diferenta e, cu banu lor sau ue? ca conteaza unde si cum se da parandaratu.

Construction of the bridge started with the foundation stone laying ceremony on 29 May 2013 and is expected to be completed by October 2015.

Financing
Seven banks, including Garantibank International, GarantiBankasi, T. HalkBankasi, T. IsBankasi, VakiflarBankasi, Ziraat Bankasi, and YapiKredi participated in financing $2.3bn for the Northern Marmara Highway Project, featuring the 3rd Bosphorus Bridge.
It is the highest financing ever secured for a greenfield project in a single contract in the Republic of Turkey's history.

Dupã ce italienii de la Salini – Impregilo SpA au sãpat 200 de metri din terasamentul autostrãzii Sãliște – Cunța, pãrãsind șantierul - ceea ce a dus la rezilierea contractului -, a venit rândul Companiei Naționale de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România sã facã exact același lucru.

La ora aceasta nici mãcar cele câteva utilaje închiriate de CNADNR pentru a executa ”în regie proprie” lucrãrile de refacere a autostrãzii în vederea deschiderii circulației nu mai existã pe șantier. Iar șantierul este pãrãsit nu de ieri de azi, ci de la mijlocul lunii trecute.

Au dat de apã

Rãspunsul oficialilor Companiei referitor de lipsa de capacitate în a reconstrui 200 de metri de autostradã este, de asemenea, halucinant: au gãsit apã. ”Urmare a sãpãturilor realizate, pentru a se ajunge la cota de fundare și a perioadei de timp în care terenul de fundare a rãmas supus intemperiilor, s-a constat prezența apei subterane în fundația corpului autostrãzii, astfel cã în acest moment, se realizeazã studii de teren și întocmire documentație tehnicã pentru eliminarea apei subterane și îmbunãtãțirea capacitãții portante a terenului de fundare”, se aratã în rãspunsul CNADNR referitor la stadiul lucrãrilor. Stadiu care, în realitate, este foarte apropiat de cel al zilei de 28 aprilie 2016. În acea zi, în prezența ministrului Transporturilor, Dan Costescu, reprezentanții CNADNR au demarat oficial lucrãrile de refacere a celor 200 de metri demolați de italieni în septembrie 2015. Demolarea acestei porțiuni a fost propusã tot de italienii de la Salini Impregilo Spa, care au considerat cã altfel nu pot repara o fisurã lungã de aproximativ 50 de metri. Fisura a apãrut pe banda 1 a sensului de mers Sebeș – Sibiu, cu aproximativ doi kilometri înainte de viaductul de la Aciliu.

Pana la final de an ar trebui sa fie gata studiul de fezabilitate pentru autostrada Pitesti-Sibiu, a spus premierul Dacian Ciolos, dupa o vizita la uzinele Dacia. Proiectul autostrazii a suferit multe amanari si oficialii Dacia au spus in repetate randuri ca si de el depinde viitorul investitiilor in Romania. Autostrada va fi in cel mai bun caz gata in 2021 sau 2022. Premierul mai spune ca vrea sa propuna pana la final de an o schema de finantare si de ajutor de stat pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii si se cauta si solutii pentru ca programul Rabla sa se poata desfasura trei-patru ani de acum inainte.

Studiile geotehnice pentru Autostrada Sibiu-Piteºti, cel mai important proiect de infrastructurã rutiera din România, ar putea fi realizate pânã la sfârºitul anului, a declarat Nicolae Boþu, directorul firmei Proexrom, care se ocupã de aceste lucrãri din cadrul studiului de fezabilitate, ce avea iniþial ca termen de finalizare luna iulie 2016.

Dupã ce fostul ministru al Marilor Proiecte din Guvernul Ponta, Dan ªova, a reziliat în 2013 contractul încheiat de Guvernul Nãstase cu compania americanã Bechtel pentru construirea Autostrãzii Transilvania, iar în 2014 a fost încheiat un alt contract, de cãtre ºeful de atunci al Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, Narcis Neaga, cu grupul de firme spaniole Corsan - Corviam Construccion - Consinit - Road Consulting & Design Solutions ºi Via Design, pânã în acest an nu s-a mai întâmplat nimic.

Dezvãluirea a fost fãcutã miercuri de cãtre actualul ºef al CNADNR, Cãtãlin Homor, cu ocazia vizitei fãcute împreunã cu ministrul Transporturilor Dan Costescu pe ºantierul DN 76 Oradea – Deva.

