Aia habar nu au sa conduca, de unde sa mai faca si autostrazi?

CNADNR a semnat contractele pentru construcþia loturilor 2 ºi 3 ale autostrãzii Lugoj-Deva, atribuite în luna mai asocierii italiene Salini - Secol, respectiv unui consorþiu care reuneºte o firmã a omului de afaceri Theodor Berna, douã companii din Spania ºi una din Olanda.

Unul dintre contracte a fost semnat vineri, iar celelalt luni.

Câºtigãtorii celor douã proiecte au desemnaþi în luna mai, însã procedurile au fost contestate.

Lotul 2 a fost atribuit asocierii italiene Salini - Secol, lotul 3 consorþiului Teloxim Con SRL (controlatã de omul de afaceri Theodor Berna) - Comsa SA (Spania) - Aldesa Construcciones SA (Spania) - Arcadis Eurometudes SA (Olanda).

România trebuie sã aibã ca prioritãþi imediate terminarea autostrãzii Transilvania ºi a coridorului IV pan-european pentru a se conecta la infrastructura Uniunii Europene, întrucât România ºi Bulgaria sunt singurele þãri din UE fãrã astfel de conexiuni, altfel riscând sã fie lãsate în urmã.

"În ceea ce priveºte procesul de integrare în Uniunea Europeanã, suntem parte a Uniunii Europene, dar dacã ne uitãm la infrastructurã, suntem în afara ei. Noi ºi Bulgaria suntem singurele þãri care nu suntem legate cu autostradã la Uniunea Europeanã. De aceea, terminarea autostrãzii Transilvania, coridorul IV pan-european sunt prioritare", a declarat joi Marcel Heroiu, specialist în dezvoltarea socialã în cadrul grupului Banca Mondialã pentru Europa ºi Asia Centralã, la o conferinþã pe tema dezvoltãrii regionale organizat la Arenele BNR.

El a arãtat cã Bulgaria ºi-a construit deja autostrada, care se leagã de Serbia, iar România este ocolitã.

"Dacã nu ºtim sã dezvoltãm ºi sã ne racordãm la infrastructura de transport majorã a Uniunii Europene, vom fi lãsaþi în urmã în anii viitori. Acum suntem parte a Uniunii Europene, dar suntem la periferie", a avertizat Heroiu.

Oficialul Bãncii Mondiale apreciazã cã, dacã România va încuraja extinderea UE prin includerea Moldovei, Ucrainei, Turciei, Serbiei, va putea deveni un centru al fluxurilor comerciale ºi va trece de la o poziþie perifericã la una mai centralã în cadrul UE.

Dupã mai multe amânãri, astãzi expirã termenul limitã pentru depunerea ofertelor la tronsonul de autostradã Sebeș-Turda, singurul proiect de construcție de autostrãzi cu finanțare europeanã scos la licitație de la începutul anului.

Pe 15 octombrie era termenul de depunere a ofertelor, dupã mai multe prelungiri. Cu doar câteva zile înainte de termenul-limitã, CNADNR a anunțat, într-un comunicat de presã, cã din cauza managementului defectuos din unele compartimente va prelungi din nou termenul.

Astfel, termenul de depunere a ofertelor pentru construcþia tronsonului de autostradã Sebeº - Turda a fost prelungit pânã pe 29 octombrie 2013, la ora 16:00.

Lucrãrile de infrastructurã aflate în diferite faze de execuþie trebuie finalizate cu maximã urgenþã, în caz contrar mediul de afaceri va fi descurajat ºi se va reduce volumul investiþiilor, a afirmat, luni, Asociaþia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

'AOAR susþine ferm soluþia finalizãrii cu maximã urgenþã a lucrãrilor aflate în execuþie ºi îºi exprimã totalul dezacord faþã de schimbarea destinaþiei fondurilor deja alocate pe aceste proiecte, la sfârºitul perioadei de programare bugetarã, respectiv în luna noiembrie 2013. Realocarea fondurilor Uniunii Europene va descuraja mediul de afaceri, va reduce volumul investiþiilor, iar starea proastã a infrastructurii rutiere ºi feroviare constituie un dezavantaj extrem de bine cunoscut, cu efecte directe în domeniul competitivitãþii economice a companiilor ce acþioneazã în România', se menþioneazã într-un comunicat al AOAR.

Dupã cinci ani de la lansarea ofensivei poloneze pentru modernizarea infrastructurii rutiere, mulþi contractori sunt angajaþi în lupte juridice pentru a recupera miliardele de euro cu care, spun ei, Polonia le este datoare, iar zeci de companii poloneze sunt în faliment.

