Daca cele X tone de trafic sunt distribuite pe doua benzi, ele vor exercita o presiune Y/2. Intelegi unde bat.

Ai vrea tu sa avem nivelul macar al unui "orasel" din China!

Cam ca ãsta a la Foxconn?    Parcã nu…

Crãciun fericit!

daca se apuca rusii, sigur pana in 2015  " o sa avem " si autostrada Marii Negre, care din desen, nu prea se intelege pe unde o sa fie - pare sa se intersecteze cu proiectele noastre existente deja pe hartie si chiar sa le uneasca.

In martie se deschide.
S-a deschis deocamdata circulatia la sol, si nici aia peste tot. Foarte prost semaforizata de cand au dat drumul si la tramvai.
E de evitat zona.

Credeti ca autostrazi prost facute exista doar in China? In SUA nu vedeti atatea exemple de autostrazi suspendate care s-au prabusit?

Decizia s-a luat in urma cu multi ani: facem A3, sau facem coridorul 4? S-a hotarat A3, atunci NU mai faceti altceva, romani prosti, caci incercand sa impuscati prea multi iepuri, riscati sa trageti pe langa...

Câți kilometri de autostradã vom avea la finalul acestui an?
    Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii vrea sã recepþioneze în acest an circa 125,6 kilometri de autostradã, toate tronsoanele fiind situate pe Coridorul IV de transport Pan-European.
    Din datele MTI, ministerul vrea sã recepþioneze lucrãrile la: varianta de ocolire Arad (12,3 km), Arad - Timiºoara (32 km), Medgidia-Constanþa (30 km), varianta de ocolire Constanþa (32 km), la care se adaugã Cernavodã-Medigidia (19,3 km).
    În privinþa variantelor ocolitoare, vor fi puse în funcþiune în 2011: centura municipiului Oradea, varianta de ocolire a municipiului Iaºi, varianta de ocolire de la Suceava sau varianta de ocolire de la Cluj est ºi, nu în ultimul rând, varianta de ocolire a municipiului Caransebeº.
    Pe lângã aceste lucrãri care se vor finaliza în 2011, vor intra în execuþie cele mai importante obiective de investiþii de autostrãzi de pe Coridorul IV: Timiºoara - Lugoj (35,6 km), Orãºtie - Sibiu (82 km), Nãdlac - Arad (38 km), Deva-Orãºtie (32 km), Lugoj-Deva (99 km).
    La acestea se adaugã lucrãri aflate în licitaþie în momentul de faþã, care vor intra în execuþie în 2011, ºi anume variante de ocolire precum cele de la Sãcuieni, Carei, Târgu Mureº, Bacãu, Tecuci, Braºov, Bucureºti, Mihãileºti, Alexandria, Caracal, Craiova sud-est sau drumuri care vor intra în reabilitare ºi modernizare, cum ar fi Satu-Mare, Baia Mare, Dej-Baia Mare, Zalãu-Rãstoci, Târgu-Mureº-Reghin-Sãrãþel, ªtei-Beiuº-Vârfurile ªtei, ªoimuº-Baia de Criº, Sibiu-Sighiºoara, Bumbeºti Jiu-Petroºani, Galicia Mare - Calafat, Craiova-Galicia Mare, Baia Mare-Moisei-Iacobeni, Beiuº-Oradea, Crasna-Iaºi. Lor li se adaugã proiectele: Reghin-Topliþa, Arad-Oradea-Haþeg-Simeria, Petroºani-Baru, Rovinari-Bumbeºti Jiu, la care lucrãrile se aflã în executare.
    În ceea ce priveºte atragerea de fonduri europene, Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii ar putea utiliza efectiv, în 2010, fonduri europene de minimum 140 milioane de euro, dacã sunt semnate în acest an contractele aflate pe calendarul de finanþare europeanã.
    Contractarea ar putea depãºi uºor 500 milioane de euro.
    Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunþat cã vor fi lansate, în intervalul 2010 - 2011, proiecte cu finanþare prin Programul Operaþional Sectorial -Transporturi (POS-T) în valoare de 5,573 miliarde de euro.
    Din total, programul de autostrãzi are alocatã suma de 2,5 miliarde de euro, lungimea totalã a tronsoanelor ce urmeazã a fi construite ridicându-se la 288,8 kilometri.
    Variantele ocolitoare ce urmeazã sã fie finanþate prin POS-T au o lungime totalã de 138,7 kilometri, cu o valoare totalã de 539 milioane de euro.
    'Avem în execuþie, din alte surse decât fondurile comunitare, proiecte de autostrãzi cu o lungime de 243 de kilometri, cu o valoare totalã de 2,7 miliarde de euro. Cea mai mare parte a lor sunt finanþate de la buget, de la BEI ºi din fondurile de coeziune', a subliniat, recent, Anca Boagiu.
    În ceea ce priveºte proiectele de cale feratã, acestea au alocatã suma de 1,88 miliarde de euro ºi vizeazã modernizarea a 166 kilometri de cale feratã. De asemenea, 227 milioane de euro vor fi folosiþi pentru modernizarea a 21 de gãri.
    În ceea ce priveºte proiectele pentru aviaþie, sunt alocaþi 150 de milioane de euro, proiectele în transportul intermodal au alocate 33 milioane de euro ºi proiectele pentru transportul naval sunt în valoare de 200 de milioane de euro.
    'Deci, 5,573 miliarde de euro sunt în acest moment pregãtite pentru proiecte ce vor fi lansate, astfel încât sã absoarbã fondurile comunitare. Fac menþiunea cã în acest total nu am inclus tronsoanele în execuþie, care sunt finanþate din alte surse decât POS-T', a precizat Anca Boagiu.

