Eu am retinut doar ca mai dureaza înca doi ani pana e gata nenorocirea asta de A2. Asta fiind estimarea guvernamentala, deci cea optimista.

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat sambata ca lucrarile de constructie la autostrada A2, intre Murfatlar si Constanta, sunt in grafic, transmite Agerpres. Boagiu, care a  verificat lucrarile in zona, a spus ca pana la sfarsitul acestei luni se va putea circula pe tronsonul respectiv, pe cate o singura banda, conform termenelor asumate de constructor, iar autostrada A2 va fi finalizata integral in anul 2013. Ministrul Transporturilor a declarat ca intentioneaza sa gaseasca o varianta pentru recompensarea constructorilor care finalizeaza lucrarile inainte de termen.

Ministrul Transporturilor a afirmat ca, pana in septembrie vor fi finalizate si alte portiuni, ''o cale a tronsonului de la Medgidia la Constanta si sectiunea intre intersectia de la Valea Dacilor si DN3''. In acest fel, in 2012, pe ruta Bucuresti - Constanta, se va putea circula pe intreaga autostrada finalizata, cu exceptia tronsonului Cernavoda-Medgidia pe care se va circula pe o singura banda.

Boagiu a afirmat ca tronsonul Cernavoda-Medgidia este ''abandonat din cauza constructorului care vrea sa faca autostrazi la preturi triple''.

Potrivit oficialului, autostrada A2 va fi finalizata integral in anul 2013.

Anca Boagiu a spus, de asemenea, ca incepand cu iulie, trenurile vor parcurge ruta Bucuresti-Constanta in doua ore si jumatate: ''Si aici suntem in grafic, deci pot sa spun ca incepand cu mijlocul acestei luni vom face cu inca o jumatate de ora mai putin pana la Constanta''.

Boagiu a declarat ca, in paralel cu constructiile la calea ferata se reabiliteaza si podul rutier de la ecluza de la Cernavoda si, in urma verificarilor pe care le-a facut a reiesit ca lucrarile la acest pod sunt in avans.

Ministrul Transporturilor a declarat ca intentioneaza sa gaseasca o varianta pentru recompensarea constructorilor care finalizeaza lucrarile inainte de termen: ''asa cum exista penalitati, sa existe si o forma de recompensare''.

Aflat la o distanþã de 17 kilometri de Constanþa, oraºul Murfatlar, fost Basarabi, va fi legat de acesta printr-o autostradã, cel mai probabil pânã la sfârºitul lunii în curs. Promisiunea a fost fãcutã de ministrul Transporturilor,  Anca Boagiu, care a inspectat, sâmbãtã, modul în care decurg lucrãrile.

„Nu e mare bucurie cã, dupã doi ani ºi ceva de când se vorbeºte de aceastã autostradã, abia acum începem sã-i vedem rezultatele, dar dupã vizita de astãzi este clar cã lucrãrile sunt în grafic ºi ceea ce ne-am asumat pentru anul acesta se va întâmpla", a afirmat Anca Boagiu. Ministrul Transporturilor nu a declarat însã explicit dacã pe tronsonul respectiv se va circula pe patru benzi sau numai pe douã, aºa cum afirmase lunile trecute. „Termenul de finalizare asumat de constructor este sfârºitul acestei luni. Cred cã îl vor respecta. Dacã nu, îºi vor primi penalitãþile de rigoare", a mai spus ministrul.

Toatã autostrada, gata în 2013

Dupã posibila inaugurare a tronsonului Constanþa - Murfatlar, în iulie, vom mai avea parte de o tãiere de panglicã pentru încã o bucatã din Autostrada Soarelui, dar mai spre toamnã. „Ei (constructorii - n.r.) ºi-au asumat cã în septembrie vom mai deschide la o cale tronsonul de la Medgidia la Constanþa pe secþiunea între intersecþia de la Valea Dacilor ºi DN3, urmând sã fie finalizate în 2012. Lucrurile merg din ce în ce mai bine din punctul meu de vedere, iar în 2012 vom circula pe autostrada Cernavodã - Constanþa cu excepþia tronsonului abandonat, acolo unde vom circula pe o singurã bandã, urmând ca în 2013 sã fie finalizat ºi acest sector", a afirmat ministrul Transporturilor. Tronsonul abandonat este cel dintre Cernavodã - Constanþa, pentru care ministerul a reziliat contractul iniþial, semnat cu francezii de la Colas.  