Ce a mers greºit? De vinã nu este corupþia specificã statelor foste comuniste, ci excesul de zel al guvernului pentru reducerea costurilor, concluzioneazã o analizã a agenþiei Thomson Reuters.

În urmã cu cinci ani, când Polonia a început sã distribuie contracte de miliarde de euro pentru construirea de drumuri moderne, toatã lumea ar fi trebuit sã profite. Polonia ºi-ar fi adus sistemul de transport învechit la nivelul secolului XXI, firmele europene de construcþii ar fi primit de lucru în vremuri de recesiune, iar UE, care a finanþat proiectul, ar fi demonstrat cum poate ajuta un stat ambiþios. Polonia

ºi-a construit o mare parte din drumurile propuse, dar în multe alte privinþe eforturile, unele dintre cele mai mari de acest gen din Europa, au luat-o pe cãi greºite.

Mai mulþi contractori s-au angajat în lupte juridice pentru a recupera miliardele de euro cu care, spun ei, Polonia le este datoare. Zeci de companii poloneze sunt în faliment, iar firmele multinaþionale au pus pierderile pe seama contractelor poloneze devenite defavorabile. ªase guverne europene s-au plâns Poloniei despre modul în care companiile lor au fost tratate. Comisia Europeanã investigheazã problema.

CNADNR a anunþat cã începând de luni vor fi puse în funcþiune pe reþeaua de drumuri naþionale ºi autostrãzi încã 18 camere de monitorizare video, pentru a depista autovehiculele care circulã fãrã rovinietã.

"Pânã în acest moment în reþeaua rutierã naþionalã se aflau în funcþiune 24 de puncte de control (10 fixe, 14 mobile). Prin adãugarea celor 18 vom spori cu 75% gradul de control al autovehiculelor din trafic. În perioada urmãtoare, pânã în toamna anului 2014, vor mai fi instalate înca 45 de camere, ceea ce înseamnã creºterea ºi întãrirea sistemului de supraveghere cu aproape 100%", se aratã într-un comunicat al CNADNR.

Compania precizeazã cã în urma amplasãrii primelor 24 de camere, în anul 2010, veniturile din taxa de rovinietã au crescut semnificativ.

"Numãrul mai mare de puncte de control genereazã creºterea gradului de plãþi voluntare a rovinietei cu un procent de minim 25%", potrivit sursei citate.

Camerele au fost amplasate strategic, în puncte care nu pot fi ocolite de ºoferi, iar pe timpul nopþii sistemele de supraveghere vor detecta plãcuþele maºinilor, în infraroºu.

Cu faptul cã pânã acum România nu a performat în ceea ce priveºte kilometrii de autostradã construiþi, ne-am obiºnuit deja. Luând însã în calcul planurile autoritãþilor, viitorul pare ºi mai sumbru.

Pentru 2013, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) are programatã inaugurarea a 120 km de autostradã, a declarat pentru cotidianul PUTEREA ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine, Dan ªova. În ceea ce priveºte planurile pentru anul viitor, ministrul spune cã vor fi date în folosinþã autostrãzile Nãdlac-Arad, lotul 1 ºi 2 ºi autostrada Orãºtie-Sibiu, lotul 3. Acestea au în total 60,8 km, adicã exact jumãtate din kilometri de autostradã planificaþi pentru acest an. „Anul ãsta se inaugureazã în total 120 km de autostradã. Pânã acum s-a inaugurat numai Deva-Orãºtie, iar în luna decembrie inaugurãm Lugoj-Deva, lotul 1 ºi Orãºtie-Sibiu, loturile 1, 2 ºi 4. Anul viitor inaugurãm Nãdlac-Arad, lotul 1 ºi 2 ºi Orãºtie-Sibiu, lotul 3”, a declarat Dan ªova, pentru PUTEREA.

Directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), Narcis Neaga, a declarat marti, la Bistrita, ca tronsonul Sebes-Bors din autostrada Transilvania va fi, cel mai probabil, concesionat in totalitate, potrivit Agerpres. Neaga a declarat ca in 2014 se vor continua lucrarile la tronsonul Bors - Suplacu de Barcau (tronsonul la care a lucrat Bechtel) si ca, cel mai probabil, continuarea pana langa Cluj Napoca (tronsonul Suplacu de Barcau - Nadaselu) sa fie construit in concesiune, in timp ce pentru Sebes - Turda ofertele la licitatie se primesc marti. Potrivit lui Neaga intregul traseu de la granita de vest din Bihor si pana la Sebes va fi dat in concesiune, adica o companie va administra autostrada si va percepe taxa.