Sãptãmâna viitoare ar urma, conform ºefului de la Drumuri, sã fie reluate lucrãrile pe tronsonul Suplacu de Barcãu-Borº, aflat "în moarte clinicã" ºi invadat de salcâmi, dupã ce a fost construit pe jumãtate ºi apoi abandonat de cãtre americanii de la Bechtel. Constructorul spaniol al acestei secþiuni din Autostrada Transilvania anunþã însã cã are probleme cu banii la el acasã ºi cere ajutorul bãncilor.

Directorul Companiei Naționale de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România, Cãtãlin Homor, a declarat, miercuri, în județul Bihor, cã proiectul de execuție a tronsonului Suplacu de Barcãu - Borș al autostrãzii Transilvania ar putea fi predat sãptãmâna viitoare constructorului, dupã ce pe 6 iulie va fi analizat în comisia tehnico-economicã a CNADNR.

Studiile geotehnice

Dintre cei aproape 6.000 de angajaþi ai CNADNR, aproape jumãtate sunt muncitori, fiind un adevãrat nucleu de „ºefi“, având în vedere cã un angajat din ºase are funcþie de conducere, potrivit celor mai recente date. Deºi are 6.000 de angajaþi, CNADNR trebuie sã facã licitaþie publicã ºi sã aleagã un proiectant ºi un constructor privat pentru orice groapã care apare pe autostrãzile ºi drumurile naþionale din România.

Autostrada Sebeº-Turda ºi tronsoanele Gilãu-Nãdãºelu ºi Suplacu de Barcãu-Borº din Autostrada Transilvania au mari ºanse de a fi deschise în curând traficului, potrivit calculelor oficialilor de la Drumuri, care au decis sã contracteze deja servicii de deszãpezire pentru acestea.

Modernizarea cãii ferate Curtici-Simeria duce, printre altele, la desfiinþarea barierei de la intrarea în oraºul Curtici. În locul trecerii la nivel cu calea feratã s-a construit podul, care nu poate fi folosit în acest moment, fiind închis pentru cã s-a constatat cã maºinile mari ºi utilajele agricole nu pot urca deoarece nu existã loc de viraj.

Fostul constructor al lotului 3 de autostradã Orãºtie-Sibiu a mai precizat cã CNADNR a fost deplin conºtientã de aceste riscuri ºi consecinþe ale deciziei sale, „dar a impus companiei Salini-Impregilo sã schimbe ordinea lucrãrilor pentru a anticipa momentul deschiderii împotriva oricãrei logici de proiectare”.

“CNADNR nu numai cã a decis sã deschidã autostrada pe proprie rãspundere, dar nu ºi-a onorat costurile suplimentare care au rezultat din aceasta decizie în ceea ce priveºte lucrãrile executate pentru deschiderea anticipatã ºi repararea daunelor cauzate. Salini-Impregilo respinge cererea de despãgubiri formulate de CNADNR, dar încã necuantificatã. Compania Salini-Impregilo este rezervatã în ceea ce priveºte posibila participare la licitaþiile viitoare emise de guvernul României ºi instituþiile sale”, ne-au mai rãspuns oficialii Salini Impregilo.

Nu existã o prevenire mai bunã a accidentelor decât construirea de autostrãzi. O știu vest-europenii, dar demonstreazã și statistica din România. Din pãcate, aceastã statisticã rezultã ca urmare a unei lucrãri prost-executate, care a fãcut ca lotul Sibiu-Orãștie sã fie închis, iar o porțiune din autostradã, demolatã. Dinamica accidentelor devine, acum, grãitoare și de necontestat.

Compania Naþionalã de Drumuri este executatã silit de firma Impresa Pizzarotti, care a fost datã afarã de pe ºantierul autostrãzii Bucureºti-Ploieºti. Constructorul a câºtigat mai multe procese cu statul, inclusiv unul în care a obþinut despãgubiri de 12 milioane de euro. Bucureºti-Ploieºti este o autostradã care a dat naºtere multor probleme. Nici pânã în ziua de azi nu a fost construitã în totalitate. Ultimii trei kilometri sunt împotmoliþi acum în avizele de la Mediu, de la Apele Române ºi de la Primãria Voluntari. În aceste condiþii, termenul de noiembrie anul viitor pentru finalizarea lucrãrilor trebuie privit cu rezervã.

