV STRABAG AG – SC STRABAG SRL- SC STRACO GRUP SRL. Valoarea contractului este de aproape 197 milioane de euro, din care 111 milioane reprezintã contribuþia UE, prin fonduri ISPA, iar 86 de milioane de euro sunt fondurile alocate de la bugetul de stat, conform fiºei tehnice publicate pe site-ul CNADNR. Contractul a fost semnat în noiembrie 2010, atunci când la șefia Ministerului Transporturilor se afla Anca Boagiu. Finalizarea era prevãzutã pentru februarie 2013, lucrãrile fiind începute în primãvara anului 2011.

Cu cei 14,8 kilometri deschiºi traficului între Deva ºi Simeria, România a ajuns sã deþinã o reþea de autostrãzi de puþin peste 530 kilometri. În luna octombrie 2012, capital.ro informa cã în acest an România ar putea ajunge la aproape 550 de kilometri de autostradã, însã planurile CNADNR au fost date peste cap.
În septembrie, reprezentanþii CNADNR ne informau cã reþeaua de autostrãzi, în care este cuprinsã ºi variantele ocolitoare la nivel de autostradã, însumau 506,13 kilometri. Din septembrie ºi pânã în prezent, CNADNR a deschis traficul ºi pe 9,5 km de autostradã, parte a tronsonului Timiºoara-Lugoj, constructorul fiind Spediton UMB, deþinutã de regele asfaltului Dorinel Umbrãrescu, singurul contract semnat de CNADNR în anul 2011 și care a fost finalizat înainte de termen – aprilie 2013.

Construcția unei autostrãzi este fãrã doar și poate o bucurie pentru șoferi atât români, cât și strãini, mai ales atunci când porțiunile de autostradã sunt conectate la o rețea întreagã. Din pãcate, în momentul actual șoferii nu se pot bucura de o autostradã care sã lege Sibiul de Nãdlac.

Directorul general al Companiei Naționale de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România, Narcis Ștefan Neaga, a declarat pentru presa localã din Alba cã luna viitoare vor fi inauguraþi 43 km din cei 82,07 km ai autostrãzii Orãºtie-Sibiu.

În urmã cu câteva zile au fost finalizate lucrãrile la nodul rutier de legãturã cu DN1, una dintre cele mai aglomerate puncte ale circulației, de la intrare în Sebeș, ceea ce a dus deja la o descongestionare semnificativã a traficului dinspre Alba Iulia înspre Sibiu, scrie alba24.ro.

Stadiul lucrãrilor la șoseaua ocolitoare a Sebeșului este de 80%. Pe tronsoanele de autostradã, din județul Alba, lucrãrile se prezintã astfel: Orãștie-Sibiu (Lot 1) Orãștie – Vințu de Jos km 0+000 – 24+110 – 87,31%, iar pe Lotul 2 Vințu de Jos – Cut/Cunța km 24+110 – 43+855 – 80,00%.

De asemenea, potrivit CNADNR, a fost gãsitã o soluție pentru problemele de alunecare de teren din zona Apoldu de Jos, care au încetinit lucrãrile: „Au fost avizate în Consiliul Tehnico-Economic al CNADNR SA soluțiile tehnice pentru ariile cu instabilitate ridicatã a versanților, înainte și dupã viaductul de la Aciliu, în zonele cuprinse între km 57+460 și 60+920, km 61+240 și 62+180 și 63+520 și 63+770”, a precizat Narcis Ștefan

Unul dintre cele mai aºteptate tronsoane de autostradã este cel de la Sibiu la Orãºtie, mai ales pentru faptul cã va scuti ºoferii de traficul insuportabil din localitatea Sebeº (jud. Alba).

Tronsonul cu o lungime de 82,07 kilometri a fost împãrþit în patru loturi. Contractele au fost atribuite în 2011, iar în toamnã aceluiaºi an au început lucrãrile. Conform termenelor prevãzute în contractele din 2011, lucrãrile trebuiau finalizate în aprilie 2013. Din pãcate constructorii nu au putut respecta termenele contractuale din varii motive.