Licitaþia pentru construirea autostrãzii Sebeº-Turda (70 kilometri), singurul contract de autostradã finanþat din fonduri europene scos la licitaþie anul acesta, a suscitat interesul a 43 de consorþii, formate preponderent din firme vest-europene.

Dacã în anii anteriori numãrul de firme româneºti care participau la licitaþii era aproape egal cu cel al numãrului de companii strãine, de data aceasta preponderenþi au fost jucãtorii din alte þãri.

„Au fost foarte puþine licitaþii anul acesta, iar autostrada Sebeº-Turda este un proiect pe fonduri europene, foarte atrãgãtor. Dacã ne uitãm pe structura tipologicã a constructorilor ce au depus oferte, prezenþa companiilor vest-europene este foarte consistentã. Sunt ºi câteva companii româneºti, mai mult în consorþii. Nu trebuie sã ne surprindã creºterea interesului din partea constructorilor strãini. În þãrile lor de origine, în continuare sunt probleme“, spune Laurenþiu Plosceanu, preºedinte al Asociaþiei Române a Antreprenorilor de Construcþii (ARACO).

Constructori vest-europeni, aºa cum sunt Astaldi, Impregilo ºi Carena (Italia), Max Boegl (Germania), Strabag (Austria), FCC Cons­truccion (Spania), Lena Engenharia (Portugalia), au depus oferte pentru construirea celor patru tronsoane din Sebeº-Turda, ce vor costa 554 de milioane de euro.

La polul opus, puþini constructori români au mai depus oferte pentru aceastã licitaþie, însã doar în consorþiu cu firme strãine.

'Toþi banii care se dau astãzi pe autostrãzi sunt numai în Transilvania. Dacã ar fi venit critica asta de la parlamentari din Moldova sau din Þara Româneascã cred cã putea sã fie justificatã. Dar sã vinã din Transilvania, unde se bagã toþi banii, mi se pare chiar caraghios. (...) Dacã-mi permiteþi o glumã, sunt doar asfaltangiu, nu stabilesc ºi pe unde trece autostrada, deci alþii au stabilit pe unde trece autostrada. E vorba de Coridorul IV pe care îl stabileºte Comisia Europeanã, iar pentru Autostrada Transilvania am fãcut tot ce am putut ºi veþi vedea cã în perioada urmãtoare facem ºi mai mult, în sensul cã am bãgat pe fonduri europene - ºi premierul Ponta s-a chinuit personal, în luna mai, sã introducã acest coridor Sebeº-Turda, care sã lege Clujul de Coridorul IV. Acum trebuie sã rezolvãm ºi Turda-Suplacul de Barcãu ºi apoi la Borº, dar nu eu sunt cel care traseazã', a arãtat ªova.

În urmãtoarele sãptãmâni Serbia ºi România se pregãtesc sã reia documentaþia proiectului pentru construcþia unei porþiuni a Coridorului 11, de la Belgrad, peste Panciova ºi Vârºeþ, pânã la Timiºoara, anunþã Radioteleviziunea Voivodinei (RTV) Autostrada Belgrad – Panciova - Vârºeþ - Timiºoara face parte din planurile ambiþioase de construcþie a noilor ºosele în Serbia. Conform societãþii naþionale de drumuri din þara vecinã, autostrada Belgrad-Vârºeþ se aflã pe lista proiectelor care au intrat în adoptarea planului general pentru dezvoltarea circulaþiei în Serbia. Terminarea acestei porþiuni este prevãzutã pânã în anul 2015. Valoarea construcþiei a 92 de kilometri de autostradã, care leagã Belgrad-Panciova - Vârºeþ, va fi de 570 de milioane de euro. “Ministrul dezvoltãrii regionale ºi autoconducerii locale Igor Miroviæ a declarat joi, dupã întrunirea cu reprezentanþii comunei Vârºeþ, cã este necesar sã se accelereze crearea condiþiilor pentru pregãtirea documentaþiei proiectului la acest coridor important”, transmite RTV. Viitoarea autostradã va fi construitã de la Vârºeþ (graniþa cu România), peste Panciova pânã la „podul chinezesc”, Zemun-Borèa. România va avea de finalizat autostrada de la frontiera Moraviþa pânã la Timiºoara, care este în lungime de doar 60 de kilometri. Noua autostradã Timiºoara – Belgrad face parte dintr-un proiect mai amplu, prin care Timiºoara va fi legatã de Italia, prin coridorul european XI. Finalizarea Coridorului XI prevede construcþia autostrãzii Timiºoara-Vârºeþ-Panciova-Belgrad-Bar, iar cu feribotul s-ar putea ajunge la Bari, în Italia. Totul a început în urmã cu trei ani, când Ministrul sârb al Infrastructurii, Milutin Mrkonjic, ºi ministrul muntenegrean al Transporturilor, Andrija Lompar, au semnat un document ce a fost trimis la Uniunea Europenã pentru recunoaºterea Coridorului 11 ca drum oficial european. Coridorul va lega patru þãri: Italia, Muntenegru, Serbia ºi România. Sârbii sperã ca Uniunea Europeanã sã proclame acest coridor drept unul European, în contextul în care þara lor a fãcut paºi importanþi pentru integrare. În aceastã varã, UE a deschis negocierile în vederea aderãrii Serbiei, perspectivã devenitã posibilã datoritã recentului acord de normalizare a relaþiilor acesteia cu Kosovo. Negocierile urmeazã sã înceapã cel mai târziu în ianuarie 2014.

