Am mers si eu azi pe bucata aia de sosea dintre Agigea si Basarabi (Murfatlar, cum ii zice acum). E fain... am mers cu 120-130 km/h, am scutit cam 30 de minute din drum.

Nu era niciun politai, iar masinile curgeau nonstop.

Italienii au cerut cu 120 milioane lei mai mult decât primul clasat. Ei au mai primit în primãvarã un alt contract important, fiind clasaþi pe locul 4 la licitaþie.  Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) a descalificat cele mai bune cinci oferte primite pentru construirea tronsonului de autostradã Cernavodã-Medgidia pentru a acorda contractul firmei italiene Astaldi clasate pe locul 6. Potrivit informaþiilor de vineri ale mai multor participanþi la licitaþie, compania a înºtiinþat primii cinci clasaþi  cã ofertele lor au fost respinse ºi cã oferta câºtigãtoare este a firmei clasate pe locul 6. Succesul italienilor a avut loc în pofida faptului cã oferta lor a fost cu 120 milioane lei (cu 30%) mai scumpã decât cea a primului clasat, grupul spaniol FCC - gigant mondial în domeniul construcþiilor cu venituri de 12,7 miliarde euro în 2009.

Oficiali ai participanþilor la licitaþie ne-au declarat cã încã nu au stabilit dacã ºi care vor fi mãsurile adoptate de ei  în cazul acestei arbitrare decizii a Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR).

"Faþã de valoarea contractului de proiectare ºi execuþie reziliat cu Antreprenorul Colas în valoare de 634.398.435,78 lei fãrã TVA, noul contract atribuit în urma desfãºurãrii procedurii de achiziþie publicã va costa cu peste 135 milioane lei mai puþin. Totodatã, termenul pentru proiectarea ºi execuþia tronsonului de autostradã Cernavodã - Medgidia a fost diminuat de la 24 la 15 luni, deschiderea traficului fiind astfel posibilã în cursul anului 2012. Lucrãrile executate de cãtre noul Antreprenor vor avea 4 ani de garanþie, faþã de 2 ani cât prevedea contractul anterior", sustine CNADNR.

    Drumurile expres, ºosele pe care Ministerul Transporturilor le-a scos în ultimii ani de pe lista de prioritãþi, ar rezolva mult mai repede problemele traficului din România, în condiþiile în care se construiesc mult mai repede ºi au un cost pe kilometru de doar 55% din cel al unui kilometru de autostradã.
    "S-ar rezolva mult mai rapid (problemele din infrastructura rutierã - n. red.): în loc sã dureze 3-4 ani construcþia unui tronson de 30 de kilometri, aºa cum este la autostrãzi, acesta s-ar putea face într-un an ºi jumãtate. Un drum expres se face cu circa 55% din costul total al autostrãzii la profil complet", a declarat Alexandru Dobre, preºedinte de onoare al Asociaþiei Române a Antreprenorilor de Construcþii (ARACO), prezent ieri în redacþia ZF.
    Drumul expres este o ºosea cu patru benzi pe care, în principiu, sensul de mers poate fi alternat în funcþie de dimensiunile traficului auto, pe când o autostradã presupune cel puþin douã benzi pe sens, spaþii de urgenþã, precum ºi spaþii de demarcare pe mijloc.
    Deocamdatã, Ministerul Transporturilor are ca prioritate construirea Coridorului IV paneuropean de autostrãzi, iar Dobre susþine cã realizarea a circa 100 de kilometri de autostrãzi pe an este posibilã, astfel cã România, care în prezent are circa 314 kilometri de autostradã, ar putea ajunge în ºapte ani la 1.000 de kilometri. În opinia preºedintelui de onoare de la ARACO, circa 1.800-2.000 de kilometri ar fi arhisuficienþi în acest moment pentru a putea prelua fluxurile de trafic din þarã. "Ar trebui ca pe traseul stabilit pentru autostrãzi sã încercãm sã facem drumuri expres, pe care sã se circule pe patru benzi, fãrã sã se facã lucrãri pe toatã secþiunea transversalã a autostrãzii", a declarat Dobre.
    România avea la finalul lui 2009 doar 382 de kilometri de drumuri expres, potrivit informaþiilor ZF. Principala problemã a drumurilor expres existente în România în prezent este gâtuirea care se produce în apropierea oraºelor, în lipsa unor centuri ocolitoare cu douã benzi, însã existã exemple concrete de drumuri expres care deja fac faþã traficului, mai ales pe rutele Bucureºti-Giurgiu, Constanþa-Mangalia sau Bucureºti-Urziceni.
    Conform unui studiu al firmei de cercetare PMR Publications realizat la finalul anului trecut, România va finaliza în perioada 2010-2013 doar circa 50 de kilometri de drumuri expres, în condiþiile în care Polonia va mai construi încã 812 kilometri de astfel de ºosele în aceeaºi perioadã.