Peste 40 de kilometri ai autostrãzii A1 vor fi finalizaþi în luna noiembrie, au informat reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR), citaþi de presa localã din judeþul Alba. Este vorba de porþiunea dintre Orãºtie ºi Sebeº.
Din luna noiembrie, se va putea circula pe douã dintre cele patru tronsoane ale autostrãzii A1 Orãºtie – Sibiu. CNADNR a informat cã pe lotul de 24 de kilometri dintre Orãºtie ºi Vinþu de Jos lucrãrile sunt finalizate în proporþie de aproape 90 la sutã, iar pe lotul de 19 kilometri dintre Vinþu de Jos ºi Cunþa (Sebeº), de peste 80 la sutã, potrivit alba24.ro, care îl citeazã pe Narcis Neaga, directorul CNADNR. ªi lucrãrile la centura Sebeºului sunt pe final, astfel cã în urmãtoarele sãptãmâni judeþele Hunedoara ºi Alba vor fi legate de o autostradã de aproape 80 de kilometri. ªase luni de întârzieri Iniþial, în vara anului 2011 când a demarat proiectul, finalizarea celor douã tronsoane ale A1 a fost stabilitã pentru luna mai a acestui an. Ulterior, deschiderea autostrãzii pe porþiunea dintre Deva ºi Sebeº era anunþatã de reprezentanþii CNADNR pentru sfârºitul lunii august, însã drumarii au întârziat, din nou, aproape trei luni finalizarea lucrãrilor Aproape un miliard de lei este valoarea investiþiei în construcþia celor 43 de kilometri de autostradã, dintre Orãºtie ºi Sebeº. Lucrãrile sunt executate de Strabag ºi Straco. Foto Cum aratã autostrada în zona oraºului Sebeº Tronsonul A1 Deva – Orãºtie – Sebeº – Sibiu va avea o lungime de 115 kilometri ºi o lãþime de 26 de metri. Autostrada este construitã cu ajutorul finanþãriilor de la Uniunea Europeanã, acordate prin programul de finanþare ISPA 2004, Autostrada Orãºtie – Sebeº face parte din coridorul trans-european IV: Nãdlac – Timiºoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteºti – Bucureºti – Constanþa.

Compania de Drumuri a decis pãstrarea traseului autostrãzii Comarnic Braºov pe ruta stabilitã în urmã cu 5 ani. Constructorii vor avea la dispoziþie doar o fâºie latã de 100 de metri pentru a îºi manifesta creativitatea.

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) va menþine autostrada  Comarnic Braºov pe traseul stabilit acum cinci ani respectiv pe Valea Prahovei pânã la intrarea în localitatea Predeal, de unde autostrada se va îndrepta pe Valea Râºnoavei spre Râºnov ºi apoi spre localitatea Cristian  din judeþul Braºov unde autostrada se va termina în centura oraºului de sub Tâmpa, afirmã surse oficiale apropiate proiectului.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15735...prea-scumpa.htm

Daca cineva, vreodata, si-a facut vise ca fsnpsdrpsd c si continuator al fostului pcr, va impulsiona dezvoltarea Tarii s-a inselat amarnic...tinerea in saracie a unei mari parti a tarii - Moldova - nu e decit obiectivul primordial...

Trei ofertanți au rãmas în cursa pentru desemnarea constructorului tronsonului de autostradã Comarnic-Brașov, primul proiect care urmeazã sã fie realizat în regim de concesiune, adicã pe banii constructorului. Desemnarea urmeazã sã fie fãcutã pânã la finele anului, întrucât a fost modificat termenul de depunere a ofertelor finale.

Pentru construcția, operarea și întreținerea celor 58 de kilometri ai tronsonului de autostradã Comarnic-Brașov și-au manifestat interesul trei consorții și compania China Communications Construction Company Ltd, care s-a retras în timpul dialogului competitiv.