Reacþie a sindicatului din CNADNR: Cel mult 8% din cei 5.300 de angajaþi dezvoltã ºi construiesc drumuri, restul se ocupã de administrare. Cei care lucreazã în cele ºapte subunitãþi au salarii medii de 2.200 de lei, în timp ce ºefii de la Bucureºti câºtigã 5.000 de lei

În acest moment, 32 de arbitraje se aflã în derulare, toate inițiate îpotriva CNADNR S.A. de cãtre antreprenori sau consultanți, iar valoarea acestor revendicãri se ridicã la 837.983.137 lei si 165.555.062 euro.
În acest moment, peste 60% dintre arbitraje se deruleazã la ICC Paris și doar 40% în țarã. Însã în 40% dintre arbitrajele derulate în afara granițelor țãrii, nu existã încheiate contracte de reprezentare juridicã de aproximativ douã luni ca urmare a expirãrii contractelor subsecvente.

„În douã sãptãmâni vom scoate la concurs aproximativ 60 de posturi, din care mare parte vor fi ingineri care au terminat Facultatea de drumuri ºi poduri, ecologi, arheologi, de asemenea proiectanþi de drumuri, proiectanþi de poduri, de tuneluri”, susþine Cãtãlin Homor, directorul CNADNR.

3.000 de lei este salariul mediu în companie. Veniturile angajaþilor sunt completate, însã, de numeroase prime ºi sporuri. Aproape jumatate din angajaþii din Bucureºti beneficiau, în vara anului trecut, de sporuri de pânã la 75% din salariul de baza, aratã un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor. În plus, toþi angajaþii companiei primesc tichete de masã, tichete cadou de sãrbãtori, inclusiv pentru copii, vouchere de vacanþã...

Aºa ajung ºefii de departamente la salarii de 8.000 mii de lei, iar directorii la venituri similare cu ale ministrului, de aproape 13.000 de lei. În acest an, ºefii de la Drumuri estimeazã cã vor cheltui cu angajaþii peste 308 milioane de lei.

Reabilitarea DN 76 Deva-Oradea, cu o lungime de 192 kilometri, a început în 2009, ºi a suferit mai multe întârzieri ºi blocaje. Singurul lot unde lucrãrile sunt în grafic este lotul 2, Brad– Ioneºti, pe toate celelalte lucrãrile fiind în întârziere.

Lucrãrile pe DN 76 au fost deblocate luna trecutã, iar acum se aflã în curs de execuþie loturile 1, 2, 4 ºi 5.

Firmele care au executat foraje în cadrul studiului de fezabilitate pentru autostrada Piteºti- Sibiu au pãrãsit amplasamentul pentru cã nu au fost plãtite, au declarat mai multe surse apropiate situaþiei. Astfel, ar putea apãrea noi întârzieri în proiectul celei mai aºteptate autostrãzi din România.

Compania de Drumuri ar putea aproba o suplimentare de 2-3 milioane de euro pentru actualizarea studiului de fezabilitate al autostrãzii Sibiu-Piteºti, potrivit unui reprezentant al CNADNR. Astfel, costul total al studiului de care depinde construirea celei mai aºteptate autostrãzi din România ar putea urca la aproape 10 milioane de euro.

Al doilea tronson din Centura Capitalei la standard de autostradã ar putea fi gata pânã la Crãciun, cu tot cu pasarele

Înãlþimea pasajului de la kilometrul 66 al Autostrãzii Lugoj-Deva, care supratraverseazã drumul naþional din zonã, este de circa 4,95 metri, mai micã decât cea impusã prin proiect, au menþionat reprezentanþii DRDP Timiºoara.

„A fost construit la un gabarit mai mic decât trebuia”, au spus aceºtia, precizând cã au fost informaþi de cãtre constructor cã problema va fi remediatã pânã pe 8 august, pe cheltuiala proprie.

Mai exact, remedierea se va face prin „frezarea structurii rutiere ºi înlocuire la linia roºie modificatã”.

Ce treaba are Boc cu centura Bucurestiului?

Chiar de la data aprobãrii ordonanței, C.N.A.I.R. va transfera, în mod etapizat, câteva proiecte de infrastructurã de transport rutier cãtre C.N.I.R. în vederea implementãrii.
Noul act normativ prevede cã urmãtoarele proiecte vor fi transferate:

• Modernizare Centura Sud București;
  
• Realizare ring II Centura Sud București;
  
• Realizare autostradã Sibiu – Pitești;
  
• Realizarea autostradã Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni;
  
• Realizare drum expres Ploiești – Buzãu – Focșani – Bacãu – Pașcani.

A studiat careva harta asta? Ori am fost eu plecat prea mult timp "pe Marte" ori cei care au facut harta asta erau sub influenta substantelor.