Podul Calafat-Vidin, care face legatura între România ºi Bulgaria, va intra la începutul sãptãmânii viitoare în reparaþii. Oficialii bulgari au identificat peste 20 de probleme în urma unei inspecþii. Oficialii bulgari au declarat cã sunt afectaþi doar 4 cm din cei 10 câþi are stratul asfaltic, aºa cã structura podului nu este comprimisã. Noul pod Calafat-Vidin a fost inaugurat pe data de 14 iunie, în prezenþa autoritãþilor române ºi bulgare. Intrastructura rutierã care face legãtura cu podul a fost construitã, atât în România, cât ºi în Bulgaria. Podul Calafat-Vidin va intra luni în reparaþii. Lucrãrile vor fi suportate în întregime de firma constructoare. Ministrul bulgar, Daniel Papazov, a precizat cã existã probleme ºi la canalizare, apa acumulându-se sub asfalt. Odatã cu venirea iernii, problemele s-ar putea înrãutãþi în condiþiile în care apa scursã prin crãpãturile din asfalt ar urma sã îngheþe ºi, astfel, sã se dilate. Podul Calafat-Vidin are o lungime de aproximativ doi kilometri, douã benzi rutiere pe sens, o linie de cale feratã, douã trotuare ºi o pistã pentru bicicliºti. Toate taxele rutiere sunt încasate de statul român, iar bulgarii rãmân doar cu taxele feroviare. Pentru traversarea podului din Bulgaria în România, este perceputã o taxã de 6 euro în cazul autoturismelor, iar pietonii ºi cicliºtii trec gratuit. Costul construcþiei podului a fost estimat la aproximativ 273 de milioane de euro, din care partea bulgãreascã a plãtit aproximativ 225 de milioane de euro, iar restul statului român.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructurã de Interes Naþional ºi Investiþii Strãine, Dan ªova, a declarat în direct la Antena 3 cã, pânã în anul 2016, autoritãþile vor realiza aproximativ 300 de kilometri de autostradã.

"Inaugurãm anul acesta de la Orãºtie pânã la Sibiu. (...) Pentru 2014, inaugurãm Deva-Nãdlac-Arad loturile 1 ºi 2 ºi Orãºtie-Sibiu, lotul 3. În anul 2015, avem Timiºoara-Lugoj, lotul 1, ºi de la Lugoj la Deva, loturile 2, 3 ºi 4", a explicat ministrul în cadrul emisiunii Punctul de Întâlnire.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructurã de Interes Naþional ºi Investiþii Strãine, Dan ªova, a declarat în direct la Antena 3 cã Traian Bãsescu a negociat prost banii europeni pentru infrastructurã.

„Domnul preºedinte Bãsescu, când a stat cu mâna întinsã, în iulie 2012, la liderii europeni, ca sã rãmânã pe scaun la Cotroceni, nu s-a mai putut duce la negocieri sã spunã „Eu nu accept aºa ceva pentru þara mea!”, „Nu poate fi þara mea singura care are 1.000 de euro pe cap de locuitor când toatã lumea din jurul nostru are 2.000”. Este ruºinos, ºi Croaþia care de abia a intrat are 1.700 de euro pe cap de locuitor fonduri de coeziune. Numai noi avem 1.000 de euro pe cap de locuitor. De ce? Asta înseamnã mânã întinsã în politicã”, a declarat Dan ªova.