Termenul pentru depunerea ofertelor era stabilit pentru 15 octombrie 2013, iar desemnarea constructorului, pentru finele lunii în curs.

Toate cele trei consorții:  Vinci (Franța) – Strabag (Austria) – Aktor (Grecia), Impregilo – Salini (ambele din Italia) și UMB – Tehnostrade (România) -, au solicitat prelungirea termenului, ne-a declarat Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naționale de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România.

Într-un interviu acordat la începutul acestei sãptãmâni, pe care îl puteți citi în viitorul numãr al revistei CAPITAL, directorul general al CNADNR ne-a spus cã toate cele trei consorții au solicitat prelungirea termenului cu douã luni.

Guvernul va putea înlocui, din proprie iniþiativã sau la cererea finanþatorilor, firma angajatã într-un proiect de parteneriat public-privat ºi care nu îºi respectã obligaþiile contractuale sau faþã de finanþatori, fãrã însã sã iniþieze o nouã procedurã de atribuire, cu licitaþie sau cerere de oferte.

Lipsa unei noi proceduri de atribuire va fi posibilã dacã aceastã variantã este inclusã în documentaþia iniþialã de atribuire ºi în contractul de parteneriat public-privat. O nouã procedurã de atribuire este tratatã ca "necesitate" doar dacã în documentaþia de atribuire ºi în contract nu a fost inclusã acea variantã.

Prevederea a fost introdusã în proiectul legii privind parteneriatul public-privat, aprobat recent de Guvern ºi transmis Parlamentului, într-o formã care diferã însã de cea trimisã Comisiei Europene spre consultare.

Astfel, documentul aprobat de Guvern stabileºte cã, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îºi îndeplineºte din orice motiv obligaþiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaþiile faþã de finanþatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniþiativã sau la solicitarea finanþatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat.

"Înlocuirea partenerului privat se poate face fãrã realizarea unei noi proceduri de atribuire numai dacã aceastã posibilitate a fost prevãzutã în cadrul documentaþiei de atribuire iniþiale într-o modalitate clarã, precisã ºi neechivocã, indicându-se cauzele unei astfel de înlocuiri potenþiale ºi condiþiile în care poate fi realizatã, ºi dacã aceastã posibilitate a fost inclusã în cadrul contractului de parteneriat public-privat. În absenþa îndeplinirii tuturor acestor condiþii, orice înlocuire a partenerului privat necesitã declanºarea unei noi proceduri de atribuire", este decizia Guvernului.

Forma proiectului aprobat de Guvern diferã însã la acest capitol de cea transmisã Comisiei Europene spre consultare, înainte de aprobare.

Romania poate primi finantare prin Facilitatea de Conectare Europeana pentru cel putin 16 proiecte de transport majore, printre care si Canalul Bucuresti-Dunare, potrivit noii politici de infrastructura a Europei prezentate joi la Tallinn.

Comisia Europeana a publicat noi harti ale celor noua coridoare din reteaua de interes european TEN-T, care vor actiona ca o "coloana vertebrala" in cadrul pietei unice europene si vor transforma conexiunile est-vest. Uniunea Europeana intentioneaza sa aloce in perioada 2014-2020 un total de 26 de miliarde de euro prin Facilitatea Connecting Europe, in vederea realizarii proiectelor care sa fie cuprinse in noul "mozaic de drumuri", a spus Siim Kallas, vicepresedinte al Comisiei Europene responsabil cu transporturile, prezent la evenimentul Zilele TEN-T, de la Tallinn, Estonia.

Astfel, bugetul pus la bataie de UE in cadrul facilitatii, numai pentru transport, se va tripla in comparatie cu cadrul financiar multianual actual. Acesti bani vor servi in practica drept "capital initial" pentru stimularea investitiilor suplimentare din partea statelor membre in vederea finalizarii conexiunilor si legaturilor transfrontaliere, care altfel nu ar fi probabil construite, se arata intr-un comunicat al Reprezentantei CE la Bucuresti.

