Dubioasele documente, plãþi ºi lucrãri prestate de firma Romstrade pe DN67C Bengeºti-Sebeº au fãcut obiectul unui control al Corpului de control al Primului-ministru la CNADNR. Documentul a fost la data de 28 mai 2014 ºi vi-l prezentãm în exclusivitate:

Documentul pleacã de a felul veros în care un drum fãrã trafic a fost inclus nejustificat pe lista lucrãrilor care necesitã modernizare, în anul 2008.

Se vorbeºte apoi de trecerea dubioasã a drumului din administrarea DRDP Cluj în cea a DRDP Craiova. Existã apoi un capitol "despre încãlcarea dispoziþiilor legale cu ocazia desfãºurãrii procedurii de atribuire a contractului de achiziþie publicã pentru proiectarea ºi execuþia obiectivului de investiþii Transalpina".

Raportul vorbeºte apoi despre felul veros în care s-a fãcut achiziþia publicã, atunci când "comisia de evaluare a ofertelor a desemnat câºtigãtoare oferta prezentatã de cãtre societatea Romstrade SRL, în valoare totalã de 1.231.210.293,41 RON, fãrã TVA (echivalantul a 345.476.820,64 EUR, fãrã TVA, la data de 22.04.2008), din care un procent de 38,36% a reprezentat costul creditului-furnizor, care a avut valoarea de 472.287.066,13 RON, respectiv de 132.523.448,60 EUR".

Controlorii au observat apoi felul în care Nelu Iordache a ºmcherit documentele din ofertã emise de o mare bancã, pentru a crea impresia în fals cã are finanþarea necesarã.

S-a mai fãcut o golãnealã ºi atunci când valoarea contractului a fost aprobatã de cãtre CA ºi AGA ale CNADNR: valoarea finanþãrii a fost scoasã pe ºest din suma contractului, adicã a devenit brusc o sumã suplimentarã necuantificatã.

Clauzele contractuale au fost apoi modificate ilegal de cãtre conducerea CNADNR, la propunerea DRDP Craiova, "în raport de interesele economico-financiare ale societãþii Romstrade SRL".

Au urmat apoi o serie de acte adiþionale la contractul cu Romstrade care au modificat în mod nelegal prevederile primului document. Foarte pe scurt, valoarea contractului a fost crescutã cu mult, finanþarea urma sã se facã ºi de la buget, derularea contractului a fost preluatã de CNADNR cntral de la DRDP Craiova.

Potrivit controlorilor, Romstrade "fãrã respectarea condiþiilor de autorizare a executãrii acestora" ºi "în lipsa unui acord de mediu".

Potrivit raportului, diriginþii de ºantier au fost numiþi "ulterior emiterii ordinelor de începere a lucrãrilor", "ºi-au îndeplinit defectuos sarcinile ºi obligaþiile" ºi "au certificat, în vederea decontãrii, situaþii de lucrãri neexecutate ºi materiale achiziþionate".

Într-o combinaþie cu Astra Asigurãri, Nelu Iordache a reuºit sã producã niºte poliþe de asigurare fãrã valoare ca "garanþie de bunã execuþie". Printr-o sentinþã emisã în luna decembrie 2013, Tribunalul Bucureºti a obligat Astra sã plãteascã cãtre CNADNR "suma de 93.939,037,02 RON, cu titlu de garanþie".

Pentru lucrãrile executate de Romstrade între 2008 ºi 2012, CNADNR a plãtit peste 91 de milioane de euro costuri de finanþare, un procent de 45,84% din valoarea lucrãrii, adicã cu mult peste prevederile contractuale.

Interesant este cã Romstrade a vândut cãtre mai multe bãnci toate cele 48 de bilete la ordin emise de CNADNR pentru lucrãrile de pe Transalpina, pentru cã, la data începerii lucrãrilor, nu avea niciun contract de împrumut pentru finanþare.

Prin modificãrile contractuale care acceptau "emiterea acestor bilete la ordin în moneda EUR ºi plata lor la cursul de schimb valutar EUR/RON valabil la data la care urma a se efectua plata", CNADNR s-a ales cu o pierdere de peste 35 milioane de lei.

"Raportul de control reprezintã act de informare a primului-ministru ºi de sesizare a organelor de urmãrire penalã competente în legãturã cu posibilele fapte de naturã penalã, ca formã de îndeplinire a obligaþiilor prevãzute de lege în sarcina organelor de control".