Dublarea sau chiar triplarea numãrului kilometrilor de autostradã le va aduce românilor și o taxã. Deocamdatã nu se știe care va fi valoarea taxei, dar ea va fi introdusã pe toate autostrãzile.

Capital: Zilele trecute ați efectuat o vizitã la Budapesta pentru semnarea acordurilor interguvernamentale româno-ungare privind conexiunea autostrãzilor de pe Coridorul IV și Autostrada Transilvania. Când estimați cã vom putea circula pe cele douã „autostrãzi legate“?

Anca Boagiu: În ceea ce privește Nãdlac-Arad, care este situatã pe coridorul IV paneuropean, termenul comun româno-ungar pentru finalizarea lucrãrilor este sfârșitul anului 2013. În cazul autostrãzii Borș (Autostrada Transilvania, n.r.), cea care face legãtura la Sãntaul Mare cu M4, vom putea spune termenul de îndatã ce va fi finalizatã procedura de rediscutare a clauzelor contractului cu Bechtel.

Capital: Ați reușit ca în lunile mai și iunie sã semnați o parte din contractele de pe coridorul IV. Cu toate acestea, gradul de absorbție al fondurilor UE pe POS-T este cel mai mic. La cât credeți cã va ajunge la finele anului?

AB: În momentul în care am intrat în acest minister, aveam o ratã de absorbție de 1,7%. Și nu trebuie uitat faptul cã, din nefericire, unii, care astãzi comenteazã voluptuos, au stat pe 5,7 miliarde de euro alocate infrastructurii de transport fãrã sã facã nimic timp de doi ani. Programul operațional practic a fost acreditat numai în 2009 și, din nefericire, abia la sfârșitul lui 2010 am lansat și am încheiat o parte dintre licitații, iar, așa cum bine ați menționat puțin mai devreme, în mai și în iunie, am semnat contractele pentru autostrãzi. Am putea spune cã, în momentul în care am fãcut noi analizã, din cele 5,7 miliarde de euro care existau doar pe hârtie în septembrie, erau semnate contracte de achiziție de 664 de milioane de euro, iar în ultimele zece luni, doar pe programul de autostrãzi am semnat contracte de 1,28 de miliarde de euro. Practic, am reușit în zece luni sã dublãm suma contractatã în ultimii trei ani. În ceea ce privește rambursãrile de la Uniunea Europeanã, la sfârșitul lui 2010, erau 47 de milioane de euro. Astãzi sunt 133 de milioane de euro, iar noi previzionãm ca pânã la finalul anului sã avem rambursãri de circa 500 milioane de euro, ceea ce ar însemna ca rata (de absorbție a fondurilor europene, n.r) sã urce la 20% în raport cu programarea 2007-2011. Noi suntem optimiști cã dacã vom menține ritmul pe care l-am impus pânã în prezent vom reuși ca, pânã în 2015, data-limitã de cheltuire a fondurilor nerambursabile, sã cheltuim toatã aceastã sumã.

Capital: Vã citesc o declarație: „Va trebui, dupã 30 iunie, când se trage linia ºi vedem cum am realizat investiþiile pe semestrul I, sã vã gândiþi dacã mai puteþi face parte din Cabinet“. V-ați gândit sau nu la aceastã variantã?

AB: M-am gândit foarte tare la ce avem de fãcut. A fost preocuparea principalã din momentul în care am intrat în acest minister. Execuția bugetarã pe semestrul I este foarte bunã pentru cã noi, în construcții, în primele trei luni din an nu lucrãm, sunt lunile din iarnã - început de primãvarã, când nu avem o activitate foarte puternicã în șantier. Dar și în aceste condiții, în ceea ce privește execuția bugetarã în primele șase luni, avem un grad de realizare de 87%. Același procentaj a fost realizat și în ceea ce privește finanțarea din fonduri externe. Sunt douã cifre care aratã cã aici s-a lucrat cu motoarele turate și lucrurile se pot vedea clar și în șantiere, pentru cã deja șantierele sunt în plinã efervescențã în toatã țara.