La aproape doi ani de la semnarea primului contract, au inceput primele lucrari de largire la 4 benzi pentru cele doua capete ale Centurii Nord a Capitalei, tronsoane care asigura legatura cu autostrazile A1 si A2, au confirmat pentru HotNews.ro reprezentantii CNADNR. Practic, la inceputul lunii octombrie, s-au dat ordinele de incepere pentru lucrarile de modernizare a 11 km de centura intre Voluntari (DN2) si A2, precum si a 9 km intre Chitila (DN7) si A1. Daca fondurile nu vor fi taiate ca in trecut, lucrarile ar putea fi gata abia in 2015, estimeaza autoritatile.

In acest timp, pe cei 20 de km deja modernizati din centura Nord exista puncte critice in care fie inca nu s-au terminat lucrarile chiar si dupa trei ani de la inaugurare, fie s-au lasat intersectii extrem de periculoase in care accidentele cu victime au devenit deja o constanta.

Dupa multe intarzieri, au inceput lucrarile la largirea centurii de nord in capetele spre autostrazile A1 si A2

Modernizarea Centurii de Nord a Capitalei in capetele spre A1si A2

Lucrarile de modernizare si de largire la 4 benzi a celor doua capete de centura care asigura legatura cu A1 si A2 au primit ordin de incepere in prima parte a lunii octombrie, au confirmat reprezentantii CNADNR la solicitarea HotNews.ro.

Practic, lucrarile la cele doua bucati din Centura de Nord care nu au fost inca modernizate au inceput la aproape doi ani de la semnarea primului contract si la peste un an de la semnarea celui de-al doilea.

La capitolul autostrãzi suntem pe ultimul loc din Europa. Deschiderea noilor tronsoane se amânã de la o lunã la alta, iar celelalte categorii de drumuri publice sunt într-o stare avansatã de degradare. În situația în care rovinieta se mãrește, întrebarea „Unde se duc banii din taxa de drum?“ este legitimã

La sfârșitul lunii septembrie, șoferii au primit încã o loviturã sub centurã: rovinieta se majoreazã. În unele cazuri, valoarea taxei de drum crește chiar și cu 66%. Pentru proprietarii de autoturisme, conform unui proiect de ordonanțã de urgențã, noile valori sunt de 5; 10 și respectiv 32 de euro la rovinietele valabile 7 zile, 30 zile și un  an. În prezent, pentru aceleași perioade de valabilitate, sumele achitate se ridicã la 3; 7 și 28 euro.

Vestea proastã este cã inițiatorul proiectului – Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã și Investiții Strãine (DPIIS) - cere majorarea începând cu 16 octombrie, invocând o directivã europeanã din 2011, care prevede o aplicare procentualã a tarifelor în cazul vehiculelor comerciale cu masã totalã mai mare de 3,5 tone. Motiv pentru reprezentanții DPIIS și cei de la Compania de Drumuri sã solicite majorarea tarifelor și în cazul autoturismelor.

ªoferii vor plãti în jur de 1,2 eurocenþi pe axã ºi kilometru, ceea ce înseamnã un preþ de aproximativ 8 lei pentru parcurgerea celor 58 de kilometri dintre localitãþile Comarnic ºi Cristian, care vor delimita autostrada.

Tariful aplicat pe parcurgerea autostrãzii va fi situat în jurul valorii de 1,2 eurocenþi pe axã ºi osie, ofertele ce vor fi depuse la data de 15 noiembrie de cãtre cei trei potenþiali concesionari rãmaºi în competiþie urmând sã se situeze într-un interval îngust, aproapiat de acest nivel, a declarat zilele trecute Narcis Neaga, director general interimar la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România.