"Singurul lucru care mã doare este cã, în loc sã fi avut 3 miliarde pentru autostrãzi, dacã n-am fi avut un preºedinte care trebuia sã-ºi cerºeascã scaunul, am fi avut 6 miliarde pentru autostrãzi ºi puteam sã facem mult mai mult”, a adãugat ministrul.

Concesionarii viitoarelor autostrãzi ce vor fi construite în România nu vor scoate nici un ban din buzunar dacã pe acestea nu va circula nici o maºinã. Pentru a-i plãti, statul va cere automobiliºtilor taxã ºi pe sectoarele construite din fonduri europene sau din bani publici ºi va introduce, totodatã, ºi o taxã pe carburanþi.

Concesionarii tronsoanelor de autostradã scoase la concesiune, anume Comarnic-Braºov, Centura Sud Bucureºti ºi Piteºti-Craiova nu vor risca nimic în cazul în care pe acestea nu va circula nici o maºinã, dupã ce vor fi deschise traficului.

Statul se obligã sã achite anual concesionarilor, prin plãþi de disponibilitate, o sumã minimã din care aceºtia vor plãti înapoi bancherilor banii împrumutaþi ºi vor obþine profitul proiectat. ”În cazul nici unui proiect de autostradã în concesiune bãncile nu mai dau bani decât dacã statul îºi asumã riscul de trafic”, spune Narcis Neaga directorul general interimar al CNADNR.

Concesionarul nu riscã nimic

Sistemul nu este unul fericit pentru automobiliºti. În forma clasicã, practicatã in majoritatea þãrilor mediteraneene, Italia, Franþa, Spania, concesiunea presupune o libertate lãsatã concesionarului de a stabili politica taxei de autos­tradã. Spre exemplu, dacã autos­trada e aglomeratã, concesionarul creºte taxa pentru a-þi majora profitul, dar ºi pentru a determina micºorarea traficului. Invers, concesionarul scade taxa pentru a atrage trafic. Deseori concesionarul schimbã nivelul taxei chiar de la zi la zi. El îºi asumã ºi riscul traficului. În þãrile menþionate, nici o maºinã pe autostradã semnificã nici un ban pentru el. Acest sistem e cel al taxei pure de autostradã. În România va fi altfel, sistem cunoscut sub numele de hibrid. Concesionarul va propune un tarif, statul i-l va aproba ºi va încasa banii. Concesionarul va primi plãþi de disponibilitate, numite altfel deoarece nivelul acestora e condiþionat de proporþia în care autostrada e disponibilã. Neîntreþinerea corespunzãtoare a autostrãzii va micºora plãþile primite. În afara acestei situaþii, partenerul privat nu va risca nimic. Aceastã condiþie face proiectul atractiv pentru finanþare din partea bãncilor. Un al treilea sistem este practicat în Marea Britanie. Concesionarul încaseazã bani de la stat în funcþie de traficul înregistrat, însã utilizatorii nu plãtesc nici o taxã nici statului, nici concesionarului. Sistemul este cunoscut sub numele de ”shadow-toll”, taxã ascunsã. Sistemul românesc prezintã riscul achitãrii cãtre concesionari, de la bugetul public, a unor plãþi de disponibilitate mai mari decât sumele încasate de la ºoferi din taxa de autostradã.

Si inca o promisiune ( n + 1 ):

http://bihorstiri.ro/presiune-cu-folos-pre...i-transilvania/

O autostradã continuã între graniþa României cu Ungaria, la Nãdlac, ºi oraºul Sibiu, cu o lungime de aproape 360 de kilometri, va fi gata în 2015, sau cel puþin acestea sunt cele mai recente promisiuni ale lui Dan ªova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructurã de interes naþional ºi investiþii strãine.

Din cei 360 de kilometri care leagã Nãdlac de Sibiu (inclusiv centuri la standard de autostradã) în prezent doar 104 kilometri sunt deschiºi circulaþiei, dar ºi aceºtia sunt mai degrabã niºte piese de puzzle, având în vedere cã tronsoanele sunt scurte, de maximum 10-20-30 de kilometri, ºi aparent fãrã nicio legãturã unul cu altul.

Gata, au gasit guvernantii solutia pentru finantarea autostrazilor 

Deputatul UDMR Cseke Attila a înregistrat, luni, la Secretariatul General al Guvernului, o scrisoare cãtre premierul Victor Ponta ºi ministrul Dan ªova, pentru finalizarea lucrãrilor la tronsonul 3C, Borº-Suplacu de Barcãu, semnatã de primarii celor 11 localitãþi bihorene prin care trece A3.