Autostrada Transilvania – O solutie pentru iesirea din impas
Constructia autostrazii Transilvania s-a transformat de ceva vreme intr-un joc de ping-pong trist intre Bechtel – compania responsabila pentru aceasta constructie – si Guvernul Romaniei. Fiecare parte se acuza reciproc de nerespectarea contractului si in concluzie, la sapte ani de la semnarea contractului, s-a construit undeva in jur de 10% din totalul autostrazii. Daca relatia dintre Bechtel si Guvern continua in felul acesta, sunt toate sansele ca pana in 2030 sa fie gata si autostrada.

Premierul Emil Boc afirma recent la Cluj ca “Autostrada Transilvania nu se poate face la orice pret, sunt bani publici” (1) . Mai mult, domnia sa sustinea ca “Bechtel trebuie sa cada de acord cu compania CNADNR si Ministerul Transporturilor in ceea ce priveste preturile pentru ca, sunt convins, lucrarile trebuie sa continue, pentru ca, de departe, autostrada este un obiectiv al Guvernului si al coalitiei, dar cu respectarea legii, caci nimeni nu poate fi mai presus de lege, inclusiv Bechtelul” (2) . Din punct de vedere al unui om politic, afirmatiile sale sunt cat se poate de pertinente, cu un mesaj foarte clar: banii publici trebuie foarte bine gestionati, spiritul legii trebuie respectat in Romania , nu se fac exceptii pentru nimeni s.a.m.d.

Pe de alta parte, cat de mult sunt aceste afirmatii ale Premierului in ton cu realitatea si cat sunt ele de pragmatice pentru rezolvarea acestui impas in care ne aflam vis-à-vis de constructia Autostrazii Transilvania?

Contractul

In primul rand, sa ne reamintim ca acest contract a fost controversat inca de la inceput: acordarea contractului pentru constructia autostrazii fara o licitatie publica, care sa ofere mai multor concernuri oportunitatea de a concura si a-si prezenta oferta cea mai buna a fost o greseala enorma. Motivul invocat la momentul respectiv – de intarziere a inceperii lucrarilor cu sase luni daca s-ar fi realizat licitatia – este unul pueril si faptul ca la sapte ani de la acordarea contractului doar 60 de kilometri de autostrada sunt construiti confirma ca poate sase luni in plus in schimbul unui contract bine intocmit si la un pret mai mic nu ar fi fost tocmai o tragedie.

Lasand la o parte acest aspect care tine de trecut si care nu mai poate fi schimbat oricat ne-am dori, cred ca este momentul sa re-evaluam oportunitatea finantarii constructiei autostrazii din bani publici, cea de-a doua mare greseala a acestui contract cu Bechtelul.

Bechtel

Dar inainte, sa ne punem putin in situatia companiei Bechtel, in care multa lume arunca acum cu noroi cum ca nu vrea sa construiasca autostrada mai ieftin si ca practic prefera sa intarzie lucrarile si sa incaseze penalitatile agreate in contract, pagubind astfel bugetul de stat al Romaniei. Pentru cei care nu cunosc acest aspect si oricat de cinic ar parea, Bechtel este o corporatie privata, a carei scop este sa-si maximizeze profitul in schimbul serviciilor pe care le presteaza. Este o companie care raspunde doar in fata actionarilor sai, nu in fata poporului roman, american sau altui popor.

In 2004, Bechtel a incheiat un contract de 2,2 miliarde de euro pentru constructia Autostrazii Transilvania nu cu Guvernul Nastase, nu cu Guvernul Tariceanu, nu cu Guvernul Boc, ci cu Guvernul Romaniei! Si, in consecinta, se asteapta ca aceasta institutie – Guvernul Romaniei, reprezentat prin Ministerul Transporturilor – sa-si respecte obligatile contractuale agreate, indiferent de culoarea politica. Ca prevederile contractuale – mai ales cand vine vorba de intarzieri si penalizari – par a fi prin excelenta in favoarea Bechtelului se datoreaza numai si numai incompetentei si lipsei de experienta (3) a partii romane in elaborarea acestor contracte de miliarde si miliarde de dolari care evident ar trebui analizate si reanalizate pana sa fie convinse autoritatile ca un asemenea contract nu este defavorabil Romaniei.