În loc de concluzie: E uimitor cu câtã lejeritate prãduiesc cenenadeneriºtii sume ameþitoare din banul public!

Puþine documente "scurse" din CNADNR sunt mai penale decât Actul adiþional nr.5 la Contractul de lucrãri nr. 617/05.09.2008, care a primit numãr de înregistrare în Compania Naþionalã de Autostrãzi pe data de 24 aprilie 2012.

Acest act adiþional face obiectul unui dosar de cercetare panalã instrumentat de DNA ºi reprezintã probabil cel mai veros document semnat de Daniela Drãghia în perioada în care a fost director general al CNADNR.

Printr-o miºcare din condei, Drãghia i-a oferit în mod nejustificat firmei Romstrade, patronatã de prietenul ei Nelu Iordache, o sumã suplimentarã pentru contractul de modernizare al DN67C Bengeºti-Sebeº, cunoscut drept "Transalpina".

"Valoarea lucrãrilor suplimentare ce fac obiectul prezentului act adiþional, plãtibilã de cãtre achizitor, va fi de 110.254.629,40 lei fãrã TVA, reprezentând 30.937.378,47 euro, la care se adaugã TVA în valoare de 26.461.111,05 lei.", se spune în actul adiþional.

Daniela Drãghia i-a semnat actul adiþional ºi, la scurt timp, i-a ºi virat întreaga sumã lui Nelu Iordache.

În acest caz, avem de a face cu o sumã de ilegalitãþi. Mai întâi, nu a existat niciun motiv bine definit pentru a-i oferi pe tavã lui Iordache o suplimentare de aproape 38,4 milioane de euro.

Apoi, Transalpina era modernizatã în baza unui contract de credit-furnizor. Cu alte cuvinte, Romstrade venea cu finanþarea pe care o obþinea de la bãnci ºi îºi recupera apoi banii de la CNADNR. Prin suma pe care i-a virat-o Drãghia, s-a încãlcat principiul credit-furnizor care a stat la baza acestui contract, adicã a fost transformat prin voinþa ºefei de atunci a Companiei de Autostrãzi într-un contract normal.

Întrebarea care se pune în acest moment este cum se poate ca persoane care ºi-au pus semnãtura pe un document atât de veros sã mai ocupe încã funcþii de conducere în CNADNR. Aceeaºi întrebare se pune ºi în legãturã cu cei care au participat la elaborarea unor documente care au justificat încheierea ºi plata acestui act adiþional.

Din ordinul expres al Danielei Drãghia, acest contract a fost preluat de la DRDP Bucureºti la CNADNR central. Oare de ce?!

De ce contractul nu a fost reziliat în octombrie 2012, dacã Romstrade nu ºi-a respectat termenul de execuþie? De ce abia în luna mai 2014 au înceut demersurile pentru rezilierea acestui contract veros?

Fiind un contract credit-furnizor, banii se acoperã din veniturile proprii ale CNADNR, cum ar fi rovinietele, taxele pentru utilizarea zonei de drum etc. Vã daþi seama cât de afectat a fost bugetul companiei destinat întreþinerii drumurilor naþionale de datoriile pe care CNADNR le are din cauza acestui contract?! Banii ar fi ajuns pentru întreþinerea drumurilor de la DRDP Craiova pentru o perioadã de mai mulþi ani.

În loc de concluzie: "Vârful de gamã" la categoria "Am semnat ºmechereºte ºi nu am pãþit nimic" este reprezentat în acest caz de cãtre Ionuþ Maºala, cel care deþine un record de longevitate pe funcþia de director general adjunct Economic al CNADNR.

Riscul pe care statul roman vrea sa si-l asume prin contractul de constructie a autostrazii presupune cheltuieli care depasesc plafonul de deficit excesiv, iar biroul de statistica al UE – Eurostat – nu accepta schimbarea metodei de calcul bugetar.

Statul roman trebuie sa acopere riscul de nerealizare a traficului de autovehicule pe autostrada Comarnic-Brasov si sa garanteze, astfel, plati de trei milioane de euro lunar (52.000 de euro/kilometru, luna de luna), lucru care presupune un efort bugetar mult prea mare.

Fiindca pare hilar dar unii insista insist si eu.
- eliminarea excesului de umniditate la ploi

Frumos, pitoresc etc... Dar oare cati ani vor mai trece, pana sa se faca si ceva cu adevarat folositor in zona aceea? De exemplu, o autostrada de la Caransebes la Turnu Severin?