Decizia statului roman de a rezilia contractul cu americanii de la Bechtel ne va costa peste 600 de milioane de euro.

Constructorul american a acceptat sa plece dupa ce mai construieste 64 de kilometri, dar a impus conditii foarte dure, informeaza Antena3.

Astfel, Compania de Autostrazi trebuie sa plateasca, pana la sfarsitul anului, peste 100 de milioane de euro, insemnand datoria pentru lucrarile deja efectuate.

Constructia celor 64 de kilometri, intre Suplacu de Barcau si Bors, va costa 441 de milioane de euro. In plus, americanii pretind plata unor lucrari nerecunoscute de companie, care ajung, potrivit unor surse din apropierea negocierilor, la 110 de milioane de euro.

Autostrada care trebuie sa lege Brasovul de Cluj si sa ajunga la granita la Bors ar fi trebuit sa aiba 415 kilometri. La sapte ani de la inceperea lucrarilor, doar 52 de kilometri au fost finalizati.

Desi a respectat o treime din intelegere, compania americana va pleca cu 1,85 de miliarde de euro, in conditiile in care toata autostrada fusese negociata initial la 2,2 miliarde de euro.

Nu se stie cine va prelua pentru finalizare lucrarile lucrarile la Autostrada Transilvania, statul urmand sa reinceapa licitatiile pentru tronsoanele abandonate.

Constructia celor 64 de kilometri, intre Suplacu de Barcau si Bors

Ministerul Transporturilor are la dispoziþie 25,3 de miliarde de lei, bani de la buget, ca sã încheie lista investiþiilor demarate în 2009. Acestea vor fi fina­lizate în anul 2013. CNADNR a pri­mit 24,5 miliarde de lei, restul banilor, puþin peste un miliard de lei, mergând înspre CFR sau sectorul naval.

48 de milioane de lei, bani de la buget, se vor duce pe reparaþiile ca­pitale a patru drumuri naþionale. Mai departe va fi modernizat DN 73, care va avea patru benzi de circulaþie. Se mai dau bani pentru douã pasaje peste varianta de ocolire Arad, iar alte douã poduri vor fi reparate. Autostrada Transilvania este ºi ea trecutã pe lista investiþiilor în curs pe 2011. În acest moment, CNADNR trebuie sã plãteascã în jur de 50 de milioane de euro, parte a datoriei pe care statul o are cãtre Bechtel. Con­diþia renegocierii contractului a fost plata datoriilor Companiei. De cealaltã parte, Bechtel trebuie sã construiascã Suplacu de Barcãu – Borº în standardele de preþ existente în România. Nu de alta, dar pentru cei 52 de kilometri dintre Câmpia Turzii ºi Gilãu s-a ajuns la un preþ de 27 de milioane de euro pe kilometru. De altfel, o datã cu renegocierea contractului Bechtel, Ministerul Transporturilor a putut folosi banii blocaþi în Autostrada Transilvania pentru contractarea celor opt loturi de autostrãzi Nãdlac – Sibiu.