Cseke Attila a depus o petiþie cãtre Ponta ºi ªova pentru finalizarea tronsonului Borº-Gilãu al A3

"Am iniþiat o scrisoare, semnatã de primarii tuturor celor 11 localitãþi traversate de autostradã de la Borº la Suplacu de Barcãu, membri ai PSD, PNL, PDL ºi UDMR, prin care arãtãm avantajele finalizãrii lucrãrilor la tronsonul 3C - locuri de muncã, taxe ºi impozite locale ºi centrale, posibilitatea dezvoltãrii locale ºi centrale, posibilitatea de investiþii strãine, posibilitatea dezvoltãrii turismului - ºi cerem alocarea a cel puþin 200 de milioane de euro pentru continuarea lucrãrilor în bugetul anului viitor, pentru cã este secþiunea cea mai avansatã ºi este absolut logic sã fie finalizatã cu prioritate", a declarat deputatul Cseke Attila, luni, pentru corespondentul MEDIAFAX.

Informatiile privind valoarea celor peste 40 de oferte primite de Compania de Autostrazi pentru realizarea celor 4 loturi din autostrada Sebes - Turda au fost publicate luni si marti in serviciul electronic de achizitii publice. Cei 70 de kilometri dintre Sebes si Turda, tronson ce ar urma sa lege autostrada A1 de autostrada Transilvania,  au o valoare estimata de catre autoritati de peste 2,48 miliarde de lei (circa 550 milioane euro) si ar trebui sa fie gata in aproape doi ani din momentul inceperii lucrarilor.

In urma cu mai putin de o saptamana, Departamentul Marilor Proiecte condus de Dan Sova a anuntat ca la licitatia pentru realizarea celor 4 loturi din Autostrada A10 Sebes - Turda au fost depuse in total 43 de oferte.
Luni seara si marti dimineata, in sistemul electronic de achizitii publice (SEAP), au fost publicate informatii despre valoarea ofertelor depuse de fiecare asociere.

In cazul de fata, criteriul de atribuire este pretul cel mai scazut. Mai jos sunt aranjate ofertele depuse de constructori in functie de valoare.

Ovidiu Iane (PSD) a adresat ministrului Transporturilor, Ramona Mãnescu, o întrebare privind intenþiile ministerului în legãturã cu construcþia tronsonului de autostradã Ungheni - Iaºi - Târgu Mureº, susþinând cã pentru dezvoltarea zonei este nevoie de o infrastructurã de conectare care sã facã din Moldova o regiune perfect adaptatã ºi legatã de restul þãrii.

În rãspunsul primit de Iane, cu numãr de înregistrare din 21 octombrie, ministrul Transporturilor, Ramona Mãnescu, a precizat cã, în urma negocierilor cu Comisia Europeanã, sectorul Târgu Mureº - Iaºi a fost inclus în structura TEN-T centralã.

Ministrul a mai spus cã tronsonul Câmpia Turzii - Târgu Mureº a fost cuprins ca ºi secþiune în cadrul Autostrãzii Transilvania, având o lungime de 55,2 kilometri cu un cost mediu de realizare de zece milioane de euro pe kilometru.

"Tronsonul Târgu Mureº - Iaºi vizeazã lucrãri de o complexitate sporitã cuprinzând aproximativ 300 de poduri ºi viaducte ºi 43 de tuneluri de diferite mãrimi. Acest lucru a atras dupã sine (la nivelul studiului de fezabilitate) un cost de execuþie substanþial fapt pentru care, la momentul actual, se are în vedere revizuirea acestuia atât din punct de vedere tehnic cât ºi valoric", se aratã în rãspunsul semnat de ministrul Ramona Mãnescu.

Compania Naþionala de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR), in calitate de beneficiar, anunþã finalizarea proiectului ,,Eliberarea amplasamentului de materiale periculoase (HCH) DN1, de pe secþiunea 2B, km 10+500, Autostrada Braºov-Cluj-Borº.

Cinci din cele mai importante zece ºantiere de autostrãzi nu au avansat nici mãcar cu un centimetru în perioada 1 septembrie - 1 octombrie, singurele proiecte pe care s-a lucrat în prima lunã de toamnã fiind tronsoanele dintre Orãºtie ºi Sibiu, ºi o bucatã din autostrada Lugoj-Deva.

Astfel, cumulat cele mai importante zece ºantiere de autostrãzi din România, cu o lungime de circa 240 de kilometri ºi un cost de aproape 1,7 miliarde de euro, au înaintat în medie cu circa 3,3% în perioada 1 septembrie - 1 octombrie, aratã calculele ZF pe baza datelor transmise de Com­pania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR).