Anul asta, in urma accizei pe carburant si a altor taxe, vom vedea mari proiecte de autostrazi, pe hartie si mariri de pensii si ajutoare sociale de 25 de lei... la vreo 5 milioane de votanti cu mult potential.
http://www.directproprietar.ro/ElectoRATA-...CHEEL-ELECTORAL

Consiliul Judeþean Prahova va plãti peste 1,2 milioane lei pentru suprafeþele de teren care vor fi expropriate pentru construirea unui nod de autostradã la Gherghiþa, pe autostrada A3 Bucureºti - Ploieºti, printre expropriaþi numãrându-se Costel Cãºuneanu, dar ºi firma acestuia, Pa&Co International.

Consiliul Judeþean Prahova a aprobat, în ºedinþa ordinarã de luni dupã-amiazã, o hotãrâre privind "declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã constituie coridorul de expropriere al lucrãrii de utilitate publicã de interes judeþean «Amenajare nod rutier (acces) intersecþie A3 cu DJ 100B, km 14+364, comuna Gherghiþa, judeþul Prahova»”.

Conform listei cu imobilele ce vor fi expropriate, care face parte din hotãrârea adoptatã luni de CJ Prahova, pentru realizarea nodului de autostradã de la Gherghiþa vor fi expropriate câteva zeci de parcele de teren cu o suprafaþã totalã 151.218 metri pãtraþi, pentru care Consiliul Judeþean va plãþi 1.207.153 lei.

Potrivit aceluiaºi document, printre cei expropriaþi se numãrã atât persoane fizice, cât ºi persoane juridice deþinãtoare de teren în zona viitorului nod de autostradã, între persoanele fizice care vor fi expropriate regãsindu-se SC Pa&Co International care va fi expropriatã de douã parcele de teren evaluate de autoritãþi la 40.929 lei, respectiv 14.661 lei.

Pa&Co International este una dintre companiile care, alãturi de Spedition UMB, Euroconstruct '98 ºi Com-Axa au construit sectorul Moara Vlãsiei - Ploieºti al autostrãzii A3.

Între persoanele fizice care vor fi expropriate pentru realizarea acestui nod de autostradã se regãsesc Costel Cãºuneanu ºi soþia sa, Paulina, care vor fi expropriaþi de patru loturi de teren în valoare totalã de aproape 160.000 lei.

De asemenea, printre cei care vor fi expropriaþi se numãrã ºi un angajat al Prefecturii Prahova.

Conform indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiþii "Amenajare nod rutier (acces) intersecþie A3 cu DJ 100B, comuna Gherghiþa, judeþul Prahova”, indicatori aprobaþi anul trecut prin vot al consilierilor judeþeni din Prahova, valoarea totalã a investiþiei în acest nod de autostradã va fi de 21.920.591 lei, respectiv aproape cinci milioane de euro.

Durata de realizare a investiþiei va fi de 12 luni, vor fi realizate douã intersecþii de tip giraþie, iar nodul rutier va fi iluminat cu 182 de stâlpi care reprezintã parte a indicatorilor tehnico-economici.

CNADNR cautã constructor pentru execuþia unui tronson de 37,2 de kilometri, pe traseul Ogra (judeþul Mureº) - Câmpia Turzii (judeþul Cluj), parte din Autostrada Transilvania, proiectul având o valoare estimatã de pânã la 2,33 miliarde lei (531,5 milioane euro), inclusiv TVA.

Contractul de proiectare ºi execuþie pentru realizarea secþiunii 2A: Ogra - Câmpia Turzii a autostrãzii Braºov - Târgu Mureº - Cluj - Oradea va fi atribuit prin licitaþie deschisã, pentru preþul cel mai scãzut.

La valoarea maximã anunþatã, CNADNR va plãti 14,27 milioane euro pe kilometru de autostradã.

Proiectul este împãrþit în trei loturi, respectiv Ogra - Iernut (3,6 km), Iernut - Cheþani (17,9 km) ºi Cheþani - Câmpia Turzii (15,7 km).

Lucrãrile au o valoare estimatã totalã cuprinsã între 1,56 miliarde lei ºi 1,88 miliarde lei (nivel care include ºi posibile suplimentãri), fãrã TVA.