Exceptional 
Asta e cum sa dai  legal  bani mai multi constructorului!
Pai cum? Pai pui un termen nesimtit gen de 5 ani pentru o lucrare care se poate face intr-un an, ala o face in 3 si primeste si bonus.
.....

majoritatea intarzierilor sunt din cauza statului, ca nu asigura front de lucru. se c..a pe ei la exproprieri, sa si le imparta cum trebuie, cu firme de consultanta ,etc. si intarzie

Prezentã, luni, la Ploieºti, unde a semnat douã contracte derulate de Primãrie ºi finanþate din fonduri nerambursabile prin Programul Operaþional Regional, Elena Udrea a afirmat cã "mare parte din autoritãþile contractante îºi fac în aºa fel caietele de sarcini încât direcþioneazã licitaþiile cãtre firme pe care le vizeazã".

Udrea a fãcut aceastã afirmaþie în contextul în carea fost întrebatã cât de mare este rata contestaþiilor, explicând cã aceastã ratã a scãzut în ultimii ani ºi cã acum reacþia multora dintre firmele care
contestã licitaþii este justificatã.

Elena Udrea a spus cã, în prezent, existã cazuri în care contestaþiile sunt întemeiate tocmai din cauza autoritãþilor contractante, care fac caiete de sarcini pentru anumite firme.

"Sã sperãm cã procedurile de soluþionare a contestaþiilor, care acum sunt mai rapide, dar ºi controalele pe care le vom înteþi, vor determina atât autoritãþile contractante, cât ºi participanþii la licitaþii sã nu mai practice sportul contestaþiilor", a adãugat Elena Udrea.

Compania de Autostrãzi a fost reclamatã de cãtre constructorul francez COLAS cã aceasta ar fi scos la licitaþie lucrãri deja fãcute de francezi ºi cã i-ar fi folosit ilegal proiectul autostrãzii, neplãtit de stat.ªansele ca lucrãrile la autostrada Cernavodã-Medgidia sã fie reîncepute în toamna acestui an, dupã cum a promis ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, sunt minime. Firma francezã COLAS, deþinãtoarea contractului semnat în 2009 ºi reziliat în martie 2011, s-a adresat Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor (CNSC) solicitând stoparea licitaþiei în curs pentru desemnarea unui nou constructor.
Potrivit calendarului iniþial prezentat de minister, depunerea ofertelor pentru desemnarea câºtigãtorului care trebuie sã construiascã cei 20 de km de autostradã dintre cele douã localitãþi urma sã aibã loc la 29 iulie. Calendarul mai prevedea reînceperea lucrãrilor în septembrie, urmând ca autostrada sã devinã funcþionalã la începutul lui 2013.

Ce contestã COLAS

In contestaþia depusã la CNSC, în care cere anularea procedurii de licitaþie, COLAS afirmã cã la finele anului trecut, la solicitarea Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR), a realizat un nou proiect tehnic pentru autostradã, dupã ce s-a dovedit cã cel vechi nu putea fi respectat, ca urmare a existenþei vestigiilor arheologice. Proiectul pe care îl scoate acum la licitaþie compania de stat este "virtual identic" cu al doilea proiect realizat de COLAS, pentru care însã francezii nu ºi-au primit banii.

In al doilea rând nu s-a fãcut un inventar al lucrãrilor pe care COLAS le-a efectuat pânã la rezilierea contractului, inventar ce ar constitui dovada cã firma francezã mai are bani de primit. COLAS susþine cã a cerut realizarea inventarului firmei Search Corporation (consultantul ales de CNADNR), dar cã aceasta nici mãcar nu i-a dat vreun rãspuns. "Din analiza documentaþiei de atribuire reies cu uºurinþã douã aspecte esenþiale: soluþia tehnicã din caietul de sarcini este virtual identicã cu cea propusã de COLAS, avizatã de CNADNR ºi care face obiectul drepturilor exclusive de proprietate intelectualã ºi lucrãri deja efectuate de cãtre subscrisa au fost incluse în lucrãrile ce fac obiectul contractului de achiziþie supus licitaþiei publice".