ªantierul care a înregistrat cel mai puternic ritm de con­strucþie în luna septembrie este lotul al doilea al autostrãzii Orãºtie-Sibiu, construit de firma româneascã Straco Grup, controlatã de Alexandru ºi Traian Horpos, ºi de italienii de la Studio Corona. ªantierul a înaintat în prima lunã de toamnã cu circa 11,5%, în prezent situându-se la un stadiu de execuþie de 80,9%.

Unul dintre cele mai așteptate tronsoane de autostradã din România are “rezervate” pentru anul viitor 400 de milioane de lei, însã fondurile nu vor putea fi utilizate decât dupã obținerea unei aviz din partea EUROSTAT.

Conform proiectului de lege pentru bugetul pe 2014, autoritãțile au prevãzut în bugetul Secretariatului General al Guvernului, la capitolul Transporturi o sumã de 400 milioane de lei care nu va putea fi repartizatã sau utilizatã în alte scopuri.
“Repartizarea sumei poate fi efectuatã numai dupã obþinerea opiniei EUROSTAT cu privire la clasificarea în afara bilanþului/conturilor naþionale a cheltuielilor efectuate în cadrul obiectivului "Construcþia autostrãzii Bucureºti - Braºov, tronsonul Comarnic - Braºov", se menționeazã în proiectul de lege

e fff interesant, pt ca pe langa incompetenta, le vezi logica faptului ca intarzie sa faca master planul pt fondurile 2014-2020. Reconstruiesc trasee strategice pt ei (contracte noi, terenuri de vandut pt autostrada, PPP pt anumite portiuni mici, dar legate de altele facute pe bani CE,cum ar fi centura sud a Buc, cu taxa, etc)

" Cel mai important document, „o prioritate“ pentru Transporturi, întârzie sã fie finalizat. În baza lui, România va primi fonduri europene pentru infrastructurã începând de anul viitor...
În cifre, proiectele luate în calcul în acest nou document ar fi evaluate la peste 15 miliarde de euro pentru infrastructura rutierã și feroviarã, sumã împãrțitã în mod egal pentru cele douã segmente...pe segmentul feroviar se pare cã sunt luate în calcul doar câteva proiecte mari... „De linia de mare vitezã, un proiect considerat foarte important de cãtre mai mulți miniștri care s-au perindat pe la Transporturi, nici nu se amintește. Nici de liniile care fac legãtura cu principalele aeroporturi din țarã nu se discutã...
...Oficialul a dat termen chiar și pentru centura de sud a Capitalei, care va fi gata în 2016. Referindu-se la tronsonul Pitești-Sibiu, Șova a subliniat cã „este foarte scump și va intra în programul de finanțare pentru perioada 2014-2020“. Analiștii din domeniu sunt de pãrere cã, în fapt, elaborarea Master Planului de Transport este cel mai important obiectiv pe care trebuie sã îl ia în calcul noul ministru de la Transporturi, Ramona Mãnescu, în contextul în care se apropie noul calendar financiar 2014-2020, iar fondurile europene nu pot fi atrase fãrã un astfel de document."

Inauguratã cu mare fast în iulie 2012, Autostrada Bucureºti-Ploieºti, ai cãrei primi 56 de kilometri au fost deschiºi fãrã a avea vreo ieºire, va fi finalizatã, potrivit estimãrilor oficiale, abia peste doi ani, cu cinci ani întârziere decât fusese programat iniþial.  Mai exact, în aprilie 2015 ar urma sã se încheie lucrãrile la cei 6,5 kilometri ai tronsonului Bucureºti-Moara Vlãsiei, care face legãtura între Capitalã ºi centurã, potrivit datelor furnizate gândul de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR).

Întârzierea cu doi ani ºi jumãtate faþã de termenul prevãzut iniþial pentru finalizarea tronsonului a fost cauzatã de sistarea finanþãrii pentru acest segment în octombrie anul trecut ºi apoi din nou la rectificarea bugetarã din august anul acesta, dupã ce segmentul primise finanþare prin legea bugetului, potrivit datelor CNADNR. Compania ar mai avea nevoie de aproape 80 de milioane de euro, în care intrã cheltuielile pentru cei 6,5 kilometri, precum ºi pentru bretele de ieºire de la Moara Vlãsiei ºi Gruiu.