Centura ocolitoare Cluj Est a primit 146 milioane de euro. La va­rianta ocolitoare a Clujului se lu­creazã din 2006. În 2008, studiu de fezabi­litate a fost refãcut. De atunci însã s-au schimbat proiectele tehnice ºi chiar traseul, iar centura a scos de trei ori mai mulþi bani decât proiectul iniþial. Pentru o parte din lucrãrile la varianta ocolitoare a municipiului Oradea, statul a bu­getat pentru 2011 în jur de 48 milioane de euro, centura Iaºi Sud a primit ºi ea 170 de milioane de euro pentru continuarea lucrãrilor. De altfel, din centura Iaºiului au fost inauguraþi doar 6 kilometri. Tot în bugetul pe 2011 se gãseºte ºi centura Suceava cu 87 de milioane de euro.

Pe bani de la buget se va face ºi fluidizarea traficului pe DN 1, dar ºi lãrgirea la patru benzi a centurii Bucureºti Sud, între A2 ºi A1. Cel mai dificil punct al investiþiilor este Autostrada Bucureºti – Braºov. Pentru finalizarea autostrãzii, care se face din bani de la buget, a fost cerutã o suplimentare de 291,8 milioane de lei. Cei 62 de kilometri de autostradã care vor lega Bucureºtiul de Ploieºti au un cost total de 450 de milioane de euro. Termenul avansat pentru predarea autostrãzii este luna octombrie a acestui an, pentru Bucureºti – Moara Vlãsiei ºi luna decembrie tot a acestui an, pentru cei 42 de kilometri dintre Moara Vlãsiei ºi Ploieºti. În acest moment, sunt practicabile doar douã porþiuni din întreaga autostradã. De la centura de nord a Bucureºtiului ºi pânã aproape de Moara Vlãsiei, atât cât þine primul tronson pe care construieºte Pizzarotti ºi Tirrena Scavi existã deja mixtura astfalticã. Lucrurile se schimbã pe tronsonul pe care lucreazã Pa & Co, Umb ºi Euroconstruct. Ce 42 de kilometri, împãrþiþi între cele trei firme, au stadii foarte diferite. Dacã UMB ºi Pa & Co au deja mixturã asfalticã, bucata ce îi revine Euroconstruct se gãseºte în stadiul de pãmânt, terenul fiind doar decopertat. Se mai lucreazã ce e drept la câteva poduri sporadice.

Potrivit datelor oficiale, în acest moment, tronsonul de 19 kilometri dintre Bucureºti ºi Moara Vlãsiei este gata în proporþie de 83%. Constructorul a dat asigurãri cã îl va preda în luna octombrie. Pe cealaltã porþiune de 42 de kilometri pe care lucreazã regii asfaltului, stadiul fizic al lucrãrilor este de 59%.
Tot pentru 2011, obiectivele cu finanþare nerambursabilã au o valoare totalã de 12 miliarde de lei. Trei drumuri naþionale au intrat în reabilitãri: DN 24 Galaþi – Vaslui – Crasna – Albiþa, DN 6 Alexandria – Craiova, DN 1 H Zalãu – Aleºd. De asemenea, din fonduri nerambursabile vor fi construite centurile oraºelor Secuieni, Caracal, Alexandria, Carei. În investiþiile de pe 2011 au intrat ºi cele opt loturi de autostrãzi din Coridorul IV. Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a semnat în primãvara acestui an contractele pentru Nãdlac – Arad, Timiºoara – Lugoj, Lugoj – Deva, Orãºtie – Sibiu, Deva – Orãºtie. "Sunt contracte de proiectare ºi execuþie, deci conþin ºi partea de proiectare care nu este inclusã în standardele de cost, ºi avem de asemenea ºi lucrãri de artã care au ºi ele un standard de cost separat. Noi am avut condiþii severe în caietul de sarcini ºi au fost îndeplinite. Faptul cã ofertele au corespuns tehnic ºi financiar nu ne dã nici un argument sã nu sem­nãm contractele. Am fãcut eco­nomii, de la nouã licitaþii de auto­strãzi, în valoare de 644 de mili­oane de euro, cu care vom finanþa construcþia a 71 de kilometri de autostradã. În total, vom avea 845 kilometri de auto­stradã, valoarea lucrãrilor fiind de 5,17 miliarde de euro", a precizat Anca Boagiu la sem­na­rea primelor contracte. În acest moment, un singur lot nu ºi-a pri­mit constructorul, secþiunea a doua a Autostrãzii Timiºoara – Lugoj, aºteptând încã soluþionarea contestaþiei. În total, pe Coridorul IV se vor construi aproximativ 173 de kilometri de autostradã, iar investiþia se ridicã la 1,25 miliarde de euro. Printre proiectele cu finanþare rambursabilã în valoare de 10 miliarde de lei se gãsesc ºi Autostrada Arad – Timiºoara, Centura Constanþa, Autostrada Cernavodã – Constanþa.