Plãteºte statul de douã ori aceleaºi lucrãri?

Analiza valorilor pentru contractul iniþial, pentru plãþile deja fãcute ºi pentru valoarea estimativã a noului contract, ridicã într-adevãr semne de intrebare. În loc ca noua valoare a contractului, chiar ºi estimativã cum este, sã fie mai micã decât vechea valoare, deoarece s-au fãcut între timp unele lucrãri, noua sumã este superioarã vechii valori. Contractul iniþial prevedea o valoare de realizare de 634 milioane lei, iar noul contract are o valoare estimativã de 726 milioane lei, deºi au fost efectuate lucrãri de 90 de milioane lei. Toate aceste aspecte au fãcut obiectul mai multor întrebãri adresate de România Liberã CNADNR însã compania de stat a refuzat sã rãspundã pe motiv cã disputa este în analiza CNSC.

Veste bunã pentru cei care vor sã ajungã în Germania pe autostradã: mai au de așteptat doar 2 ani. Cel puțin, așa spun autoritãțile române.

Astfel, Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii, la un seminar dedicat transporturilor, a precizat cã pânã în 2013 va fi gata aproape întreg Coridorul IV paneuropean, cu finanþare de la Uniunea Europeanã, cu excepþia unei pãrþi a tronsonului Lugoj-Deva, ce va fi gata în 2016.

La sfârºitul acestui an se vor finaliza Arad-Timiºoara ºi centura Arad (sfârºitul lui 2011), în timp ce Nãdlac - Arad, Timiºoara - Lugoj, primii 27 km de pe Lugoj - Deva, Deva - Orãºtie, Orãºtie - Sibiu vor fi gata în 2013. Tronsoanele Cernavodã - Constanþa ºi Centura Constanþa vor fi finalizate în 2012.

Coridorul IV paneuropean (Germania - Turcia) are urmãtorul traseu:

Dresda/Nuremberg - Praga - Viena - Bratislava - Gyõr - Budapesta - Arad - București - Constanþa / Craiova - Sofia - Tesalonic / Plovdiv - Istanbul.

Lucrarile la autostrazile de pe Coridorul IV intre Nadlac si Sibiu vor incepe in aceasta toamna si vor fi finalizate in 2013 si 2016, a declarat marti Eusebiu Pistru, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, potrivit Mediafax.

e foarte normal sa se plateasca autostrada, nu trebuie toti soferii sa circule pe autostrada! am fost zilele trecute la pitesti, cred ca am vazut vreo 10 speriati (nu conteaza ce masini aveau, dar erau autoturisme)), nu cred ca aveau mai multe de 80 km/h. sa se supere cine vrea, dar la viteza aia nu ai ce cauta pe autostrada! du-te frumos pe DN si lasa-ne. la fel si spre constanta, mai vezi din cand in cand unii cate 6 in masina de merg la fel, cu 80-90. mergeti bai nene pe drumul national daca va e frica de viteza. eu unul stiu ca daca mergi cu 30 km/h sub limita maxima de viteza, nejustificat (si mi-e frica de tiruri nu e o justificare), e contraventie.
asa, daca termina autostrazile astea ”de sezon”, Brasov si Constanta, sa le taxeze (dupa mine, la cat e vigneta, cred ca mai mult de 0,10-0,15lei/km nu ar trebui sa fie taxa). si atunci o sa se mai imparta traficul pe cele doua rute, si cei care ies la plimbare n-or s-o mai ia pe autostrada. si abia atunci o sa zici ca daca mergi pe autostrada poti sa scoti o medie de 100km/h.

de ce se apuca prin alte parti? pentru ca sunt pe campie si se pot termina si inaugura pana in alegeri (buc-ploiesti, arad-timisoara, cernavoda-constanta).
ploiesti-brasov in schimb va fi plina de tunele si viaducte

pai un container de tir duce undeva la maxim 25 tone