    Pânã acum, avem 313 km de autostradã
    Totodatã, MTI a demarat un proiect finanþat de Banca Europeanã pentru Investiþii, care vizeazã realizarea ºi modernizarea a 943 de kilometri de drumuri naþionale, valoarea totalã a acestuia ridicându-se la 848,5 milioane de euro.
    România are realizaþi 313 kilometri de autostradã, iar în curs de execuþie se aflã alþi 243 de kilometri.
    Proiectele care urmeazã sã primeascã finanþare din POS-T, fiind deja negociate cu Comisia Europeanã, sunt: Nãdlac-Arad, cu o valoare de 234 de milioane de euro, Timiºoara - Lugoj, în valoare totalã de 217 milioane de euro, Lugoj - Deva - o valoare totalã de un miliard de euro, Deva-Orãºtie, finanþat din fonduri ISPA, cu o valoare de 365 milioane de euro, ºi Orãºtie - Sibiu, cu o valoare totalã de 693 milioane de euro. Finanþarea executãrii lucrãrilor la tronsonul Lugoj - Deva începe în acest exerciþiu financiar ºi se va încheia, probabil, în 2015.
    Anca Boagiu a subliniat, referindu-se la Coridorul IV Pan-European,cã, începând de la Nãdlac ºi pânã la Constanþa toate tronsoanele de autostrãzi sunt acoperite, existând o parte care urmeazã sã fie finanþatã în regim de concesiune sau parteneriat public privat, cum ar fi Sibiu - Piteºti, toate celelalte beneficiind de finanþare în acest moment.

SURSA: Agerpres

Cum va arãta infrastructura rutierã în 2011: încã 83 km de autostradã, 34 km de centuri ºi 261 km de drumuri naþionale reabilitate

România ar putea avea astfel, la finalul lui 2011, aproape 400 de kilometri de autostrãzi, însã rãmâne cu mult în urma unor þãri vecine, precum Ungaria sau Bulgaria, care deja aveau în 2010 696, respectiv 459 de kilometri de autostrãzi.
Autostrada Bucureºti - Constanþa, una dintre principalele artere de trafic auto, în special pe timp de varã, ar urma sã fie finalizatã integral în ultima parte a lui 2011. În afarã de aceasta, ºi autostrada care leagã douã oraºe din vestul þãrii, Timiºoara ºi Arad, ar putea deveni realitate în 2011, potrivit informaþiilor CNADNR transmise la solicitarea ZF.
Tronsonul, cu o lungime de peste 32 de kilometri ºi o valoare contractualã de 482,9 mil. lei fãrã TVA, este construit în prezent de companiile FCC Construction ºi Astaldi, care au colaborat ºi pentru centura Constanþei, ce va fi de asemenea inauguratã în 2011.

România nu are autostrãzi, dar are regi ai asfaltului ºi programe naþionale de infrastructurã. România nu are legislaþie pe mãsurã, dar are pretenþii de þarã europeanã. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) se face cã lucreazã cu bani europeni, dar plãteºte bani de la buget pe greºeli de milioane de euro. În ºapte ani de fonduri ISPA, companiei i s-au cerut despãgubiri de peste 87 de milioane de euro! Beneficiarii sumelor ge­neroase sunt constructorii. Banii nu sunt daþi pentru lucrãri. Milioanele de euro sunt doar speculaþii pe  "întâmplãtoarele" greºeli tehnice ale CNADNR. Sumele sunt grandioase ºi de asemenea neimpozabile! Conform Codului Fiscal românesc, banii ceruþi în astfel de cazuri de constructori sunt catalogaþi ca "despãgubiri" ºi nu sunt "taxaþi" de stat.

Reparaþiile la calea feratã Bucureºti-Constanþa, începute în 2006, sunt deja în al doilea an de întârziere, iar drumul cu trenul dureazã minim patru ore. Autostrada Cernavodã-Constanþa este deja în întârziere ºi îi lipsesc certificate de urbanism. A venit timpul ca întârzierile sã se rãzbune: podul de pe drumul vechi intrã în reparaþii cel puþin un an, pentru a nu pierde finanþarea BERD. Acestea sunt motivele pentru care zeci de mii de ºoferi se vor înghesui zilnic, în drumul spre mare, pe strãduþele din Cernavodã.

Autoritatile locale au decis, miercuri seara, ca vor avea acces, in schimbul unei taxe, in Cernavoda, toate vehiculele cu masa de pana la 3,5 tone care tranziteaza si asigura aprovizionarea orasului.

Astfel, consilierii din Cernavoda au luat mai multe hotarari privind sistematizarea traficului rutier in localitate in urma restrictionarii circulatiei pe podul de peste Canalul Dunare-Marea Neagra, care a intrat, pentru un an, in reparatii.