În plus, constructorii au descoperit în zonã un numãr mare de proiectile neexplodate, din perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, iar Compania de Naþionalã de Autostrãzi a încheiat un contract cu o firmã specializatã pentru a "curãþa" de bombe o suprafaþã de 400.000 mp, potrivit unor informaþii obþinute de gândul.  La sfârºitul lunii octombrie a.c., firma a încheiat lucrãrile de asanare a terenurilor de pe autostrada Bucuresti-Ploieºti. "Securizarea" zonei a durat aproape un an ºi jumãtate, contractul având acest obiect fiind atribuit în aprilie 2012.

Compania turca Eko Insaat Ve Tic AS a fost desemnata de catre Compania Nationala de Autostrazi drept castigatoare a licitatiei pentru constructia variantei de ocolire a municipiului Bacau (30 km), practic primul tronson de autostrada din Moldova, anunta autoritatile locale. Compania turca a castigat licitatia, desi avea a treia oferta ca valoare si dupa ce, initial, fusese descalificata. Turcii au castigat competitia cu o oferta de circa 393 milioane de lei, cu 90 de milioane de lei mai mult decat oferta firmelor lui Umbrarescu si cu 40 de milioane de lei mai mult decat oferta companiei lui Costel Casuneanu, regi ai asfaltului care practic luptau pe "teren propriu". Informatiile privind desemnarea companiei Eko Insaat Ve Tic AS ca invingator la licitatie au aparut chiar in timpul celei de-a doua vizite a premierului Ponta in Turcia din aceasta toamna.

Cu alte cuvinte, din banii de la buget s-au fãcut doar 107 de kilometri de autostradã, deși- numai dacã se foloseau doar banii din taxa de drum- se puteau construi nu mai puțin de 215 kilometri de autostradã la munte, cu un cost mediu de 7 milioane de euro pe kilometru, sau nu mai puțin de 322 de kilometri de autostradã la câmpie, cu un cost mediu de 4 milioane de euro pe kilometru.

Ministerul delegat, Dan Șova, cel care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã și Investiții Strãine, vrea sã fie ordonator principal de credite pentru proiectele de infrastructurã de importanțãa naționalã, în ceea ce privește investițiile publice, și ordonator secundar de credite, în ceea ce privește activitatea proprie. Ministrul delegat mai vrea sã aibã doi secretari de stat și un secretar general, adicã exact cum existã la orice minister.

În aceastã lunã se împlinește un an și jumãtate de când domnul Dan Șova a preluat portofoliul denumit generic Ministerul Marilor Proiecte, cunoscut public mai ales prin faptul cã din 2012a preluat de la Ministerul Transporturilor  construcția de autostrãzi din România. În toatã aceastã perioadã domnul Dan Șova a cãutat pe numeroase cãi sã schimbe planul de construcții de autostrãzi finanțat de Uniunea Europeanã și asumat de România de mai bine de zece ani.

Pânã în mai 2012 Ministerul Transporturilor și Comisia Europeanã conveniserã deja asupra construcției autostrãzii Sibiu - Pitești, cu finanțare nerambursabilã de 85% din partea UE în exercițiul bugetar european 2014 - 2020. Ba chiar în 2012 se purtau negocieri cu Comisia Europeanã pentru demararea licitației de construcție încã din 2013, în așa fel încât A1 sã fie complet construitã pânã în 2016.

Însã de un an și jumãtate autostrada A1 Sibiu - Pitești a devenit principalul "inamic" al CNADNR și al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã și Investiții Strãine (DPIIS), așa cum se numește oficial "ministerul" condus de domnul Dan Șova. Anularea licitației pentru actualizarea Studiului de Fezabilitate și nedepunerea actelor necesare pentru obținerea avizului de mediu, documente fãrã de care nu se poate demara licitația pentru construcție, au fost doar douã dintre loviturile date acestui proiect cu finanțare europeanã.

Lucrãrile la autostrada Craiova-Piteºti vor fi demarate anul viitor, dupã efectuarea exproprierilor. Lia Olguþa Vasilescu, edilul oraºului, a declarat cã în luna martie se va semna contractul. Contractul de concesiune vizeazã proiectarea, construcþia, finanþarea, operarea ºi întreþinerea drumului expres sau autostrãzii Craiova - Piteºti, cu o lungime de 121,18 kilometri, care va traversa judeþele Argeº, Dolj ºi Olt. „Construcþia autostrãzii Craiova - Piteºti va începe anul viitor. Nu apare pe lista prezentatã ieri de guvern, dintr-un motiv simplu: nu se construieºte din fonduri de la buget, ci se dã în concesiune. În martie se semneazã contractul. Sursa mea e sigurã ºi verificatã!“, a spus Lia Olguþa Vasilescu.