Termenul pentru finalizarea contractului este de 64 de luni de la data atribuirii.

Ofertele sau cererile de participare din partea constructorilor interesaþi pot fi depuse pânã la 11 august.

Clauze abuzive, în afara legii, caiet de sarcini fãcut pe genunchi.

Sunt câteva din acuzațiile aduse de firmele de proiectare autoritãților centrale care au licitat reactualizarea studiilor de fezabilitate în vederea construirii de noi autostrãzi de la Sibiu. Contestațiile firmelor interesate de cele douã licitații duc la impresia cã autoritãțile au lansat cele douã proceduri în bãtaie de joc.
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a admis una din cele douã contestații depuse împotriva licitației organizatã de autoritãțile centrale pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrãzii Sibiu – Fãgãraș. Aceleași firme au contestat și documentația licitației pentru reactualizarea studiului de fezabilitate Sibiu – Pitești. În acest al doilea caz, una dintre contestații a fost respinsã, dar alte douã trei sunt depuse pentru exact aceleași considerente ca și în cazul licitației Sibiu – Fãgãraș, deja suspendatã.

Zeci de articole contestate

La nici o sãptãmânã de la lansarea licitației pentru reactualizarea studiului pe baza cãruia sã fie lansatã procedura de achiziție pentru proiectarea și execuția autostrãzii Sibiu – Fãgãraș, douã societãți de proiectare - Via Desgin și Search Corporation – au contestat separat caietul de sarcini al licitației. La mijlocul sãptãmânii trecute, CNSC  a admis prima contestație depusã – cea semnatã de Via Design, iar astãzi (luni, 16 iunie) Compania Naționalã de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România a anunțat cã suspendã procedura ”pânã la rezolvarea contestației depusã de operatorul economic SC Via Design SRL”.
Contestația celor de la Via Design solicitã atât prelungirea termenului de depunere a ofertelor, cât și remedierea documentației de atribuire și a caietului de sarcini, pe seama cãreia sunt puse o seamã de clauze ilegale, abuzive sau care trebuie remediate. ”Articolele 10, 11, 18, 19, 20 prevãd obligații generale și specifice exclusiv în sarcina prestatorului, obligații care sunt de naturã sã nascã un dezechilibru contractual între drepturile și obligațiile reciproce ale pãrților”, este un pasaj din contestația celor de la Via Design, care pun sub semnul întrebãrii mai bine de 30 de articole din contract.

Când se suspendã, nimic nu se mai plãtește

Ca exemplu, la articolul 31 din modelul de contract de servicii unul din alineate prevede cã ”în cazul în care, din diferite motive, este necesarã suspendarea contractului de servicii, pe toatã perioada suspendãrii Contractului de Servicii, Beneficiarul nu are obligația de a efectua nicio platã cãtre Prestator. Beneficiarul are dreptul în mod unilateral de a suspenda executarea Contractului de servicii fãrã ca Prestatorul sã fie îndreptãțit a solicita orice costuri suplimentare pentru aceastã suspendare. În cazul în care Beneficiarul suspendã executarea Contractului de servicii, durata acestuia se va prelungi cu perioada în care a fost suspendat”. Atât cei de la Via Design, cât și cei de la Search Corporation au considerat acest articol nelegal și abuziv, deoarece suspendarea contractului ar duce și la suspendarea plãților pentru lucrãrile deja executate. ”Astfel, în situația în care autoritatea contractantã nu dorește sã efectueze plata serviciilor prestate, este suficient sã dispunã suspendarea Contractului pe o perioadã aleasã discreționar”, se aratã în contestația celor de la Via Design. Aceștia catalogheazã drept abuzivã și nelegalã și prevederea potrivit cãreia Prestatorul nu are voie sã cearã costuri suplimentare în condițiile suspendãrii contractului, chiar dacã acesta este obligat prin contract sã menținã personalul și echipamentele mobilizate. Iar durata suspendãrii poate depãși chiar și 12 luni.