Valoarea menþionatã de Narcis Neaga nu include cel mai probabil ºi TVA. Ca urmare, pentru parcurgerea celor 58 de kilometri de autostradã dintre Comarnic ºi Braºov pentru un autoturism se va plãti suma de 7-8 lei. Nivelul este mult mai mic decât cel vehiculat în urmã cu 5 ani, când a avut loc precedenta tentativã de concesionare a autostrãzii. Potrivit directorului general, în realitate autostrada va avea cu 2-3 kilometri mai puþin decât lungimea indicatã, dupã ce constructorii vor optimiza traseul. Acesta va porni din punctul unde DN1 se îngusteazã de la patru benzi la douã benzi. Pentru a evita speculaþiile imobiliare, oficialii CNADNR nu vor sã precizeze traseul ales, însã precizeazã cã în mare acesta este acelaºi cu cel din 2008 ºi cã au impus ofertanþilor un coridor de proiectare lat de 100 de metri pentru a obþine comparabilitatea ofertelor.

Niciun ºantier de autostrãzi nu a fost inaugurat de la începutul anului
Licitaþii amânate pentru construcþia de autostrãzi pe bani europeni, contracte reziliate pe bandã rulantã, concesiuni al cãror termen de depunere a ofertelor a fost decalat – astfel aratã, pe scurt, „tabloul“ infrastructurii rutiere din România în acest an.

Importanþa demarãrii acestor proiecte este cu atât mai mare cu cât în ultimul an investiþiile publice s-au redus puternic, iar licitaþiile de noi proiecte au fost din ce în ce mai puþine, punând presiune pe industria localã a construcþiilor. În primele opt ale anului, volumul de construcþii inginereºti, adicã de infrastructurã, a înregistrat un declin în serie ajustatã de circa 5,6% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, potrivit datelor de la Institutul Naþional de Statisticã.

Procedurile de atribuire a celor 100 de kilometri de autostrãzi au fost tergiversate iniþial de o perioadã mult prea îndelungatã de evaluare a ofertelor, precum ºi de finanþãrile extrem de mici alocate infrastructurii.

Acesta este cel mai mare calup de tronsoane de autostrãzi scos la licitaþie în ultimii doi ani. În 2011, peste 180 de kilometri de autostrãzi cu o valoare de 1 miliard de euro ºi-au aflat câºtigãtorii, însã procedura de evaluare a durat atunci doar douã luni.

Cei 100 de kilometri de autostrãzi pe care statul i-a scos la licitaþie în august anul trecut se aflã pe ruta Timiºoara-Lugoj-Deva (un lot pe Timiºoara – Lugoj ºi trei loturi pe Lugoj- Deva). În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor pentru construcþia a trei loturi din autostrada Lugoj-Deva, cu o lungime cumulatã de circa 72 de kilometri, Curtea de Apel Bucureºti a soluþionat plângerile iniþiale ale contestatarilor, însã ulterior au fost formulate alte plângeri împotriva acestei decizii a Curþii de Apel.

„În prezent se aºteaptã soluþionarea do­sarelor în cauzã de cãtre instanþele jude­cãto­reºti“, spune Narcis Neaga, director general al Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR), într-un rãspuns transmis cãtre ZF. De asemenea, în cazul contractului de construcþie a unei porþiuni din autostrada Timiºoara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri, a fost depusã o contestaþie, care a fost soluþionatã printr-o decizie în 11 octombrie, însã împotriva deciziei respective se poate formula o plângere în termen de zece zile, adicã pânã astãzi.

Proiectarea dureazã ºase luni

„Lucrãrile de construcþie aferente celor patru tronsoane (de autostrãzi – n.red.) vor fi demarate ulterior semnãrii contractelor ºi emiterii ordinului de începere a lucrãrilor“, a explicat ºeful CNADNR. Chiar ºi în condiþiile în care contractele vor fi semnate în perioada urmãtoare, primii muncitori ºi primele buldozere nu vor apãrea pe ºantierele celor patru tronsoane mai devreme de primãvara anului viitor, în contextul în care înainte de începerea efectivã a lucrãrilor existã o pe­rioadã de ºase luni în care constructorii trebuie sã realizeze proiectarea viitoarelor ºosele, potrivit datelor transmise de CNADNR. Perioada de construcþie efectivã a autostrãzilor este de doi ani, conform clauzelor contractuale, ceea ce înseamnã cã cei 100 de kilometri de autostrãzi scoºi la licitaþie în vara anului trecut ar urma sã fie gata în 2016, potrivit calculelor ZF.