Fostul premier Adrian Nastase a declarat ca, daca PSD era la putere, autostrada Transilvania, de care s-a ocupat compania Bechtel, ar fi fost gata anul viitor.

Declaratia a fost facuta dupa ce presedintele Traian Basescu a spus ca s-a intrerupt colaborarea cu firma americana pentru ca ambele parti incercau sa fure.

"Daca noi eram la putere autostrada ar fi fost gata anul viitor. (...) In masura in care Bechtel nu reactinoeaza la acest apel al nostru de a spune daca au furat sau nu, noi vom sesiza Parchetul General", a declarat Nastase sambata seara la Antena 3.

Acesta a mentionat ca ideea de a incheia un contract cu Bechtel a venit dupa ce a vazut o "autostrada senzationala" facuta de compania americana in Croatia.

Autostrada Bucuresti-Ploiesti, gata in decembrie. Proprietarii terenurilor din zona pierd milioane de euro.

Ingrasam porcul pana de Craciun. Cam asa ar suna promisiunea drumarilor pentru autostrada Bucuresti-Ploiesti. Santierul incepe sa adune in sfarsit. kilometri de asfalt, iar oficialii au gasit si banii necesari pentru terenurile din Pipera, ultimele care mai trebuiau expropriate.

De la apatia generala din primavara, santierul autostrazii pare transformat radical. Muncitorii s-au dublat in ultima luna, la fel si utilajele.
Se toarna zilnic asfalt. Stadiul actual este undeva la 50% cu portiunile de la capete aproape la negru. Cu toate acestea santierul nu vine inca in Bucuresti pana in 2012. De la Colentina la soseaua de centura nu s-a sapat un metru pentru ca statul nu a avut bani de exproprieri pana acum.

Proprietarii din Pipera au primit vestea putin dulce si foarte amara. Vor fi in sfarsit expropriati, insa, pretul maxim nu va depasi 20 de euro pe metrul patrat. Trebuie sa fie dezamagitor sa afli ca terenul tau valoros ca aurul a ajuns o parloaga si pe hartie.
De la recordul din 2007 de 600 de euro, pretul a cazut, chiar s-a prabusit la 400 in 2009, 250 in 2010 si doar 100 in 2011. Chiar si asa tranzactii nu se fac. Toata lumea tine cu dintii de bani. Desi vor pierde milioane de euro, proprietarii terenurilor din zona, printre care Gigi Becali si un fond de investitii privat, par resemnati.