Termene prea strânse

Nici Caietul de sarcini nu este unul corect întocmit, mai aratã firmele cãrora CNSC le-a dat dreptate. ”Este imposibil ca în termen de patru luni sã fie efectuate toate investigațiile de teren (geotehnice, topografice, arheologice etc), sã fie identificați toți proprietarii, sã fie efectuate consultații publice, sã fie elaborate proiecte pentru douã variante de traseu, sã fie obținute și incluse în proiect observațiile JASPERS, AMPOST și alte autoritãți implicate, Auditul de siguranțã rutierã, rezultatul consultațiilor publice, ale terților și ale autoritãților de mediu etc.”, este un extras din contestația admisã a celor de la Via Design.
Reamintim cã în cazul autostrãzii Sibiu – Orãștie, unde pe lotul 3 constructorii invocã ample alunecãri de teren ”neprevãzute” , tocmai studiul de fezabilitate ”fușãrit” și insuficient de bine documentat este considerat printre sursele întârzierilor imense din execuție.

Trei împotriva licitației Sibiu – Pitești

Împotriva documentației și a Caietului de sarcini pentru licitația de revizuire a studiului de fezabilitate Sibiu – Pitești au fost depuse patru contestații din partea a trei firme: Via Design, Search Corporation și Tecnic Consulting Engineering. Prima contestația a celor de la Via Design a fost respinsã de CNSC, dar celelalte trei sunt ”pe rol”, având un conținut similar pe alocuri cu cel al contestației admise în cazul licitației pentru SF-ul autostrãzii Sibiu – Fãgãraș. Operatorii economici contestã clauze considerate abuzive sau absurde, pornind de la posibilitatea prevãzutã în contract ca Beneficiarul sã se opunã deciziei Prestatorului de a utiliza un anumit cont bancar pentru plãți și pânã la chestiuni mai serioase, cum ar fi responsabilitatea Prestatorului de a prevede eventualele modificãri legislative sau reglementãri tehnice care pot apãrea și dupã terminarea și predarea SF-ului. ”Considerãm absurdã și totodatã abuzivã prevederea ca Prestatorul sã rãspundã pentru modificãri în legislația sau modificãrile tehnice aplicabile, pentru apariția sau extinderea unor arii Natura 2000, pentru întârzieri determinate de reclamațiile ONG-urilor, în același interval de timp contractual, care oricum este nerezonabil și nerealist. (...) De asemenea, în lipsa unei definiții clare a sintagmei «cerințã special formulatã», Prestatorul este obligat sã rãspundã la orice fel de solicitare din partea publicului interesat indiferent de relevanța și, mai ales, de costurile suplimentare pe care le implicã tratarea observațiilor în cadrul proiectului. Ținând cont cã sintagma nu este definitã în prevederile legale și cã ambiguitatea acesteia poate duce la costuri majore care trebuie suportate de Prestator, solicitarea de asumare totalã a acestui risc este de naturã a limita accesul participanților la licitație și – deci – la nerespectarea principiului liberei concurenței”, se aratã în cea de-a doua contestație a celor de la Via Design.

Care sunt pãsãrile SPA?

Contestațiile firmelor care cer contracte și documentații mai clare ajung sã critice inclusiv termenii folosiți de autoritãți. Astfel, operatorii economici fac referire și la un paragraf din Anexa 5 a Caietului de sarcini, paragraf care prevede ”În mod particular, cerințele pentru realizarea de studii pentru Canis Lupus, Lutra lutra, Lynx lynx, Ursus arctos, Castor fiber și toate speciile de lilieci, reptile, amfibii, nevertebrate și specii de pãsãri SPA trebuie sã fie descrise”.
”Autoritatea Contractantã solicitã realizarea unor studii pentru specii nedefinite în nomenclatoarele biologice, folosind termeni ca «amfibiile» și «pãsãrile SPA». Aceastã ambiguitate poate duce la aprecieri arbitrare sau interpretãri, poate genera costuri suplimentare importante și, în final, poate conduce la respingerea studiilor de mediu realizate”, se aratã în contestația celor de la Via Desgin, care subliniazã cã în documentația întocmitã de CNADNR existã ”numeroase neclaritãți, ambiguitãți și abateri de la lege”.

Autostrãzi așteptate

Dacã autostrada Sibiu – Fãgãraș este mai degrabã o promisiune politicã ”de ultimã orã”, în cazul autostrãzii Sibiu – Pitești așteptãrile sunt demult exprimate public atât de societatea civilã, cât și de autoritãți locale, naționale și chiar europene. Ultimul studiu de fezabilitate al acestei autostrãzi a fost definitivat în 2008, pe baza altor douã studii de prefezabilitate din 1994, respectiv 1997. Pentru a fi folosit într-o licitație pentru proiectare și execuție, SF-ul din 2008 a avut nevoie de actualizare. Aceastã actualizare a fost scoasã la licitație în 31 martie 2012, pentru care depunerea ofertelor a fost organizatã trei luni mai târziu. Alte trei luni mai târziu, CNADNR a anulat licitația. Acum, a lansat din nou procedura de achiziție publicã pentru reactualizarea SF-ului.

Noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, intrã nu atât într-un minister al ”risipei”, dupã cum a afirmat ieri acesta în prima sa ieºire publicã, cât într-un minister al marilor tunuri date pe bani publici.

Nici n-a intrat bine în pâine, ºi noul ministru al Transporturilor se plânge cã este foarte mult de lucru în instituþia în fruntea cãreia a fost numit. În prima sa conferinþã de presã susþinutã ieri, conferinþã în care Rus a refuzat sã rãspundã oricãror întrebãri venite din partea jurnaliºtilor, ministrul a spus cã în instituþia pe care o va conduce ­este foarte mult de lucru ºi îºi propune sã reducã „risipa” atât din punct de ­vedere al resurselor materiale, cât ºi umane.

„Vom începe încercând sã reducem risipa în acest minister – ºi mã refer atât la resursele materiale, cât ºi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil cã vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea sã devenim ºi performanþi ºi sã putem concura cu serviciile ºi produsele noastre ­de-ade­vãratelea în ceea ce se întâmplã în Europa”, a declarat joi oficialul ­într-o scurtã declaraþie de presã la sediul ­Ministerului Transporturilor, dupã preluarea portofoliului. Rus a arãtat cã va avea nevoie de puþin timp pentru ­a-ºi da seama ce are de fãcut, „mai bine eventual decât pânã acum”. Noul ministru al Transporturilor a declarat cã în acest minister este foarte mult de lucru, cã va încerca sã înþeleagã care sunt problemele ºi sã identifice soluþiile.

CNADNR nu reuºeºte sã rezilieze contractul încheiat cu firma Romstrade, implicatã în modernizarea ºoselei Transalpina, astfel cã traficul rutier rãmâne închis pe drumul respectiv, deºi acest lucru influenþeazã negativ turismul din zona Rânca, a declarat, luni, directorul general Narcis Neaga.

DN 67C are caracter de ºantier, Neaga declarând, luni, în urma unei vizite fãcute în zona respectivã, cã turiºtii care se aventureazã dincolo de staþiunea Rânca pentru a vedea peisajele montane fac acest lucru pe cont propriu, CNADNR neasumându-ºi nicio responsabilitate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Acest drum nu aparþine CNADNR, ci constructorului, dar Romstrade e în insolvenþã. Noi am fãcut demersuri pentru a rezilia contractul, în contract existând o prevedere conform cãreia rezilierea se poate face doar pe cale judiciarã. Am fãcut o notificare cãtre casa de insolvenþã, care nu a fost de acord cu rezilierea contractului. În consecinþã, noi nu am putut prelua nicio parte din drum pentru a începe lucrãrile de întreþinere ºi sã continuãm ceea ce nu s-a fãcut pânã acum”, a declarat Neaga.

Conform acestuia, garanþiile de bunã execuþie sunt de 130 de milioane de lei, din care aproape 90 de milioane de lei ar reprezenta ”garanþii expirate”, pentru care CNADNR a instituit însã mãsura sechestrului asiguratoriu, pentru diferenþa de 40 de milioane compania fãcând demersuri de executare silitã a Romstrade.

Directorul general al CNADNR afirmã cã, în prezent, compania pe care o conduce îºi calculeazã pagubele ºi va apela la instanþã pentru a obþine inclusiv rezilierea contractului încheiat cu Romstrade, firma respectivã începând lucrãrile de modernizare a ºoselei în 2007, muncitorii fiind retraºi însã de pe Transalpina în 2012, dupã arestarea patronului Nelu Iordache.