Construite din bani europeni

Cele patru tronsoane de autostrãzi vor fi construite din fonduri europene, astfel cã Bruxelles-ul va avea o contribuþie de circa 85% din costul construcþiei, iar restul vor fi bani de la bugetul de stat. Costul mediu de construcþie al celor 100 de kilometri este de circa 4,5 milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza ofertelor depuse de companiile desemnate câºtigãtoare ale contractelor. Cel mai mare cost se va înregistra pe lotul al treilea al autostrãzii Lugoj-Deva, cu o lungime de 21,2 kilometri, unde CNADNR va plãti în medie 6,2 milioane de euro pe kilometru. La polul opus, cel mai ieftin tronson va fi lotul al doilea al autostrãzii Timiºoara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri, unde preþul pe kilometru se ridicã la 3,8 milioane de euro. Potrivit standardelor de cost adoptate în urmã cu câþiva ani de Ministerul Transporturilor, costul de construcþie al unei autostrãzi trebuie sã se încadreze între 3,8 ºi 6,1 milioane de euro, în funcþie de forma de relief unde urmeazã sã fie construitã (câmpie, deal, munte).

Deºi am mai scris despre acest subiect în anii 2007 ºi 2009, iatã cã încã mai asteptãm construirea unei reþele adecvate de autostrãzi în România.  Evident cã se fac declaraþii în aceastã privinþa în fiecare sãptãmânã, iar România are ºi o lege a parteneriatelor public-private (PPP), dar rezultatul este acelaºi: vecinii construiesc autostrãzi ºi noi nu. În viitorul apropriat nu putem spune nici mãcar dacã România va avea o autostradã de la graniþa cu Ungaria panã la Constanþa. Dar important este nu sã critic, ci sã propun soluþii concrete a cãror implementare chiar ar conduce la o reþea adevãratã de autostrãzi în România în maxim cinci - ºapte ani (din pãcate nu este posibil mai curãnd, oricãt de mult aº dori eu).

Cu siguranþã cãþiva kilometri de autostradã vor fi finalizaþi în urmãtorii doi – trei ani, mai ales pe Coridorul IV.  Dar, cum ramãne cu alþi cel puþin 3.000 km de autostradã ce ar trebui construiþi în urmãtorii 15 ani?  ªi asta pentru cã România sã devinã cu adevãrat o economie de piaþa funcþionalã ºi sã aibã un PIB care depãºeºte 400 miliarde de euro pe an (lucru care cred cã este absolut necesar dacã dorim sã considerãm România realmente un membru al Uniunii Europene).  Pe scurt, asta înseamnã cã România va avea nevoie de o finanþare suplimentarã de 7 pãnã la 10 miliarde de euro din surse private, pentru a fi în mãsurã sã finanþeze un program de construcþii atãt de ambiþios (dar fãrã niciun dubiu, absolut indispensabil).

De asemenea, o problemã majorã este aceea cã în România nu existã o autoritate sau entitate care sã fie responsabilã numai de sectorul autostrãzilor (nu ºi de celelalte proiecte de infrastructurã, cum ar fi drumurile naþionale etc.). În consecinþã, având în vedere situaþia din majoritatea statelor membre UE, consider cã este absolut necesar sã se înfiinþeze o singurã entitate care sã aibã dreptul de a construi, exploata ºi administra reþeaua de autostrãzi din þarã.

2. nu inteleg utilitatea unei autostrazi Tg Mures -> Iasi. [....] Parerea mea.