Platile se vor face pana in noiembrie cand constructorii vor putea intra in Pipera. Au insa de facut doua poduri si jumatate, imposibil de terminat pana in decembrie. "Se va lucra si in decembrie si va fi gata la 15 decembrie. Autostrada va pleca insa de la centura", spune Vasile Chiuaru, director de autostrazi CNADNR

Fara capatul dinspre Bucuresti, autostrada va pleca propriu zis din centura de la Stefanesti. Aici va aparea si un giratoriu. Intrarea si iesirea se fac insa la 300 de metri distanta. Nu trebuie sa ai o imaginatie prea bogata sa iti dai seama ca locul se va califica pentru cel mai aglomerat din Romania.

Ministerul Transporturilor promite cã cele douã autostrãzi vor fi gata pânã în 2016
Operaþiunea treceþi Carpaþii: Comarnic-Braºov sau Piteºti-Sibiu?

Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor, lucrãrile la cele douã autostrãzi pot fi derulate concomitent. Specialiºtii consultaþi de România liberã cred însã cã este imposibil: România nu are suficientã credibilitate pentru a atrage asemenea finanþãri, este crizã ºi nu avem experienþa concesiunilor.

Comarnic-Braºov ºi Piteºti-Sibiu, douã proiecte importante de autostrãzi dominã de ani de zile discuþiile publice, nici una dintre acestea neînregistrând pe agenda Ministerului Transporturilor progrese importante.

Oficialii acestei instituþii ne amãgesc lãsându-ne sã credem cã o grãmadã de bancheri se vor îngrãmãdi sã dea bani viitorilor concesionari care le vor face ºi cã e doar o chestiune de timp pânã când vom avea cele douã concesiuni. Dacã va dori sã facã însã ceva, Ministerul Transporturilor va trebui sã aleagã pe care sã o realizeze prima, construirea concomitentã a ambelor fiind o ficþiune.

Piteºti-Sibiu, autostrada de pe coridorul european

Construirea unei autostrãzi între cele douã localitãþi este obligatorie deoarece fãrã aceasta nu se poate vorbi de coridor de transport paneuropean în România (Coridorul IV). Absenþa acesteia face inutilã construirea tuturor tronsoanelor de autostradã dintre Nãdlac ºi Sibiu. La ce le-ar folosi ºoferilor sã ajungã repede la Sibiu de la Nãdlac, dacã aici ar sta ore în ºir în blocaje odatã ieºiþi de pe centura Sibiu? În plus, din punct de vedere al aranjamentului financiar necesar concesiunii, autostrada ar avea ºanse maxime deoarece în proporþie mai mare decât Comarnic-Braºov este folositã de camioanele de marfã care circulã spre Europa de Vest. Problema acestei autostrãzi este însã suma uriaºã pe care ar trebui sã o împrumute bancherii pentru un proiect într-o þarã cu multe tentative de concesionare a autostrãzilor, dar fãrã vreuna reuºitã.

Hotãrârea de Guvern aprobatã în 2008 privitoare la indicatorii tehnico-economici ai autostrãzii Piteºti-Sibiu prevedea un cost de 11,74 miliarde lei, adicã 3,08 miliarde euro, la acel moment. Cauza ar fi terenul instabil pe o bunã bucatã din traseul autostrãzii, care ar necesita un numãr însemnat de lucrãri de artã. Potrivit unui studiu întocmit înainte de 2008, pe autostrada lungã de 115 km ar urma sã existe 30 km de lucrãri de artã (tunele, poduri, viaducte).

Autostrada de la portul albanez Durrës pânã în Kosovo a costat un miliard de euro ºi are 170 de kilometri. Are patru benzi, 27 de poduri ºi un tunel de 5,5 kilometri.

tot prin zona aia s-a construit, dar nu s-a terminat, calea ferata pitesti - vilcele - rimnicu vilcea...cauza principala ? terenul instabil...

Deci cum e sa faci autostrazi cu pret pe km de 4 ori mai mare decat normalul?

E foarte profitabil 

Pricepeti odata ca a construi pe deal nu e acelasi lucru daca dealul e din calcar (Albania, Croatia)  sau din argila si sisturi moi.