Catre Ministerul Transporturilor     

Domnului Ministru Ioan Rus

Stimate domnule Ministru Ioan Rus,

ARILOG - Asociatia Specialistilor din Transporturi, Depozitare, Achizitii, Productie si Supply Chain, in numele membrilor sai, saluta si sustine numirea dumneavoastra in functia de Ministru in cadrul Ministerului Transporturilor si speram ca veti respecta programul de guvernare actual. Va reamintim prioritatile legate de dezvoltarea infrastructurii de autostrazi cu Fonduri Europene:

1. Tronsonul Pitesti – Curtea de Arges – Sibiu, legatura care are cel mai ridicat trafic de marfa din Romania, componenta strict necesara pentru sustinerea si dezvoltarea platformelor industriale de la Craiova, Pitesti, Valcea, Sibiu, Sebes, atat in industria de automotive, dar si in cea chimica si petrolierera. De asemenea, un alt beneficiu este si dezvoltarea turismului din zona si crearea unei legaturi sigure si rapide cu litoralul romanesc.
2. Centura de Sud a Bucurestiului, care reprezinta legatura intre A1 si A2 pentru tranzitul catre Giurgiu si portul Constanta, care are ca beneficiu major scurtarea timpilor de conducere, atat pentru traficul de marfa, cat si pentru cel de calatori.
3. Continuarea lucrarilor la celelalte tronsoane din vestul tarii: Deva – Lugoj, Lugoj –Timisoara: pentru a putea ca la sfarsitul anului 2014 sa ne racordam la Sistemul European de Autostrazi, prin vama Nadlag, fapt ce ar putea ajuta si la integrarea in Schengen.
4. Avand in vedere ca astazi a intrat in vigoare proiectul de returnare a accizei la carburant sustinem in continuare returnarea a 0.07 euro catre companiile de transport eligibile, stabilirea trimestriala a cursului valutar de referinta pentru calculul accizei, la nivelul cursului raportat de BNR si simplificarea sistemulului de returnare. Va rugam sa cereti la Ministerul de Finante un raport de constatare a scaderii consumului de carburant in Romania. Acest proiect de returnare a accizei are ca baza prioritizarea lucrarilor la infrastructura din Romania.

Aceste propuneri au fost discutate si in cadrul intalnirii cu domnul Prim Ministru Victor Ponta, din data de 10 iunie, care a avut ca tema de dezbatere, returnarea accizei la carburant.

In speranta ca veti da curs solicitarilor noastre, va asiguram ca membrii ARILOG – companii care activeaza in industria logistica: operatori logistici, transportatori, distribuitori, producatori isi arata disponibilitatea pentru discutarea acestor subiecte si stabilirea unui proiect general pentru lucrarile de infrastructura, asumat de toti factorii de decizie: mediul politic, patronatele si societatea civila.

Cu deosebita consideratie, in numele Consiliului Director si a membrilor ARILOG,

Ion Lixandru
Vicepresedinte al Asociatiei Romane de Logistica (ARILOG)
fost vicepresedinte al Uniunii Nationale a Transportatorilor din Romania

Existã bani pe care Uniunea Europeanã vrea sã ni-i dea pentru a ne construi drumuri, dar pe care nu îi luãm datoritã incompetenþei ºi "miserupismului" celor care conduc Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR). Aceasta este realitatea prezentatã de cãtre Marcel Ioan BOLOª, Director General al Autoritãþii de Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Transport” (AM POST), în douã adrese trimise lui Narcis Neaga, directorul general cu preluare de atribuþii al CNADNR, pe care revista noastrã vi le prezintã în exclusivitate.
Motivele pentru CNADNR nu reuºeºte sã absoarbã fonduri europene se explicã prin cauze ce þin de incompetenþa celor care conduc aceastã companie.
Gândirea "mecanicã" a inginerilor mecanici Narcis Neaga ºi Renata Bendeac, numãrul unu ºi numãrul doi în Compania Naþionalã de Autostrãzi, lãsaþi moºtenire de fostul ministru Dan ªova, nu rezolvã situaþia absorþiei de fonduri.