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) a scos la licitaþie con­strucþia autostrãzii Sebeº - Turda în luna iulie, la un cost es­timat la aproape 2,5 miliarde de lei (554 mi. euro), sau aproa­pe 8 mil. euro pe kilo­me­tru. La fi­nalul sãptãmânii tre­cu­te însã, gu­vernul a adop­tat o hotãrâre de mo­difi­care a unei alte ho­tãrâri din 2008, pen­tru apro­barea in­di­ca­torilor teh­nico-eco­nomici ai dru­mului expres Se­beº - Turda.
„Valoarea to­talã a in­vestiþiei este de 4,6 mld. lei (1,03 mld. euro – n.red.), fi­nan­þa­rea efec­tuân­du-se din fon­dul de coeziune ºi de la bu­getul de stat, prin bugetul Secre­tariatului General al Gu­ver­nului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine“, se aratã în informaþia de presã transmisã de guvern.
Nu numai cã nu mai vorbeºte despre o autostradã între Sebeº ºi Turda, ci de un drum expres

Programata sa fie inaugurata in aceasta toamna, constructia autostrazii Arad-Pecica a fost oprita brusc in vara, atunci cand constructorul austriac, firma Alpine Bau, a intrat in faliment.

Tronsonul face parte dintr-un imens puzzle numit Autostrada A1 ce ar trebui sa lege Bucurestiul de vama Nadlac. Este practic o prelungire a autostrazii Timisoara-Arad catre granita cu Ungaria.

Opiniatimisoarei.ro a mers pe santierul autostrazii Arad-Pecica, pe care trebuia deja sa circulam si pe care austriecii au construit-o in proportie de 85%. Nu au apucat sa il termine, pentru ca firma mama a intrat in faliment. Totul a fost oprit la sfarsitul lunii iunie, iar o luna mai tarziu CNADNR a reziliat contractul. Potrivit companiei, in prezent este in curs de elaborare documentatia de atribuire aferenta procedurii de re-licitare a contractului.  Sansele ca proiectul sa reporneasca anul acesta sunt minime.

Potrivit unor surse din companie, austriecii ar mai fi avut nevoie doar de cateva saptamani pentru a da drumul circulatiei si de maxim 3 luni pentru a termina treaba. Au asfaltat 80 % din drum si mai urmau sa delimiteze benzile, sa monteze parapeti, garduri de protectie, sa termine pasajele si sa realizeze ultimele finisaje.

In loc sa continue, santierul sta pe loc si lucrarile deja efectuate incep sa se degradeze vazand cu ochii. Mai mult, urmeaza sa treaca printr-o iarna grea si ar putea suferi daune serioase, pentru ca lucrarile nu au fost conservate.
Partea buna este ca CNADNR nu a lasat santierul prada hotilor si a instituit o paza mai ceva ca la un obiectiv militar. Echipa noastra a intalnit nu mai putin de 6 echipaje ale unei firme de paza si securitate din Timisoara care patrulau de zor.

Stalpi de intalta tensiune din zona Vintisoara01Lucrãrile  la lotul 1 al Autostrãzii Orãºtie – Sibiu vor fi gata în jurul datei de 10 noiembrie, iar în aceastã dimineaþã reprezentanþii Transelectrica au început lucrãrile pentru a muta stâlpi de înaltã tensiune din zona Vinþiºoara.

În acest moment lucrãrile sunt executate în proporþie de 92%, iar în aproximativ douã sãptãmâni vor fi terminate.

„Pe de o parte, dupã doi ani de discuþii, am reuºit în sfârºit sã-i convingem pe cei de la Transelectrica, ce au reþele de 220 kilovolþi, ºi pe cei de la Enel, care au reþele de 110 kilovolþi, sã îºi mute reþelele ca sã putem ºi noi sã executãm lucrãrile pentru autostradã”, a declarat managerul de proiect Marius Mitrofan, la sfârºitul sãptãmânii trecute pentru ziarul Unirea. Se pare cã reprezentanþii Transelectrica s-au þinut de cuvânt, iar lucrãrile au fost demarate în aceastã dimineaþã.