O sumã de 9,3 milioane de euro a fost aprobatã pentru realizarea studiului de fezabilitate al autostrãzii care va lega Timiºoara de Pancevo, în Serbia. De asemenea, suma de 11,7 milioane de euro va fi folositã pentru realizarea de lucrãri de consolidare ºi reamenajare a malurilor Begãi. Ambele proiecte vor fi derulate prin Programul Interreg IPA.

"Exista doua dosare penale aflate in curs de instrumentare, avand ca obiect contractul de realizare a autostrazii Brasov-Cluj-Bors. Un dosar care are ca obiect negocierea, aprobarea si semnarea contractului de proiectare, construire si finantare a autostrazii Brasov-Cluj-Bors, in cursul anului 2003. Se efectueaza cercetari penale pentru suspiciunea savarsirii unor infractiuni de abuz in serviciu sub forma calificata. Un alt dosar care are ca obiect modificarile succesive la contractul initial, adoptate in perioada 2003-2013. Se efectueaza cercetari penale pentru suspiciunea savarsirii unor infractiuni de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul", a declarat purtarorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan.

Ordonanța de urgențã nr. 120, din 18 noiembrie 2003, prevedea demararea de cãtre CNADNR a procedurii de negociere cu o singurã sursã: firma americanã Bechtel International Inc. Încredințarea contractului de proiectare și construire a autostrãzii s-a fãcut prin derogare de la prevederi privind achizițiile publice, care priveau exclusiv procedura de încredințare a contractului. Uniunea Europeanã, Banca Europeanã de Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Monetar Internațional (FMI), dar și mass-media și opinia publicã din România au exprimat o serie de obiecții și observații în legãturã cu acesta, referindu-se în special la modalitatea de atribuire.

La 5 martie 2004, Parlamentul României aprobã OUG 120 prin Legea nr.32/2004, iar la 16 iunie 2004 are loc ceremonia de inaugurare a lucrãrilor pentru Autostrada Transilvania, la Sãvãdisla — Cluj, sat Vãlișoara, campusul Bechtel.

FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra prețurilor negociate pentru construirea autostrãzii, pentru a evalua în ce mãsurã acest proiect, finanțat integral prin fonduri bugetare, poate fi susținut fiscal.

Prețul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradã a fost considerat prea mare, dar avocații angajați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau cã este un preț bun pentru cã Bechtel ceruse inițial 6 milioane de euro pe kilometru. Pânã în martie 2005 s-a realizat o analizã a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de cãtre Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrãrilor la jumãtatea anului 2005.

Dacã, totuºi, ne-a rãmas ceva valoros de la Bechtel, atunci acesta este tronsonul 2B, Câmpia Turzii – Gilãu, care strãbate peste 52 de km, în zona judeþului Cluj. Atât de valoros, încât un kilometru de autostradã a ajuns sã coste, pânã la final, peste 20 de milioane de euro. Scurt, dar frumos, 2B a depãºit pragul psihologic al miliardului de euro ºi, chiar dacã reprezintã, ca lungime, doar a opta parte din Autostrada Transilvania (415 km), a atras jumãtate din costul total al numitei autobenzi, preþul estimat al acesteia fiind de 2,2 miliarde de euro.

Lotul trei al Autostrãzii Sibiu-Orãºtie (22 km) a fost inaugurat în noiembrie 2014, cu douã zile înainte de turul doi al alegerilor prezidenþiale, de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ioan Rus, ºi de fostul premier Victor Ponta, care visa sã-i ia locul lui Traian Bãsescu la Palatul Cotroceni. Contractul pentru acest tronson fusese semnat în mai 2011, având o valoare de 182,9 milioane de euro. În noiembrie 2015, Ministerul Transporturilor a anunþat cã la CNADNR corpul de control al ministrului a identificat o serie de nereguli privind inclusiv proiectul autostrãzii Orãºtie-Sibiu, unde o porþiune de 200 metri trebuia demolatã ºi reconstruitã, ºi a sesizat organele statului, suspectând fapte penale. ªi s-a trecut la treabã – porþiunea de 200 m a fost demolatã ºi apoi refãcutã în regie proprie de CNADNR, o premierã pentru compania de drumuri.

Aktor ºi Euroconstruct Trading 98 au demarat lucrãrile pe primii kilometri din autostrada Bucureºti-Braºov (A3). Construirea ciotului de doar 3,3 kilometri costã circa 30 de milioane de euro, dar include un drum cu trei benzi pe sens, douã poduri precum ºi panouri fonoabsorbante, pentru reducerea zgomotului, în condiþiile în care va fi aproape de clãdiri.