"Ministerul Transporturilor
Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial de Transport
Direcþia Generalã Managementul Fondurilor Externe
Bucureºti 17.06.2014
Cãtre: Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România
În atenþia domnului Narcis Neaga, Director General
Ref: Þinta de absorþie a fondurilor nerambursabile din POST pe anul 2014
Dupã cum cunoaºteþi, în anul 2014 CNADNR trebuie sã realizeze o þintã de absorþie a fondurilor nerambursabile din POST de 3,06 miliarde lei, din care FC circa 2,3 miliarde lei ºi FEDR circa 0,76 miliarde lei.
În perioada ianuarie-mai 2014, CNADNR a realizat din þinta de 268,34 mil lei aferente Fondului de Coeziune aproximativ 108,14 mil lei ºi din cele 57,56 mil lei aferente FEDR doar 8,24 mil lei.
În plus, la diferenþele mari de mai sus, se adaugã ºi sumele suspendate de AM POST în valoare de 283.784.512,21 lei pentru care nu am primit nici pânã în prezent clarificãrile/justificãrile necesare pentru a putea fi autorizate la rambursare. Din sumele suspendate, valoarea cea mai mare (271.024.144 lei) este aferentã lotului 3 al autostrãzii Orãºtie-Sibiu. Nici pânã la aceastã datã CNADNR nu a transmis documentele solicitate de AM POST încã din 23.07.2013.
Dupã cum aþi fost informaþi prin adresa noastrã nr. 40/DM/CCM/22555 din data de 30.05.2014, în urma vizitei pe ºantier efectuate în perioada 22-23.05.2014, reprezentanþii AM POST au solicitat DRDP Braºov, în calitate de supervizor, sã întocmeascã o situaþie în care pentru fiecare Certificat Intermediar de Platã sã fie delimitate cheltuielile aferente lucrãrilor executate în zonele cu alunecãri. Din valoarea lucrãrilor executate în zonele fãrã alunecãri se vor deduce cheltuielile aferente lucrãrilor pentru care au fost întocmite RNC-uri ce nu au fost remediate, rezultând astfel o valoare eligibilã pentru rambursare. CNADNR nu a rãspuns la aceastã solicitare.
În ciuda întâlnirilor frecvente pentru analiza stadiului absorþiei fondurilor europene din POS-T, a mesajelor de atenþionare ale AM POST, CNADNR nu reuºeºte sã se încadreze în graficul planificat de transmitere a Cererilor de Rambursare ºi sã remedieze problemele semnalate.
În aceste condiþii, dacã actualul ritm de depunere a Cererilor de Rambursare se menþine, AM POST nu va atinge þinta de absorþie pe anul 2014, iar CNADNR va fi direct rãspunzãtor pentru consecinþele negative asupra bugetului de stat.
În consecinþã, vã solicitãm luarea de mãsuri urgente pentru încadrarea în graficul transmis de dumnevoastrã pentru depunerea Cererilor de Rambursare.
În situaþia în care actuala stare de fapt se menþine, AM POST va informa conducerea Ministerului Transporturilor.
Cu deosebitã consideraþie,
Director General,
Marcel Ioan BOLOª"

Cauzele pentru care CNADNR nu reuºeºte sã absoarbã fonduri nerambursabile sunt multiple: nu sunt fãcute exproprierile pentru terenurile pe care urmeazã sã fie construite autostrãzi, nu s-au obþinut autorizaþii de construcþie (lipsesc sau nu sunt actualizate), expira avizele ºi acordurile etc.
Unul dintre motivele pentru care nu poate fi încheiat contractul de construcþie pentru autostrada Comarnic-Braºov este legat de faptul cã un "mare colectiv de to'arãºi din conducere", care include "mari somitãþi", precum Cristian Andrei, Mircea Raicu sau "ingineriþa"
mecanicã Renata Bendeac, nu ºtia cã expirã acordul de mediu, care oricum trebuia sã fie actualizat conform noilor soluþii, care includ tuneluri, lucrãri impuse de mediu ºi altele.
Printr-o a doua adresã trimisã lui Narcis Neaga, emisã a doua zi (Nr.40/DMF/MG/25155 din 18.06.2014), acelaºi Marcel Ioan Boloº, de la acelaºi AM POST, face o analizã a situaþiei absorþiei fondurilor nerambursabile sub forma unui tabel, din care reiese cã, pentru primele cinci luni ale anului, CNADNR a reuºit sã atragã doar 5,33% din suma de 1.934.409.773,56 lei pe care o are la dispoziþie.

În loc de concluzie: Având în vedere cã drumuri nu prea reparã, autostrãzi nu prea fac, fonduri nerambursabile nu prea absorb, e bine mãcar cã ceneadeneriºtii ºi-au mãrit en-gros salariile ºi s-au umplut de prime ºi ajutoare grase pentru cazul în care le mor soacrele.

http://www.aradon.ro/cat-cantareste-autostrada/1438463

Nu cred ca o sa mai traiesc sa apuc inaugurarea bucatii Arad-Nadlac.

Cat de mici ai vrea sa faca bucatile? Sa liciteze fiecare 5 km ?